4,354 matches
-
18%)169. Despre epidemia de la Cluj, doctorul Daniel Pataki a lăsat o descriere tipărită la 1832 în acest oraș170. În nr. 9 al ziarului clujan "Erdely Hiradó" din 31 ianuarie 1832 se anunța stingerea epidemiei de holeră din Transilvania, care bântuise mai mult în comitatele Hunedoara, Sibiu, Tîrnave, districtul Brașov, scaunele Mureș, Orăștie și cu oarecare virulență la Cluj. Intensitatea maximă a epidemiei s-a produs între iunie-octombrie 1831, mortalitatea variind între 8% la Târgu Mureș și 75% în comitatul Sibiu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
13 ianuarie 1832, statistică apărută în "Der Siebenbürger Bothe", XLVI (1832), nr. 8 (28 ianuarie)171, prezintă mici diferențe, dar le apreciem ca fiind mai amănunțite și mai exacte: Epidemia se potolise pentru moment, se deplasase mult spre apus și bântuia în 1832 cu furie Occidentul, pentru ca apoi, poposind în Peninsula Iberică, în 1833-1834, și în Italia, în 1835, să se întoarcă prin Austria și Ungaria în Banat și Transilvania, în 1835-1837, unde holera s-a manifestat din nou, deoarece se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a stins, în mare, în ianuarie 1832, totuși liniștea nu s-a abătut asupra acestei încercate provincii, deoarece boala a mai mocnit ascunsă în câteva focare, care s-au reactivat peste câțiva ani, odată cu reîntoarcerea valului epidemic din Europa, unde bântuise Occidentul, Peninsula Iberică și cea Italiană. 4. Zvâcnirea din 1836 La sfârșitul anului 1835 și în decursul celui următor, boala și-a făcut reapariția în forță în unele centre ale Transilvaniei. Deoarece, de data aceasta, ea se întorcea din Occident
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din mijloc. Personalul spitalelor era asistat de câte două femei și un bărbat pentru fiecare unitate, iar în fiecare circumscripție se aflau doi medici pentru depistarea cazurilor de holeră 179. De alte date nu mai dispunem. La Timișoara, holera a bântuit din noiembrie 1835 până în 1836, făcând, la o populație de 14 000 de locuitori, 1 028 de victime 180. Deținem știri și asupra răspândirii epidemiei la Sibiu, unde s-au semnalat de asemenea 862 de pierderi de vieți omenești, la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Ghica], pus la curent cu această stare de lucruri de către medicii care fuseseră trimiși la fața locului, a plecat deîndată la Slatina. A mustrat strașnic autoritățile fugare, a ridicat moralul locuitorilor și chiar al bolnavilor, arătîndu-se peste tot acolo unde bântuia molima. După vreo 60 de cazuri, dintre care aproape numai o treime mortale, boala a scăzut mult; la 10, 11 și 12 ale acestei luni [adică 19, 20 și 21 aug. st.v.], ea a părut că recapătă oarecare vigoare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
anunța nici un caz de îmbolnăvire de holeră, domnind o sănătate perfectă; în sfârșit, peste o lună, la 19/31 octombrie, ziarul făcea cunoscut că, potrivit raportului primit de la ocârmuirea jud. Ialomița și după inspecția doctorului Nicolae Gussi, bănuielile că ar bântui holera în acest județ s-au dovedit neîntemeiate 188. În numărul din 23 octombrie/4 noiembrie, protomedicul C. Estiotu, prin raportul cu nr. 35, aducea la cunoștința Vorniciei că, mergând la satul Prișneni din jud. Mehedinți, a aflat de moartea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de directorul carantinei Cerneți și de doctorul Ioan Andreev, care a fost lăsat în județ de către protomedicul C. Estiotu ca să îngrijească bolnavii 190. Așadar, epidemia de holeră din Oltenia, adusă din Transilvania și izbucnită în cursul lunii iulie 1836, a bântuit aproape cinci luni în trei județe: Olt, Romanați și Mehedinți, cu mai multă virulență în acesta din urmă, și s-a stins la sfârșitul lui noiembrie. Nu avem o evidență precisă decât pentru județul Mehedinți, unde, din totalul de 137
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
letalitatea a scăzut, între 15/27 octombrie și 6/18 noiembrie, de la aproape 50% la circa 35%, cifră finală aproximativă pentru stabilirea morbidității pe ansamblu. După calculele noastre, între 28 iulie/9 august - 1/13 septembrie, cât timp molima a bântuit la Slatina, reședința județului Olt, s-au înregistrat 84 de bolnavi, 21 de decedați 48 de vindecați și 15 rămași în tratament la spital, deci o letalitate scăzută, de 25%. În cuprinsul județului Olt și al județului Romanați holera a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vomei, "băutura ce se zice a lui Rivier, lipitori sau vizicătoare pă lingurea". Spre potolirea setii, "care frige pe ticăloșii bolnavi, gheață sau în lipsa ei apă cât de rece. Când bolnavul se chinuiește și de cârcei, atunci să acopere partea bântuită cu cataplasme cu muștar cât de tare, nu numai pe mâini, dar și pe picioare și pe tot pântecele și pe tot spatele, iar mai vârtos pe lungul spinării". De câtva timp - mai scrie medicul - s-au întrebuințat cu folos
