3,370 matches
-
ploaie. O ploaie amară de frunze... Ermetismul lui Al. Robot, bun versificator, e galopant, lipsit de orice ciment intelectual. Promiteau versurile pastorale: Alăturea de capre Sion încearcă plante, Ciobani închid tăcerea cu mugetul în țarc, Orbii s-au dus cu bățul și Tine, ca să caute Răspântia sosirii vreunui patriarc. Cicerone Theodorescu e încă prea dificultos, însă repudiază acum "turnul de fildeș", pregătind o nouă lirică, Horia Stamatu asocia, în spiritul lui Jean Cocteau, cotidianul cu solemnul în improvizații ce "fac să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Suidas îl citează cu privire la Zamolxe spunînd că învățatul era scit, trac sau get și a venit din Feni-cia în Getia! Informația este confirmată de tăblițele de plumb care spun că Zamol-xe a fost în insula Samos la o zvîrlitură de băț de Fenicia, s-a mai plimbat și prin Egipt pentru ceva cunoașteri profunde apoi a venit în Geția, dar cum ei îl amintesc că a venit din Fenicia însemnă că după egipteni, la întoarcerea în baștina carpatină, el a vrut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și mun/munus: mamă. Această imagine apare pe tăblița 26 unde rumu-nii sau urmașii ariminilor atacă Geonoste, cetatea galilor de pe malul unei ape. Din înaltul cerului, deasupra pedestrimii rumune, veghează bătălia Moș Arimin imortalizat printr-un păstor rumun sprijinit în băț. Printre pedestrașii geți există unul care poartă în vîrful suliței o ...cruce!! Moș Arimin se găsește reprezentat imagis- tic(un păstor care se sprijină în băț, un bătrîn care ține în brațe un miel sau bustul unui bătrîn din profil
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
deasupra pedestrimii rumune, veghează bătălia Moș Arimin imortalizat printr-un păstor rumun sprijinit în băț. Printre pedestrașii geți există unul care poartă în vîrful suliței o ...cruce!! Moș Arimin se găsește reprezentat imagis- tic(un păstor care se sprijină în băț, un bătrîn care ține în brațe un miel sau bustul unui bătrîn din profil cu un miel lîngă el) pe foarte multe tăblițe de plumb. Sacrali- tatea mesajului rezultă din steluțele cu șase raze care însoțesc imaginea sau care sînt
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
piatră nestemată dădea celui ce o purta pe frunte tăria pentru luminarea minții în căutarea adevăratei puteri dumnezeiești și găsirea celor trebuincioa- se pentru însănătoșirea celor bolnavi la trup sau suflet. Simbolul teozofic - cei doi șerpi înfășurați pe un toiag/băț - apare pe monedele de argint ale geților cu acel caduceu pe spinarea calului sau alături de el și pe tăblițele de plumb, fiind preluat de subțirii greci și pus în mînuțile priceputului Hermes/Sarmis care învia cu caduceul său morții și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mai vechi în această direcție, dintr-un loc unde încă nu a reușit Dracu să-și priponească iapă, din Ki-en-gi/Sumer. În religia emeșilor era o divinitate arhaică fiind prezentată simbolistic printr-un șarpe ce se încolăcește pe un toiag/băț și conside- rată creația de început a lumii, prin înțelepciunea divină. Și caduceul precreștin, dar corect este al creștinilor arimini care se găsește la sfîrșitul cărții, prezintă simbolic întocmai povestioara noastră unde se văd cei doi șerpi înfășurați pe un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tătarii erau instalați în Crimeea deja în anul 1229 cînd i-au luat la bîză pe cumanii din Moldova înseamnă că veniseră acolo cu ceva timp înainte poate chiar după bătălia de la Kalka. Ori Crimeea este la o aruncătură de băț de apa Nistrului, granița de răzlețire a neamului nostru către est. Țara Brodnic a voievodului Ploscînea din vechile cronici rusești este Basarabia pentru că brod în limba română înseamnă luntre lată, pod umblător, bac și ca să ajungi pe acest teritoriu cuprins
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
venit la noi, la casa părinților mei de „la trei vânturi”. Distanța parcursă de el pe jos era de trei kilometri și trecuse și prin apa Buzăului. La începutul verii l-am văzut pe bunicu, venind la noi, cu un băț în mână, și cu niște ochelari groși pe nas. Nu ne venea să credem. Tata i-a dat niște bani, monede diferite de metal și l-a întrebat câți bani are în mână. Abia după ce bunicul i-a înnumărat în fața
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
