5,546 matches
-
În februarie 1934 a fost semnat un pact de securitate și consultare reciprocă. Unul din punctele slabe ale acestei combinații era eșecul acesteia de a asigura o protecție adecvată împotriva amestecului în Peninsulă al Marilor Puteri. Nici una dintre membrele Antantei Balcanice nu era dispusă să apere interesele altei membre împotriva unei mari puteri. Grecia, de exemplu, nu avea deloc intenția să fie implicată într-un conflict italo-iugoslav; Turcia nu voia să fie implicată într-un război ruso-român. În aceste împrejurări, înțelegerile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În aceste împrejurări, înțelegerile nu aveau o utilitate reală. Ele puteau avea valoare doar dacă unul dintre state era atacat de Bulgaria, și era puțin probabil ca acest stat să adopte o politică ofensivă fără sprijinul unei Mari Puteri. Statele balcanice erau deci incapabile să găsească o bază solidă de cooperare și de apărare reciprocă într-o perioadă de relativă pace și siguranță. Situația avea să devină și mai gravă odată cu ascensiunea Germaniei și Italiei și cu retragerea Franței din problemele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ruși și nici nu era tentat să colaboreze cu ei. Politica sovietică era sprijinită numai de partidele comuniste, care fuseseră trecute în ilegalitate și ai căror lideri emigraseră sau fuseseră condamnați la închisoare. Din tabăra Axei, rolul major în politica balcanică era jucat în continuare de Mussolini. Diplomații germani afirmau tot timpul că nu aveau nici un obiectiv politic în Balcani. Pînă în 1940, ei au acordat într-adevăr prioritate intereselor Italiei. În plus, două alte state din afara Peninsulei, Ungaria și Turcia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și de problema internă majoră a opoziției croate și a legăturilor grupurilor extremiste croate și macedonene cu Italia. Încercînd să asigure o situație diplomatică stabilă și avînd aprobarea prințului, Stojadinović a negociat două acorduri în afara Micii Antante și a Antantei Balcanice. Guvernul iugoslav nu s-a consultat în nici unul din aceste cazuri cu aliații ei relativ la intențiile lui, iar noile pacturi contraveneau atît literei cît și spiritului înțelegerilor anterioare. Într-o primă fază, în ianuarie 1937, Stojadinović și premierul bulgar Gheorghi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în ianuarie 1937, Stojadinović și premierul bulgar Gheorghi Kioseivanov, au negociat un tratat de prietenie care includea clauza potrivit căreia cele două state urmau să nu apeleze la forță unul față de celălalt, prevedere care contrazicea obligațiile Iugoslaviei stabilite în cadrul Antantei Balcanice. În faza a doua, în martie 1937 a fost semnat un acord și mai important de neagresiune și arbitraj cu Italia, al cărei guvern acorda concesii minorității iugoslave din Peninsula Italică și se angaja să nu sprijine Ustaša; în schimb
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
orice acțiune în vederea anexării acestor ținuturi era însă evident imposibilă și primejdioasă. Grecia era ea însăși ținta unor atacuri din partea vecinilor ei revizioniști. Albania voia Epirul, iar Bulgaria Tracia. Pe lîngă aceasta, în ciuda faptului că Grecia era membră a Antantei Balcanice, Metaxas avea tot atît de puțină încredere în Iugoslavia, cît și în Bulgaria. Teama că aceste două state slave s-ar putea uni era de permanentă actualitate, iar tratatul de prietenie dintre ele, din 1937, era privit cu suspiciune. Ca
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
deosebit de strîns cu guvernul turc, condus de Mustafa Kemal, care purta atunci titlul onorific de Atatürk (părintele/tatăl turcilor). După moartea acestuia, Metaxas a colaborat bine și cu succesorul lui, Ismet Inönü. Cu toate că Grecia și Turcia erau membre ale Antantei Balcanice, erau în continuare ferme în refuzul lor de a se achita de obligațiile care le-ar fi putut implica într-un război cu o mare putere. De exemplu, nici una din ele nu dorea să lupte cu Rusia de dragul României, sau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de obligațiile care le-ar fi putut implica într-un război cu o mare putere. De exemplu, nici una din ele nu dorea să lupte cu Rusia de dragul României, sau cu Italia de partea Iugoslaviei. Atitudinea aceasta făcea bineînțeles ca Antanta Balcanică să fie practic inutilă în ceea ce privește apărarea inter-balcanică sau ajutarea Turciei împotriva Rusiei ori a Greciei împotriva Italiei. Bulgaria, ținta comună a Micii Antantei și a Antantei Balcanice, ducea în esență o politică negativă. Oamenii ei de stat rămîneau convinși că
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
României, sau cu Italia de partea Iugoslaviei. Atitudinea aceasta făcea bineînțeles ca Antanta Balcanică să fie practic inutilă în ceea ce privește apărarea inter-balcanică sau ajutarea Turciei împotriva Rusiei ori a Greciei împotriva Italiei. Bulgaria, ținta comună a Micii Antantei și a Antantei Balcanice, ducea în esență o politică negativă. Oamenii ei de stat rămîneau convinși că Tratatul de la San Stefano stabilise corect adevărata extindere a teritoriului național bulgar. În conflict cu toți vecinii ei în chestiuni teritoriale, dar prea slabă ca să acționeze, Bulgaria