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
352 de cazuri, din rândul cărora 96 fatale. Așadar, la populația Galaților de aproximativ 22 000 de locuitori, s-au înregistrat în intervalul menționat 677 bolnavi (3,07%), cu 192 decedați (28% din totalul bolnavilor)219.La Galați, unde epidemia bântuia puternic, holera a atacat și miliția ostășească cantonată acolo. Ostașii suferinzi au fost internați în Spitalul militar din localitate, ca și în alte două case amenajate în acest scop. Spitalele și cazarma se dezinfectau prin afumatul odăilor, de trei ori
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lui iunie, se stinge în cursul lunii iulie. Din acest oraș, molima s-a extins spre nord, atingând, după cum am menționat, și Capitală. Este demn de subliniat faptul că încă de la 17/29 octombrie 1847, când se auzise că holera bântuia în Persia și Imperiul Otoman, Sfatul Administrativ Extraordinar al Moldovei, alcătuit din ministrul din Lăuntru, logofătul Iordache Ghica, ministrul Dreptății "beizadea" Nicolae Suțu, "gheneral inspectorul" Miliției "beizadea" Dimitrie Sturdza și Secretarul de Stat hatmanul Nicolae Mavrocordat, reunit sub președinția domnitorului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
între 11-12/23-24 iunie au sucombat 110 bolnavi, între 13-14/25-26 iunie, 134, iar între 14-15/26-27 iunie, 181228. În memoriul său pe 1848, Comitetul Sănătății enumera măsurile suplimentare luate pentru stăvilirea molimei: adăugarea de doctori în cvartalurile în care bântuia holera mai cu furie (adică în al 2-lea, al 3-lea și al 5-lea); porunci date spițeriilor să fie deschise la orișice oră; deosebita priveghere a spitalelor, spre a avea tot ce le trebuie; dispersarea populației; "rînduirea de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
bolnavii sărmani. Medicamentele erau oferite tot gratuit de către spițeri. Pentru serviciile lor, medicii primeau o leafă de 5 000 de piaștri, iar spițerii de 600. În intervalul de 46 zile (adică între 23 mai/4 iunie-7/19 iulie), cât a bântuit epidemia de holeră cu furie la Iași, doctorul Bassereau făcea o statistică a îmbolnăvirilor și deceselor din "cvartalul" 5, de care era răspunzător. Astfel, în acest răstimp s-au îmbolnăvit 1 284 persoane, dintre care au decedat 682 și s-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
venit la deschiderea navigației de la Constantinopol la Galați", vas pe care lucraseră și se contaminaseră trei hamali din port, care au murit imediat. Apoi cu "permutarea miliției de la Galați la Iași, boala fu adusă aici șase săptămâni mai târziu și bântuia mai cu furie în cartierul cazărmii". De aici conchide medicul că boala era contagioasă, întrucît cei ce veneau în contact cu holericii se molipseau imediat și, dimpotrivă, bolnavii izolați, cei din jurul lor erau apărați. Schiffer a observat că "adevăratul contagiu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
furia"255 Atunci au apărut la Cernăuți, sub forma unei broșuri tipărite, Dorințele partidei naționale în Moldova - August 1848, redactată de Mihail Kogălniceanu la inițiativa Comitetului revoluționar moldovean. În conținutul ei se deplângea faptul că, atunci "cînd mai toți moldovenii, bântuiți de biciul cholerei erau răspândiți pe toată fața țării, când mai fieștecare familie era îmbrăcată cu doliu pentru perderea unui părinte, unei soții, unui frate, unui fiu, urgia domnească îi ajunse până la asilurile lor. Mulți erau încă cu lacrimile pe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
astfel au fost trimiși la Iași, în iunie 1848 - unde acțiunea revoluționară fusese înăbușită în fașă -, ca emisari ai celor două mari puteri garante, generalul rus A. O. Duhamel și comisarul otoman Talaat Efendi. Ei au ajuns în capitala Moldovei bântuită de holeră, iar activitatea lor a fost stânjenită datorită acestei triste împrejurări. Nicolae Bălcescu, care se afla atunci la Focșani - după izbânda revoluției în Țara Românească -, îi scria prietenului său și luptătorului Alexandru G. Golescu (Arăpilă, Negru), la 25 iunie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Românească. Numai că dorința lui Nikolai I s-a lovit de o piedică neașteptată: holera, care făcea ravagii în Moldova și se întinsese și în Țara Românească. Trupele ruse nu numai că au ocupat primul dintre cele două principate, unde bântuia holera, dar ele însele erau infectate de morbul bolii ce pustiise și Rusia. Astfel, dintr-o corespondență primită de la Cluj și publicată în ziarul "Allgemeine Zeitung" din Augsburg, nr. 200 din 18 iulie (st.n.) 1848, rezultă că, "din pricina sistemului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