într-o zi când acasă nu erau decât Florica și Costică, s-a a șezat câinele pe prag, atunci Florica, de cinci ani, ca să-l alunge pentru a ieși afară și-a îngro șat glasul și a strigat „bărbătește”: Adu bățul cela măi, iar Costică, mai mic decât Florica, a răspuns tot cu vocea încruntată. Ioti bățul colea fă, și câinele s-a ridicat de pe prag și s-a dus în ogradă. Acest act de bravură a fost povestit și înflorit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe prag, atunci Florica, de cinci ani, ca să-l alunge pentru a ieși afară și-a îngro șat glasul și a strigat „bărbătește”: Adu bățul cela măi, iar Costică, mai mic decât Florica, a răspuns tot cu vocea încruntată. Ioti bățul colea fă, și câinele s-a ridicat de pe prag și s-a dus în ogradă. Acest act de bravură a fost povestit și înflorit de tanti Florica de sute de ori. .Bunicul, având trei copii la școală „secundară”, în același
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
alți copii la scăldat, și după se s-au jucat în apa răcoritoare, au pornit să caute ouă de păsărele în cuiburile săpate în malul abrupt al râului. Se urcau pe ce puteau până la înălțimea cuibului, și scotoceau cu un băț, cu o nuelușă despicată la vârful pe care-l introduceau în cuib și apoi o răsuceau până când se agăța de despicătura nuielușei părți din cuibul pe care îl trăgeau afară, luau oule și aruncau cuibul pe apă. într-o astfel
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
domeniul creativității se aseamănă cu exploararea unei săli imense populată cu obiecte de o frumusețe neasemuită, dar aflată în beznă totală. Fiecare explorator are la dispoziție o cutie banală de chibrituri, adică instrumentele de investigație restrânse ale cercetătorului. Aprinde un băț de chibrit și, timp de câteva clipe, la lumina slabă percepe obiectele din imediata sa apropiere. Încearcă să vadă unde își poate îndrepta pașii, dar lumina se stinge. Mai avansează prin beznă câțiva pași, oarecum la întâmplare, aprinde un nou
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de chibrit și, timp de câteva clipe, la lumina slabă percepe obiectele din imediata sa apropiere. Încearcă să vadă unde își poate îndrepta pașii, dar lumina se stinge. Mai avansează prin beznă câțiva pași, oarecum la întâmplare, aprinde un nou băț de chibrit și percepe iarăși câteva imagini din apropiere. Își forțează privirea pentru a ajunge mai departe, dar mai mult își închipuie cum arată pereții. După ce a ieșit afară încearcă să explice ce conține acea sală. După acel explorator vine
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
șoricei în jurul unei bucăți de cașcaval”, spre deosebire de „trei persoane în jurul unei mese”. * Exerciții de creativitate. Proba 5 - Semnificația liniilor (Anexa 15, pagina 335): Exemplu de originalitate pentru „linie simplă verticală”: un șir de furnici este un răspuns original, spre deosebire de un băț. Exemplu pentru „trei linii curbe”: valuri, unde, aripi, coarne, șine de sanie, marginea unei fuste, leagăn, lebede, pești, vânt, etc. * Exerciții de creativitate. Proba 6 - Evenimente cu producere puțin probabilă (Anexa 15, pagina 335): Exemplu. Pentru exercițiul „Consecințe posibile ale
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
misiunea aceasta. Și sticla aceea o umezeam, o dădeam cu săpun și cu DDT, că ne dădeau de-ăla În celulă ca să dăm să nu avem păduchi. Și făceam așa puțin cu DDT și rămânea sticla albă, și cu un băț din lemn, ascuțit, scriam pe ea. Și-a găsit-o odată milițianul sub patul meu, da’ nu știu a cui o fost, cred că a colegului de deasupra mea... Și ne-a scos la plimbare, că ne scotea la plimbare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
plecat... Dimineața la apel... lipsă doi. Atunci a Început un pic de prăpăd: ne-a adunat pe toți În curte, acolo, au venit de la propagandă, politrucii... Ne-o culcat pe burtă acolo, unul lângă altul, În curte, ș-atunci cu bățul unde-o ajuns, pe cine-o pocnit... o sărit pe noi, ne-o bătut, o strigat pe noi... Atunci a Început să fie viața mai grea... Asta s-o Întâmplat În timpul reeducării. Cum Îl țineți minte pe Stoian? Un om
