5,062 matches
-
Constantin Drăgan, Prin Europa, I-IV, București, 1990-1993. Traduceri: A. T. Serstevens, Cartea lui Marco Polo sau Descoperirea Lumii, București, 1972 (în colaborare cu Gheorghe Edmond Gussi); P. Gimferrer, Fortuny, București, 1988. Repere bibliografice: Dimitrie Bălan, „Amar”, O, 1963, 11; Aura Pană, „Amar”, IL, 1963, 12; G. Dimisianu, „Desen după natură”, GL, 1966, 43; Marin Mincu, Traian Filip, LCF, 1967, 38; Nicolae Manolescu, „Dansul focului”, CNT, 1968, 17; Magdalena Popescu, „Dansul focului”, GL, 1968, 27; Valeriu Cristea, „Vântul din fața soarelui”, RL
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
pe care, în numele intereselor sale strategice, orice națiune și-o dorește repetată zilnic, an de an, pe o spirală ascendentă a devenirii ei în securitate și stabilitate. * Cartea Războiul tăcut a lui Abram N. Shulsky și Gary J. Schmitt împrăștie aura de mister ce planează asupra lumii informațiilor, oferindu-i deschidere către înțelegerea rațională a unui domeniu complex, de maximă rigoare și disciplină, precum și perspectiva unor așteptări mai realiste. Toate însă fără a scăpa din vedere caracterul „de echipă” al acestei
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
, revistă apărută la Slobozia, o dată la două luni, din august 1995. Redactori: Doina Roșca, Mihaela Racovițeanu, Dana Șuiu, Aura State, Serena Denk. De dimensiunile unei foi volante, dar elegantă grafic, publicația e consacrată cultivării la noi a genurilor poeziei tradiționale japoneze și îndeosebi a celui numit renga. Se publică, astfel, scurte articole de inițiere în aceste genuri sau de
MICUL ORION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288110_a_289439]
-
cu o evidentă și explicabilă preferință pentru meleagurile Ardealului natal, și alta temporală, determinată de alegerea, ca fundal al majorității poemelor, a anotimpurilor saturate de lumină (vara și primăvara). Într-un asemenea decor marcat fie de prospețimea primăverii, fie de aura solară a verii, eul liric aspiră să redevină, prin integrarea în natură, parte a materiei în care se manifestă harul divin. Anotimpuri, volumul de debut, se remarcă printr-o multitudine de „peisaje”, transpuse liric cu ajutorul unui vast repertoriu de epitete
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
aici, este aceea a unui înțelept care își contemplă veacul cu gravitate și cu un îngăduitor surâs, iar câteodată cu o potolită melancolie. Sub pana lui, vremurile de altcândva reînvie cu o uluitoare prospețime, veridice și înconjurate, totodată, de o aură de fabulos. Memoria sa, aliată uneori cu fantezia, apare ca prodigioasă și infidelă. Oricât nu e un sentimental, o undă de poezie șerpuiește printre generoasele suveniruri. Voluptatea amintirii se împletește cu plăcerea de a povesti, stimulată de toată paleta pitorescului
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
din versurile sale cu vibrații adolescentine sunt înmănuncheate în File de poveste, volum alcătuit de I. Negură și V. Posteucă, iar în 1938 I.E. Torouțiu îi editează la București piesa Haiducii. În spațiul bucovinean numele lui H. poartă cu sine aura unui mit: începătorul de geniu fulgerat de o soartă năprasnică. Versurile sale, „cântecele așteptării”, cum și le-a intitulat autorul, susțin acest mit prin atmosfera lirică vibrantă, prin spontaneitatea expresiei și neliniștea modernă a poetului „cu sufletul strâns între teascuri
HORODNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
metonimice a lumii („norii-n glie zămislesc o rimă”), în care cele mici și obișnuite sunt iscate sus. Alegorii largi (ciclul Mater dulcissima și Tablou de gen) exprimă cu ardoare discretă evenimente ale maternității („după legea/ naturii”), investite cu o aură mitică. E o condiție asumată ca un elan luminos ( Confesiunile unei copile a secolului) al „stării de grație”, în care „rotundul” germinației se opune „colțurilor moarte” ale „așchiilor contemporane” ( În căutarea sferei de apă a lui Goethe). Fericirea, nu rareori
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
unghere”. Utopia e schițată într-un poem de final, în care se exclude parcă, printr-un gest decis, orice intermediar nedorit dintre Autor și Cititor: „Hai, concentrează-te: / vezi cum sub întunericul strivitor / se zvârcolește, pe părți / întregul încă neinventat?” (Aura). Poezia s-a metamorfozat, așadar, ca o reacție la „involuția”, la rigidizarea contextului său. Cu puțin timp înainte de revoluția din 1989, autoarea mizează pe realism din considerente morale, nu literare: nu mai vrea să destructureze poezia, cu temele ei mari
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
Andreea Deciu Operațiile de schimbare de sex nu mai surprind astăzi pe nimeni, cel puțin nu în măsura în care ar fi șocat cu un deceniu sau două în urmă. Și totuși, există o aură de licențios și strident neobișnuit asociată încă inevitabil unei asemenea transformări identitare. În primii ani de studii doctorale am descoperit, în bibliografia obligatorie, numele unui de cercetător în domeniul retoricii, pe nume Donald McCloskey, autor de texte interesante despre retorica