capitala Moldovei la 28 iunie/10 iulie și, de unde virulența epidemiei de holeră începuse să scadă, prezența soldaților armatei de ocupație, atinși de flagel, și marea afluență de evrei în oraș au întîrziat momentul eliberării Iașilor de coșmarul holerei, care bântuia încă, în tot restul țării, cu mai mare sau mai mică intensitate 260. La fel, cancelarul consulatului Franței la București, Eugène Jules François Hory, raporta ministrului Afacerilor Externe, Bastide, la 21 iulie/2 august, că, "de la intrarea lor în Moldova
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
neînțelegerile ivite între Curtea protectoare și cea suzerană, în contextul unei situații internaționale foarte complicate, au împiedicat trupele țariste să intervină în cursul lunilor iulie și august în Țara Românească, spre a răsturna guvernul revoluționar, mai ales că și acolo bântuia holera. La sfârșitul verii anului 1848, molima a început să se stingă în Moldova. La 13/25 august, consulul englez, Gardner, comenta în raportul adresat lordului Palmerston răspunsurile protomedicului Gh. Cuciureanu la chestionarul trimis încă de la 3/15 noiembrie 1847
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a cărnii de râmători și a băuturilor"271. Cu toate măsurile preventive, probabil niciodată aplicate integral și corect, epidemia de holeră a izbucnit în județul Prahova aproximativ pe la mijlocul lunii mai, cu focare multiple, răspândite pe tot teritoriul județului. Molima a bântuit intens în plasa Filipești, unde în perioada 26 iunie/8 iulie - 6/18 iulie s-au înregistrat 60 de bolnavi, 236 de cazuri noi, 52 de decedați, 120 de vindecați și 124 de rămași încă în tratament în spitale 272
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la 11/23 iunie, având ca urmare abolirea regimului regulamentar, abdicarea domnitorului Gh. Bibescu și instaurarea guvernului provizoriu. Dar toate acestea s-au petrecut în plină epidemie de holeră atât la București, cât și în țară. Privitor la molima ce bântuia Capitala, guvernul provizoriu a emis un decret în care, menționând flagelul, cerea măsuri hotărâte pentru combaterea și stingerea lui279. Pe de altă parte, rapoartele adresate guvernului provizoriu din București de către emisarii revoluției, trimiși în județele țării pentru propagandă și recrutări
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la 9/21 decembrie 1848 și 10/22 ianuarie 1849, serdarul Iancu Florescu, judecător, și aga Dimitrie Fălcoianu, primul afirmând că a părăsit Capitala cu învoirea marelui logofăt al Dreptății, Mihalache Băleanu, "pe la începutul lunii lui iunie [1848], pe când holera bântuia Capitala", dorind să meargă peste hotare la băile minerale de la Borsec, iar cel de-al doilea declarând că a plecat din București la Câmpulung la 9/21 iunie, cu întreaga familie "din pricina boalii holerii ce bântuia Capitala"281. Mai curioasă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
iunie [1848], pe când holera bântuia Capitala", dorind să meargă peste hotare la băile minerale de la Borsec, iar cel de-al doilea declarând că a plecat din București la Câmpulung la 9/21 iunie, cu întreaga familie "din pricina boalii holerii ce bântuia Capitala"281. Mai curioasă a fost atitudinea lui Ștefan Turnavitu, comisar extraordinar în timpul revoluției, care, în "tacrirurile" la care a fost supus la 13/25 ianuarie și 10/22 februarie 1849, a tăgăduit orice colaborare cu guvernul provizoriu, pretextând că
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
zi și noapte și cu stăruința mea am avut norocire de am stăvilit boala la care erau supuși lăcuitori îndeobște din acea plasă"294. Alți membri ai administrației revoluționare se plângeau, la rândul lor, de greutățile întîmpinate din pricina molimei ce bântuia în țară. De pildă, la 19/31 iulie 1848, comisarul județului Vâlcea, Dumitru Zăgănescu, raporta Ministerului Trebilor din Lăuntru cum "sfințirea stindardelor naționale, împreună cu jurământul cetățenilor din Rîmnicu Vâlcea încă până acum nu s-a putut săvârși, din cauza furiei holerei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
așa, la 30 iulie/11 august, comisarul revoluționar al județului Olt, Costache Paleologu, adresîndu-se Ministerului Treburilor din Lăuntru, referitor la activitatea de propagandă ce o depunea în regiune, preciza că, "rămîind nepropagate numai satele Izvoarele, Milcovul și Clocociovul, care, fiind bântuite de boala cholerei, nu le-am putut aduna, fiind răspândite pe la câmpuri depărtate"302. Alți participanți mărunți sau mai puțin implicați în evenimentele din vara anului 1848, spre a scăpa de prigoana represiunii, care urmărea neîndurător pe cei vinovați sau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]