3,112 matches
-
t convins c? nu va ajunge acolo prin intermediul Rom�niei�80. �n februarie 1932, Iorga a organizat ca prim? ministru s? rb? torirea �mplinirii a dou? sute de ani de la na? terea lui George Washington. A convocat un public numeros la Ateneu, unde, de fă?? fiind ambasadorul Statelor Unite, l? a omagiat pe �generalul cet?? ean�, prezent�ndu? l pe George Washington drept un exemplu demn de urmat de orice ț�n? r rom�n81. Iorga a luat permanent pozi? ie �mpotriva legaliz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i Memorii, vol. IV, p. 77 155��Neamul rom�nesc�, 26 ianuarie 1928 156�Memorii, vol. V, p. 244 157�BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 305, doc. 325 158�Dezvoltarea politic? a poporului rom�nesc (Conferin?? ? inut? la Ateneul Rom�n, �n noiembrie 1919), Bucure? ți, 1919 159�Memorii, vol. V, p. 99 160��Neamul rom�nesc�, 17 mai 1922 161��Neamul rom�nesc�, 3 noiembrie 1920 162��Neamul rom�nesc�, 6 ianuarie 1921; 26 ianuarie 1921; �Neamul rom�nesc�, 15
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
biblioteci sătești, prin organizarea de cercuri culturale în mediul rural și urban (cum a fost în cazul ASTREI), prin susținerea de conferințe și prelegeri cu scopul răspândirii culturii și cunoașterii științifice în rândul adulților (cum a fost în cazul Societății Ateneul Român, înființată la București în 1865, care a înființat, la rândul ei, în 1866, Societatea pentru Învățătura Poporului Român), s-a urmărit popularizarea prin toate mijloacele a educației în rândul poporului. Societățile și asociațiile științifice înființate în a doua jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
biblioteci sătești, prin organizarea de cercuri culturale în mediul rural și urban (cum a fost în cazul ASTREI), prin susținerea de conferințe și prelegeri cu scopul răspândirii culturii și cunoașterii științifice în rândul adulților (cum a fost în cazul Societății Ateneul Român, înființată la București în 1865, care a înființat, la rândul ei, în 1866, Societatea pentru Învățătura Poporului Român), s-a urmărit popularizarea prin toate mijloacele a educației în rândul poporului. Societățile și asociațiile științifice înființate în a doua jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
artele spectacolului Eva Sârbu critic de film, redactor Cinema Florica Ichim critic de teatru și film Francesco Gerardi critic de film George Banu critic de teatru, eseist, prof. univ. dr., membru de onoare al Academiei Române George Genoiu dramaturg, redactor șef Ateneu Gheorghe Ceaușu prof. univ. dr. Grid Modorcea scriitor, filmolog Horia Bădescu poet, romancier, diplomat Horia Pătrașcu filmolog, scriitor, redactor Flacăra Ileana Lucaciu critic teatral, redactor Săptămâna Culturală a Capitalei Ileana Popovici critic teatral, redactor Teatrul Ilie Călian gazetar, redactor șef
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aducînd a Expoziție Unională Sovietică? Ce caută, pe această scenă improvizată, marele Menuhin, felicitat cu insolența băgăcioasă a prezidentului ce vine din tagma celor care l-au surghiunit pe Enescu? Ce frumos ar fi sunat, iarăși, sferele muzicii nobile în Ateneul Român, întrupat în nepieritoarele Rapsodii! Ce caută Enescu în... Casa Poporului? Dureroasa întrebare își găsește tristul răspuns doar în portretul-emblemă, semnat de Corneliu Baba și cocoțat de noii mandarini criptocomuniști pe fundalul stigmatizatei săli: rictusul blasfemiator care se învecinează perfect
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
numai roțile nu, ajungînd și lăsîndu-mi geanta în cămăruța de la Uniunea noastră, mă trezesc în Piața Palatului Regal, refăcută impecabil, arătînd ca-n ceasul ei dintîi. Fascinantă acum în baia ei de lumină de vecernie. Marile clădiri: Palatul, Biblioteca, Hiltonul, Ateneul, proaspăt renovate (după diversiunea pirotehnică din decembrie '89), te așază brusc într-o frumoasă Românie antebelică, edificiile luminate numind chiar pilonii acelei Românii. Pe care mulți (și buni) nu o cunosc, pe care puțini (și ticăloși) nu o recunosc, fiind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acum festivalul ce-i poartă numele. Nu vi se pare că ceva ținînd de legitmitate e în neregulă? Concertul inaugural măcar bine că se consuma în Sala Palatului (apropo: ce are vulgara sală cu Palatul Regal?) și nu în nobilul Ateneu era... onorat de inevitabila prezență a președintelui și a premierului. Între ei, dar într-o poziție retras-subalternă, de umilă curtoazie, un Mandeal oricum neexplicîndu-le subtilități ale partiturii Ritualul primăverii de Stravinski umil dar atît de obedient-satisfăcut că, obținînd obolul prezidențial-ministerial