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
prezența unor opozanți sau disidenți reveniți din domiciliu forțat sau închisoare. Acum se pot reuni cu toții și constitui într-un Grup pentru Dialog Social. Iar cei care abia se cunosc sau fuseseră supuși integrării unei ordini ce părea imuabilă capătă aura unei tradiții deja mitizate, trecând, peste noaptea schimbărilor, drept "cea mai importantă grupare a opoziției intelectuale de odinioară" (37). Ne aflăm într-o realitate aproape de limita basmului: a fost odată ca niciodată. Și totuși, pe un scenariu istoricește bine cunoscut
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
absolut obligatoriu să se întîmple acest reglaj și acest autocontrol într-o societate civilizată. În seara decernării premiilor Oscar, César sau Molière, indiferent de simpatii sau antipatii, marii artiști umplu pînă la refuz sălile, sunt eleganți, se bucură, oferă breslei aura ce i se cuvine. Și asta pentru că se exersează de mult respectul față de sine și față de celălalt. Ei sunt cei dintîi care dau cotă și unicitate momentului. Pentru că sunt împreună, pentru că au învățat că această profesie nu se face de
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
cod spiritual. Floarea soarelui, cu spectaculosul ei potențial expresiv, s-a topit într-un ceremonial de forme și culori care trimite mai degrabă la marile ceremonii liturgice decît la peisagistica de primă instanță. Coroana de lumină s-a preschimbat în aură, verticalitatea în levitație și lanul în procesiune mistică. După cum bietele sperietori de ciori, atît de banale și de anonime în orizonturile agrariene, au devenit dintr-o dată figuri tragice, rudimente ale unei mitologii abisale și personaje care-și trăiesc, sub imensa
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
Jurnal postmortem”, ceea ce aș fi scris și eu când i l-am citit, transpunându-mă : „Tu, cealaltă, adevărată, ai rămas imprimată în mine, în casă, în lucruri, în cărți, în cuvinte care mai plutesc peste tot, peste toate , ca o aură”. Și aș fi adăugat, nu o singură lacrimă... Prezentate astfel, cărțile din volum, C. Hușanu cheamă cititorii la ele, cum mi s-a întâmplat și mie. Reflectând... de ce un anumit poet și prozator îl acuză pe Emilian Marcu de faptul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
chintesențiază activitatea de cronicar, regrupând texte care se articulează într-o amplă panoramă a producției literare din ultimul deceniu al secolului al XX-lea. Sunt antologate aici cronici, studii și eseuri critice despre Ion D. Sîrbu, Angela Marinescu, Marta Petreu, Aura Christi, Adela Greceanu, Marin Mincu, Liviu Ioan Stoiciu, Gheorghe Izbășescu, Dora Pavel, Bogdan Ghiu, Horia Gârbea, Cristian Popescu, Ion Mureșan, Daniel Bănulescu, George Cușnarencu, Dumitru Țepeneag, Nora Iuga, Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun și mulți alții. Relevante, eseurile introductive
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
filosof al culturii: Mihai Spăriosu, RL, 1990, 21; Virgil Nemoianu, „Dionysus Reborn”, „The Review of Metaphisics”, 1990, decembrie; Monica Spiridon, „Zeul cu mai multe chipuri”, RL, 1991, 14; Roy Arthur Swanson, „God of Many Names”, „Religious Studies Review”, 1992, 4; Aura Taras-Sibișan, „Postmodernismul nu mă entuziasmează” (interviu cu Mihai Spăriosu), LCF, 1992, 7; Monica Spiridon, Dincolo de „bătălia” cuvintelor, RL, 1992, 19; Robert S. J. Garland, „God of Many Names”, „Ancient Philosophy”, 1994, 14; Marcel Corniș-Pop, Contest vs. Mediation: Innovative Discursive Modes
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
realul luând o ciudată înfățișare de imaginar. S. știe să țină treaz interesul, intercalând întâmplări neașteptate, anecdote cu haz și episoade de senzație, cum ar fi acela al sfârșitului poetului Al. Hrisoverghi. Limba, cu o patină de vechime, creează o aură evocatoare. Ca povestitor, S. nu e mult mai prejos decât memorialistul Ion Ghica. SCRIERI: Ceasurile de mulțemire a lui ..., Iași, 1844; Din poeziile lui..., București, 1857; Suvenire de călătoria în Basarabia meridională, București, 1857; La norocu, București, 1859; Influinția morale
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
pe boierul care vrea să le ia pământurile (Neamul Șoimăreștilor, 1915). Începând cu Hanu Ancuței, narațiunile sadoveniene de acest tip se purifică. Localizarea istorică suportă o estompare, trecând în contur legendar, iar trecutul, chiar atunci când privește anume domnii, capătă o aură mitică, devine illo tempore. La Hanu Ancuței, pe vreme de pace, printre necurmatele lupte care pustiesc Țara Moldovei, oamenii zăbovesc împrejurul focului, golesc ulcele cu vin vechi și spun „povești”. Cartea e un Decameron românesc, cuprinzând istorisiri cumplite (Județ al
