3,148 matches
-
un punctaj de 14.100 la Paralele, la Bârnă 15.400, iar la Sol 14.500. La sfârșitul lunii iulie, a participat la Jocurile Olimpice de la Londra (Marea Britanie) unde s-a calificat cu echipa în finala pe echipe, iar Individual, la Bârnă (14.866). În finala pe echipe a obținut 14.066 la Paralele, 14.533 la Bârnă și 14.700 la Sol, câștigând cu echipa medalia de Bronz. La Doha FIG World Challenge Cup din Qatar, ediția a șasea, a obținut
Diana Bulimar () [Corola-website/Science/326963_a_328292]
-
La sfârșitul lunii iulie, a participat la Jocurile Olimpice de la Londra (Marea Britanie) unde s-a calificat cu echipa în finala pe echipe, iar Individual, la Bârnă (14.866). În finala pe echipe a obținut 14.066 la Paralele, 14.533 la Bârnă și 14.700 la Sol, câștigând cu echipa medalia de Bronz. La Doha FIG World Challenge Cup din Qatar, ediția a șasea, a obținut locul 5 la Paralele, locul 4 la Bârnă și medalia de Aur la sol înaintea Larisei
Diana Bulimar () [Corola-website/Science/326963_a_328292]
-
obținut 14.066 la Paralele, 14.533 la Bârnă și 14.700 la Sol, câștigând cu echipa medalia de Bronz. La Doha FIG World Challenge Cup din Qatar, ediția a șasea, a obținut locul 5 la Paralele, locul 4 la Bârnă și medalia de Aur la sol înaintea Larisei Iordache cu un punctaj de 14.625. La Europenele de la Moscova, Rusia, a câștigat medalia de Argint la Bârnă și medalia de Bronz la Sol. Cea mai importantă competiție din 2014 au
Diana Bulimar () [Corola-website/Science/326963_a_328292]
-
Qatar, ediția a șasea, a obținut locul 5 la Paralele, locul 4 la Bârnă și medalia de Aur la sol înaintea Larisei Iordache cu un punctaj de 14.625. La Europenele de la Moscova, Rusia, a câștigat medalia de Argint la Bârnă și medalia de Bronz la Sol. Cea mai importantă competiție din 2014 au fost Campionatele Europene de Gimnastică de la Sofia, unde a obținut medalia de aur în proba pe echipe. Diana a obținut 14.133 la paralele, 14.533 la
Diana Bulimar () [Corola-website/Science/326963_a_328292]
-
și medalia de Bronz la Sol. Cea mai importantă competiție din 2014 au fost Campionatele Europene de Gimnastică de la Sofia, unde a obținut medalia de aur în proba pe echipe. Diana a obținut 14.133 la paralele, 14.533 la bârnă și 14.225 la sol, contribuind astfel la medalia obținută. face parte din lotul României care particpă la Campionatele Europene de Gimnastică de la Montpellier, care are loc între 17 și 19 aprilie 2015.
Diana Bulimar () [Corola-website/Science/326963_a_328292]
-
în secolul al XVI-lea. De menționat că turnul clopotniței avea 23 metri și avea și rol defesiv chiar dacă este integrat bisericii. Clopotele se aflau la penultimul nivel, ultimul găzduind orologiul. Drumul de strajă este susținut de o consolă din bârne de lemn. Celălalt turn este ridicat deasupra corului fiind mai scund și cu aspect mai greoi. Cele două turnuri comunică prin intermediul podului bisericii. În secolul al XVI-lea de peretele nordic al corului s-a alipit o sacristie, care în
Biserica fortificată din Dealu Frumos () [Corola-website/Science/326438_a_327767]
-
datat 30 martie 1392: ""S-a scris cartea în anul șase mii nouă sute deplin, luna martie în 30 zile, în cetatea noastră, a lui Roman voievod"". Cercetările arheologice au evidențiat că Cetatea Veche a fost construită pe principiul palisadelor din bârne de lemn bătute cu pământ. Palisada era constituită, de fapt, dintr-un lanț neîntrerupt de bordeie cu pereții exteriori întăriți, creându-se astfel posibilitatea ca apărătorii, adăpostiți în aceste locuințe, să fie mereu la post. Această palisadă era protejată la
Cetatea Veche a Romanului () [Corola-website/Science/323618_a_324947]
-
au transportat la biserica "Nașterea Domnului" Sf. Antimis, chivotul cu Sfintele Taine și alte lucruri transportabile de la biserica ce urma a fi desfăcută. Timp de o săptămână, cinci bărbați din Ciumârna au lucrat la desfacerea bisericii de lemn și însemnarea bârnelor. Acestea au fost tranportate apoi, împreună cu catapeteasma, la Ciumârna, în timp ce dranița și lemnele putrede au fost arse în curtea bisericii în zilele de 8 și 9 (20 și 21) iunie 1887. Construcția noii biserici de lemn a durat 9 ani
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
diaconi. La acest eveniment au participat numeroși credincioși, primarul Vasile Tofan, consilieri locali și persoane care au contribuit financiar la ridicarea acestui așezământ. Căminul poate adăposti un număr de 50 de bătrâni. Biserica „Sfântul Gheorghe” din Fălticeni este construită din bârne de lemn, pe fundație de beton. Ea are formă dreptunghiulară, cu absida altarului de formă poligonală și cu o turlă de formă pătrată, deasupra pridvorului. Pereții exteriori sunt căptușiți cu scânduri vopsite în culoarea albastru deschis. Acoperișul bisericii și cel
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
și domnia. Pe ctitorii inițiali îi aflăm indirect printre cei de la 1848, care se trăgeau "„tot din acele neamuri”". Se prea poate ca la proscomidie, sub blănile de scândură ce acoperă interiorul, să se mai păstreze pomelnicul ctitorilor, incizat pe bârnele pereților. Datele din pisanie sunt completate de două însemnări pe un Apostol tipărit la București în 1774, mai întâi despre evenimentele ce frământau locuitorii din zonă: "„La anu 1849, pre când prințipatu era plin de oștirile rusești și turcești, s-
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne fasonate din lemne crepate. La altar au fost așezate în rânduri egale, cu treceri distincte de la un rând la altul. Bârnele au fost încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Din punct de vedere artistic, se