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de literatură comparată, au apărut în „Studii și cercetări științifice” (filologie), revistă în care a debutat în 1955, devenită în 1964 „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista arhivelor”, „Viața românească”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”. I s-a decernat, ex aequo, Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1979). Interesat de literatura română din secolul al XIX-lea și mai ales de raporturile acesteia cu folclorul, T. este autorul unor studii monografice incluse în tratatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
în dicție livrescă, practicând mica emfază a aluziei mitologice, surprind prin gravitatea unor îngândurări. În studenție, D. colaborează la „Dialog” și „Opinia studențească”, semnătura lui reapărând după un timp în „Arlechin”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Viața românească”, „Revista de lingvistică și știință literară” (Chișinău), „Echidistanțe”, „Moldova”, „Mesagerul” (Chișinău). În 1992, i s-a încredințat funcția de secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară”, în 1995-1996, a fost redactor-șef adjunct la „Echidistanțe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
de director. Ulterior lucrează în calitate de cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, fiind unul din coordonatorii proiectului Dicționarul general al literaturii române. Debutează în 1964 la „Gazeta literară”. Mai colaborează la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Astra”, „Ateneu”, „Caiete critice” ș.a. O serie de studii de mare întindere, impecabil articulate argumentativ și - conform unei rețete cu care P. se identifică ab initio - epuizând o arie problematică, sunt consacrate unor scriitori din cele mai variate epoci, de la cea veche
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
în tinerețe un admirabil tenor, elev al marelui bariton Dimitrie Popovici Bayreuth, cu studii muzicale în Italia. Numele lui este legat de începutul eforturilor de a impune creația românească de operă. Într-un concert al tenorului Nicolae Brăescu, susținut la Ateneul Român la 4 februarie 1910, l-a avut partener pe George Georgescu, pe atunci violoncelist. Retrăgându-se de timpuriu din activitatea concertistică, acest membru al familiei Brăescu, în care natura a întrunit generoasă atâtea haruri, de la frumusețe la inteligență și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
IX. REZUMAT ȘI CONCLUZII 279 IMAGINI DIN ACTIVITATEA SPITALULUI SOCOLA..... 281 Vizitați site-ul Editurii Junimea: www.editurajunimea.ro Puteți beneficia de reduceri la cărțile comandate. Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 Olga Necrasov și Maria Cristescu, Studiul antropologic al scheletelor de la Trușești, aparținând Culturii Nouă, în Studii și cercetări de antropolgie, nr. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
procente duble față de acestea. Mortalitatea înregistrată la Ospiciul Golia a variat, între 1880 și 1900, între 6 și 12%. 71 P. Gh. Samarian, op. cit., vol. 3, p. 61. 72 "Magnetism și Ipnotism" și "Sugestiuni în stare normală", conferințe ținute la Ateneul din Bârlad la 1 februarie și 8 martie. * Reconstituit pe baza tabelelor de cereri aprobate. 73 P. Pruteanu, Contribuții la istoricul spitalelor din Moldova, București, Editura medicală, 1957, p. 275. 74 A.S.I. Pac. 340, Hrisovul de fondare din 26
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
arnăuți cu ciomege care îi loveau uneori ostentativ, pentru a trezi mila cetățenilor (Quelques mots sur la Valachie, 1856, p. 8). 78 G. Creiniceanu, Literatura medicală română. Biografie și Bibliografie, Editura Academiei, București, 1907, p. 104. 79 Conferințe ținute la Ateneul din Bârlad la 1 februarie și 8 martie 1887, intitulate "Magnetism și ipnotism" și "Sugestiuni în stare normală". * Format mare, 4o. 80 Iași, 1863, p. 362. 81 I. Străchinaru, Problema asistenței medicale a bolnavilor psihici în opera lui Anastasie Fătu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
citit și alte piese ale lui Const. Popa, aflate deocamdată în mape. Mi-a plăcut mult "Regulamentul de bloc", în care siguranța construcției și devenirea conflictului dramatic sînt superioare lucrărilor de început. Îl aștept cu interes pe scenă. Ștefan Oprea ("Ateneu" Bacău, octombrie, 1986) Ediție specială (Gala recitalurilor dramatice) Cronica dramatică 20 noiembrie 1981 "Calul verde" de Constantin Popa (Teatrul Național "Vasile Alecsandri") Cunoscut ca actor valoros al Naționalului din Iași, Constantin Popa apare acum, pentru publicul său, și ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-șef la Editura Institutului European din Iași, membru în Consiliul Fundației Soros pentru programe de limbă engleză (1993-1995) și membru în Consiliul Director al Centrului de Studii Românești (din 1998). Debutează în 1972 la „Cronica”, colaborând ulterior la „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Dialog”, „Opinia studențească”, „Echidistanțe”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, seriile literatură și filosofie, „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Revue roumaine des sciences sociales” ș.a. În studiile sale P. propune o abordare din perspectivă comparatistă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