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și, după aia, o parte au fost puși În lanțuri... Dumneavoastră unde ați ajuns? Eu am ajuns În baie. Aia era direcția. Ajungeai până la parter... prin cordonul de ciomăgari. Ș-am ajuns, dar nu știu cum am ajuns nevătămat... Am primit un băț sau două, dar am ajuns În baie și de acolo mi s-a rupt filmul, n-am mai știut. Și când m-am trezit, eram În celula mea cu lanțuri la picioare... M-au băgat În celulă, că n-aveau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prea târziu: „Ce o să mai Îmi faceți? Diploma nu puteți să mi-o luați”. Și făcea practică la Cluj, la nu știu ce uzină metalurgică, fusese pe acasă și părinții i-au spus. Sora, știind că Gherla e la o aruncătură de băț de Cluj, s-a gândit că nu ar fi rău să ia trenul și să vină până la mine. Așa a făcut. A coborât În gară, a mers... și, la un moment dat, a Întâlnit un cetățean Îmbrăcat În haine de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ce alte munci ați mai prestat În detenție? Mai mi-aduc aminte când eram repartizat la Tichilești, ne-a băgat la agricultură și ne-a pus să cobilim roșii. Eram doi, unu’ În stânga și unu’ În dreapta rândului, și a rămas bățul... Când vede brigadierul: „Păi, ce ați făcut?”. „Am cobilit.” Trebuia să scoți câte o frunză, să crească roșia... noi le-am luat pe toate. Ne-a dat tocmai la orezărie, că nu suntem buni de agricultori... Orezăria era aproape de Dunăre
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Olteanu, care o fost comisar-șef. Cred că o murit toți... Așa, erau oameni la locul lor... Ce regim aveau acolo, din câte v-ați dat seama? Era mai dur decât al dumneavostră? Ce regim aveau săracii..., că aveau niște bețe cu acuri În capăt și, ca să nu se aplece să ia chiștocul de țigară de jos, Îl Înțepa așa, pe la spate. Mâncarea era... de-ți era tot timpul foame... Nu știu dacă aveau pachete sau nu, deci regimul era dur
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
petrecută la Pitești? Eram În camera 4-spital, pe la sfârșitul lui februarie 1950, când l-au omorât În bătaie pe Cornel Niță. L-au luat echipa de bătăuși, l-au dezbrăcat la pielea goală și l-au bătut la tălpi cu bețele și pe urmă pe tot corpul. Mai țineți minte cine era În echipa aceea? Nu mai știu. Ș-apăi i-au dat cu pumnii În abdomen, În zona rinichilor și-a ficatului. L-au bătut În mod animalic, l-au fugărit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
căpătat câte-o țigară fiecare. N-am fumat de doi ani aproape. „Dați-ne un foc, că io știu să fac foc, da’ nu vreau să vă deranjați, să vă creez probleme dumneavoastră aicea. Dați-ne un scăpărici și-un băț de chibrit.” „Cum știi să faci foc, mă?” Zâc: „Domne, sunt mai multe metode. Depinde de pușcărie”. (râde - n.n.) „Păi cum?” „În primu’ rând, cel mai la Îndemână ne sunt nasturii di la cămăși.” Cămășile lor de pușcărie aveau nasturi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu aveai voie să mergi decât cu fața În jos. Te plimbai roată și te uitai numa’ În jos... Dacă erai la etajul 1 sau 2, pe scări, la fiecare colț de scară, caralii stăteau cu ghioaga și: pac-pac. Un băț așa... ca să te demoralizeze. Ce făceați În Închisoare toată ziua? Nu aveam voie să stăm pe pat... Nu aveam voie decât să ne plimbăm prin cameră, atâta. Da’ noi căutam să Învățăm ceva. Învățam germana, engleza, matematică. Scoteam bocancul, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
te demoralizeze. Ce făceați În Închisoare toată ziua? Nu aveam voie să stăm pe pat... Nu aveam voie decât să ne plimbăm prin cameră, atâta. Da’ noi căutam să Învățăm ceva. Învățam germana, engleza, matematică. Scoteam bocancul, și aveam niște bețe, și puneam săpun pe talpă la pantof, cu apă și cu praf... și scriam pe el. Și când apăreau ăștia la ușă, ștergeam repede. Aveam profesori... Erau oameni deștepți În celulă. Era unul Gheorghe Tomescu, inginer, Învățam mult de la el
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sau 11,85 franci. în bucurești 57 Pe lângă aparatul religios, copiii erau domesticiți și cu înscenări de spaimă. Unul din servitori se îmbrăca într-un cearșaf alb și sosea în odaie sunând dintr-o tigaie purtată sub cearșaf, agitând un băț aprins și spunând cu glas răgușit vorbe amenințătoare. Aceasta, când copiii făcuse[ră] „nebunii“. Apariția înfricoșătoare se numea „Joimărița“. Sistem de educațiune absurd, la îndemâna oamenilor inculți, care contribuia să înmoaie curajul copilului, să-l facă fricos și laș și să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]