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne fasonate din lemne crepate. La altar au fost așezate în rânduri egale, cu treceri distincte de la un rând la altul. Bârnele au fost încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Funia mediană, care încinge biserica, arată o tratare decorativă de efect
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
termenului de momârlan ca derivând de la „momârlă”, termenul autohton, vechi, pentru „om de piatră”, „momâie”, este singura variantă care rezistă la o examinare lingvistică, documentar-istorică și logică. Momârlanii își construiesc și acum casele la fel cum o făceau dacii, din bârne necioplite, încheiate la capete cu îmbucături de formă pătrată sau dreptunghiulară. Hainele de sărbători ale momârlanilor constau din pantaloni strâmți și cămașa până la genunchi. Această populație a păstrat o serie de practici precreștine, între care și obiceiul îngropatului morților în
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne fasonate din lemne crepate. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Lungimea bisericii este realizată prin încastrarea capetelor de grinzi într-un stâlp vertical, în dreptul fostului perete despărțitor dintre tindă și naos, tehnică
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne fasonate din lemne crepate. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Lungimea bisericii este realizată prin încastrarea capetelor de grinzi într-un stâlp vertical, în dreptul fostului perete despărțitor dintre tindă și naos, tehnică numită în căței. Din punct
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, în mod surprinzător, toate în formele originale. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne de stejar, fasonate din lemne crepate. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Între bârne au apărut în timp spații libere, care au fost închise pe exterior cu șipci. Acolo unde golurile sunt
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, în mod surprinzător, toate în formele originale. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne de stejar, fasonate din lemne crepate. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Între bârne au apărut în timp spații libere, care au fost închise pe exterior cu șipci. Acolo unde golurile sunt vizibile, se văd din loc în loc câte
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
mod surprinzător, toate în formele originale. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne de stejar, fasonate din lemne crepate. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Între bârne au apărut în timp spații libere, care au fost închise pe exterior cu șipci. Acolo unde golurile sunt vizibile, se văd din loc în loc câte un cep care leagă bârnele pe verticală, oprind deformările din perete. Se remarcă gradul mai
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Între bârne au apărut în timp spații libere, care au fost închise pe exterior cu șipci. Acolo unde golurile sunt vizibile, se văd din loc în loc câte un cep care leagă bârnele pe verticală, oprind deformările din perete. Se remarcă gradul mai ridicat de uzură al grinzilor din butea bisericii în comparație cu cele din pridvor. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal funia mediană, funia de pe portalul de la intrare, de pe pe
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
formă semicilindrică, în timp ce tinda este tăvănită pe sub tălpile turnului. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre. Dintre acestea una singură, la altar, pe latura de sud, a rămas în forma ei originală, înaltă și îngustă, tăiată între două bârne. Turnul este ridicat peste tindă, pe un tambur rectangular, după modelul binecunoscut la biserica de lemn din Drăguțești, nu departe de Cocu. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne groase de stejar, fasonate din
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
și îngustă, tăiată între două bârne. Turnul este ridicat peste tindă, pe un tambur rectangular, după modelul binecunoscut la biserica de lemn din Drăguțești, nu departe de Cocu. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne groase de stejar, fasonate din lemne întregi ce-și păstrează inima în ele. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Bârnele sunt întărite pe verticală cu cepuri, pentru a opri deformările în perete
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
rectangular, după modelul binecunoscut la biserica de lemn din Drăguțești, nu departe de Cocu. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne groase de stejar, fasonate din lemne întregi ce-și păstrează inima în ele. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Bârnele sunt întărite pe verticală cu cepuri, pentru a opri deformările în perete. Se remarcă semnele de mutare de pe grinzi, cosoroabele streșinilor și chiar de pe căpriorii acoperișului
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne groase de stejar, fasonate din lemne întregi ce-și păstrează inima în ele. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Bârnele sunt întărite pe verticală cu cepuri, pentru a opri deformările în perete. Se remarcă semnele de mutare de pe grinzi, cosoroabele streșinilor și chiar de pe căpriorii acoperișului. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal tâmpla bogat și filigranat sculptată
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
faptului că bisericuța devenise cu timpul neîncăpătoare pentru locuitorii satului Brașca, la mică distanță de ea, înspre nord, s-a început în anul 2006 construcția unei biserici noi, din cărămidă. Biserica de lemn din Brașca este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, cu o turlă
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
în anul 2006 construcția unei biserici noi, din cărămidă. Biserica de lemn din Brașca este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]