și recenzii la „Revue de langues romanes”, „Actes du Congrès de la Latinité”, „Mélanges Louis Michel”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Anuarul de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare” ș.a. Depășind stricta abordare istorico-literară, în cursurile universitare și în cărțile sale P. urmărește mereu direcțiile de evoluție ale unei perioade ori sensurile specifice ale unei opere și, totodată, semnificațiile generale ale faptului istoric și biografic. Materialul, colectat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
clasă”, „Veac nou”, „Cronica”, „Ramuri”, „Analele Universității din Craiova” (pe care le-a condus între 1971 și 1982), „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Analele Universității București”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Limbă și literatură”, „Arhivele Olteniei”, „Ateneu”, „Adevărul literar și artistic”, „Glasul Bucovinei”, „Caiete critice”, „Literatorul”, „Jurnalul literar”, „Analele Bucovinei”. Spirit meticulos, Ț. a avut grijă să adune, în perioada cât a ocupat funcții înalte în nomenclatura comunistă, copii după scrisori, rapoarte, tot felul de documente de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
al revistei „Dilema”, integral destinat „demitizării” poetului, pentru ca, un an mai târziu, să ia un important premiu la Festivalul „Eminescu” de la Botoșani. Tonalitatea „comentariului” era vioi-gregară și bășcălios-debutonată: „Întotdeauna când mă gândesc la Eminescu îmi vine în minte statuia din fața Ateneului, expresia celui mai trist caraghioslâc și a divorțului tragicomic de spiritul critic în favoarea amantlâcului cu găunoșenia emfatică și cu ohtatul «poeticesc». Mă întreb cum să nu râzi în fața unui Eminescu nud și cum să nu-ți închipui instantaneu figurile altor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
Pedagogică, București, 1979 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Ion Creangă nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 Pe lângă cauzele obișnuite: cauzele geo-politice, așezarea geografică țară insulară sau continentală, mărimea teritoriului, a populației, condițiile climaterice, sunt și alte cauze esențiale
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
Dimândarea” (publicație trimestrială în dialect aromân). În 1992, devine președinte al Fundației Culturale Aromâne „Dimândarea părintească”. Debutează cu proză, în 1959, la „Flamura Prahovei”, colaborând apoi cu proză, versuri, articole și cronici literare la „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Astra” ș.a. Neconvingând cu placheta Poeme (1973), C. se afirmă în domeniul criticii literare, considerată - pe linia lui Mihail Dragomirescu - drept „creație”. Demersurile sale critice, deși concepute ca participări subiective plenare, se individualizează totuși, în peisajul epocii, prin situarea cărților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
Internaționale a Criticilor Literari, din Paris, în 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Române. A colaborat, din 1950, cu articole de istorie și de critică literară la numeroase periodice, precum „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-al doilea război mondial, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
pierduți - a prezentat prof. univ. G. Macarie 2005 - Saloanele Moldovei - Bacău-Chișinău, Ed. a 15-a 2006 - mai - Galeriile „Artis” - Teatrul Național București, prezintă Ion Truică 2006 - martie - Galeriile „Cupola” Iași, prezintă criticul Valentin ciucă 2006 - aprilie-mai - „Nudul” - Galerile de artă Ateneul Tătărași, Iași, a prezentat Valentin Ciucă APRECIERI CRITICE 1 Expoziția „Arpegii” Viorica Toporaș Zbranca - Aurel Leon, „Cronica, iunie 1977 2 Arpegii Viorica Toporaș Zbranca - Cătălin Bordeianu, „Opinia Studențească”, nr. 9, 1977 3 Al treilea anotimp cu niște fluturi pe cornișa
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
la pictură” - Valentin Ciucă, „Ziarul de Iași”, 29 martie, 2006, p. 6A 87 „Nudul văzut prin gaura cheii” - Valentin Ciucă, Ziarul de Iași, 7 aprilie 2006, p. 6A 88 Catalog nuduri - aprilie 2006 - Valentin Ciucă - Nudul văzut prin gaura cheii. Ateneul Tătărași, 2006 89 Dicționarul scriitorilor și publiciștilor vrânceni - Florin Muscalu, Ed. „Revista V”, 1999, p. 167 90 Enciclopedia artiștilor români contemporani. Vol.4, Editura „Arc 2000”, Buc., 2001, p. 175 91 Un secol de arte frumoase la Iași - Valentin Ciucă
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]