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
frumoasă etopee incizată pe partea de mormânt din gropnița mănăstirii de la Curtea de Argeș - cele douăzeci de războaie purtate în doar zece an) a fost primul Domn din istoria românilor executat de niște boieri 78 care au ignorat principiul autorității voievodale și aura de sacralitate întinsă prin ungerea cu mir în jurul persoanei care ședea pe tron. însurându-se a doua oară (în urma unei „competiții” - acceptată de unii istorici - cu moldoveanul Ștefan cel Tânăr) - cu Ruxandra, fiica lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumați, un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
parte, prozatorul e unul din primii autori români contemporani care au practicat textualismul. Literatură în mare parte autospeculară, metaliteratură de fapt, scrisul lui, postmodernist avant la lettre în contextul românesc, se distinge de postmodernismul radical prin faptul că păstrează o aură nostalgică și sentimentală, o moderație a deconstrucției, un filon „umanist”. Aparent paradoxal - în condițiile dinamitării ostentative a mai tuturor convențiilor narative și compoziționale -, textele atestă un scrupul legat de echilibru, cu filiație clasică, și o preocupare estetă. În ce privește ansamblul datelor
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
fizică externă se anulează, iar individul trăiește o stare stranie de transportare În planul interior al conștiinței sale. Aceste trăiri au un caracter paradoxal și sunt adesea destul de greu de separat de stările patologice de tip crepuscular, cele din timpul aurelor epileptice sau cele produse de administrarea de substanțe psihodisleptice. De o mare forță ilustrativă este, În sensul acesta, relatarea pe care o face Kirilov, În romanul lui F. Dostoievski Demonii, când Își descrie stările de extaz. Redăm În continuare acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dacă nu cumva a dispărut și el, atras În aceeași productivitate a invizibilității. Ceea ce recunoaștem Însă e ciudata simetrie a destinului celor două femei, amândouă văduve, pentru că soțul și logodnicul nu mai sunt. Ele nu trăiesc Însă mai puțin În aura lor, căci „secretul” a reverberat deja triplu. Tot triplu este și eșecul celor care l-au urmat postum pe Zerlendi, Hans fiind numai ultimul, iar naratorul e deja puțin Înspăimântat că ar putea urma. Dar „tot ce-mi spuneți (...) nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Cu o bună priză în cronica dramatică, publicistul, împătimit iubitor de teatru, conturează mai multe medalioane de actori ieșeni, care ar merita să fie recuperate. S. e un nostalgic, tânjind după timpurile de până mai ieri. Iubește Iașul vechi, cu aura lui aparte, și de aici îi vine râvna de a strânge cât mai multe mărturii despre „frumoasele vremuri trecute”. Întâmplări felurite, figuri dispărute („lumini stinse”), legende al căror ecou încă persistă. Câte o amintire personală se strecoară, cu modestie, în
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
Sorescu, Die Leere der Glocke, Kastellaun, 1997; Emil Manu, Traumstunde, Kastellaun, 1997; Gellu Dorian, Insula nimănui - Niemandsinsel, Kastellaun, 1998; Valeriu Stancu, Wortwunde, ed. bilingvă, Kastellaun, 1998; Ana Blandiana, Sternehimmel, Kastellaun, 1999; Ion Caraion, Ein Garten ist in mir, Kastellaun, 2000; Aura Christi, Geflüster, Kastellaun, 2000; Marin Mincu, Drehung, Kastellaun, 2001; Cassian Maria Spiridon, Über den Wald, Kastellaun, 2002; George Bacovia, Gedichte, Kastellaun, 2003. Repere bibliografice: M. N. Rusu, Din nou despre poetul Christian W. Schenk, ALA, 1991, 71; Dan Brudașcu, „Limba
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
din Câmpia Dunării, originar, ca toți vlahii din zonă, din Transilvania. Narațiunea este ritmată de acțiune: călcarea jurământului de castitate de către un crijac, o aventură amoroasă mistuitoare, năvăliri tătare, tâlhării făptuite de țigani, evenimente înfățișate realistic, dar și cu o aură de mister - toate alcătuiesc substanța densă a unui roman captivant, scris de un autor „care nu putea lipsi din istoria noastră literară” (Șerban Cioculescu). În manuscris au rămas alte culegeri - Joagărul Marghitei, Din vina motanului, Întâmplări din război -, proiectate să
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
la periodicele umoristice scoase de N.T. Orășanu. S. polemizează cu celelalte foi satirice ale vremii. Lui Orășanu i se reproșează că a abandonat apărarea intereselor țării de când a obținut funcții oficiale. Ghedem critică și monarhia; poezia și-ar fi pierdut aura romantică, iar poeții, în loc să trezească sentimentele patriotice ale poporului, se îngrămădesc pe scările palatului domnesc pentru a obține privilegii. Satira lui Ghedem este însă greoaie, viitorul profesor universitar nu are nici umorul, nici sprinteneala de limbaj proprii lui Orășanu. Lirică
SARSAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289504_a_290833]