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
național bulgar. În conflict cu toți vecinii ei în chestiuni teritoriale, dar prea slabă ca să acționeze, Bulgaria nu putea face mare lucru. Conducătorii ei au semnat totuși în 1937 un tratat cu Iugoslavia și au început să negocieze cu Antanta Balcanică. Evident, eșecul acestui aliniament de a include Bulgaria s-a datorat slăbiciunii organizării lui. Într-o încercare de a sprijini apărarea diplomatică a Balcanilor, puterile occidentale au făcut presiuni asupra membrelor Antantei pentru ca acestea să ajungă la o înțelegere oarecare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
datorat slăbiciunii organizării lui. Într-o încercare de a sprijini apărarea diplomatică a Balcanilor, puterile occidentale au făcut presiuni asupra membrelor Antantei pentru ca acestea să ajungă la o înțelegere oarecare cu Sofia. În iulie 1938, ca președinte al consiliului Antantei Balcanice, Metaxas a semnat un tratat de prietenie și neagresiune cu Bulgaria. Prin acest pact, statele membre ale Antantei recunoșteau dreptul Bulgariei de a se reînarma; Bulgaria era de acord să se supună arbitrajului lor în disputele cu vecinii. Firește, acest
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
generală față de împrumuturile acordate Țărilor din Balcani și față de investițiile în această regiune. Locul prioritar al economiei germane ocupat în anii '30 era rezultatul direct al marii depresiuni, care a avut efecte devastatoare atît în Germania cît și în statele balcanice. Germania avea bunuri industriale pe care nu le putea vinde; țările din Balcani aveau surplusuri de produse agricole și de materii prime. Nici una din aceste părți nu dispunea de mijloace de plată pentru aceste articole atît de necesare lor. Această
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Scopul lor nu era obținerea unui avantaj economic pe termen scurt, ci o perioadă îndelungată de dominație politică pe viitor. Dat fiind sistemul totalitarist și deținînd controlul deplin al economiei, guvernul german putea oferi termeni foarte avantajoși pentru clienții lui balcanici. Problema plăților a fost rezolvată prin acordurile în sistem barter și prin intermediul conturilor blocate în valută. Toate statele considerau aceste aranjamente ca fiind avantajoase pentru ele, mai ales că nu aveau piețe alternative. Comenzile germane erau masive, iar prețurile destul de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
masive, iar prețurile destul de mici. Țările din Balcani aveau nevoie de bunuri industriale și de mașini pe care Germania le putea furniza. În 1938, după anexarea Austriei și a regiunii sudete, Germania dobîndise o poziție dominantă în comerțul tuturor națiunilor balcanice. În acel an, 57,9 % din importurile Bulgariei proveneau din Germania, iar pentru Grecia, Iugoslavia și România, cifrele erau de 31,1 %, 50 % și, respectiv, 48,5 %. În privința exporturilor, 63,6 % din produsele bulgare, 43,2 % din cele grecești, 49
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
germană de organizare a unei conferințe la Moscova; la 21 august, Stalin a fost de acord să-l primească pe Joachim von Ribbentrop, ministrul de Externe al Germaniei. Era deschisă calea spre o importantă revoluție diplomatică. IZBUCNIREA RĂZBOIULUI: PERIOADA NEUTRALITĂȚII BALCANICE Pactul germano-sovietic din august 1939 constituie, incontestabil, cel mai important acord încheiat în perioada interbelică, el pregătind terenul pentru izbucnirea celui de-al doilea război mondial oferind indicii clare în privința intențiilor de viitor ale sovieticilor și germanilor. O delegație germană
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
vecina ei învinsă, Mussolini a obiectat energic împotriva termenilor blînzi ai capitulării. Politica germană era mult mai înțeleaptă; pînă la încheierea efectivă a luptelor, era preferabilă ducerea unei politici conciliante. Înfrîngerea rapidă și devastatoare a Franței a avut pentru guvernele balcanice o importanță la fel de mare ca și semnarea Pactului germano-sovietic. Ambele evenimente au schimbat radical echilibrul diplomatic și au răsturnat orientările politicilor de pînă atunci. Cu toate că Grecia avea încă speranțe că va fi sprijinită de Marea Britanie, celelalte state din Balcani nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fi sprijinită de Marea Britanie, celelalte state din Balcani nu se puteau aștepta la nici o susținere din Occident. Pe lîngă aceasta, Uniunea Sovietică adoptase o politică total diferită și era aliată cu cea mai redutabilă putere militară de pe continent. Nici un stat balcanic nu putea spera să reziste combinației germano-sovietice sprijinite de Italia. După campania din Polonia, regiunea Balcanilor beneficiase de un răstimp de răgaz, în timp ce armata germană era masată în apus, iar Uniunea Sovietică era ocupată cu problemele din Finlanda, Polonia și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în apus, iar Uniunea Sovietică era ocupată cu problemele din Finlanda, Polonia și Statele Baltice. În vara anului 1940, odată cu instalarea liniștii pe frontul de vest, Balcanii au devenit centrul atenției atît pentru Axă, cît și pentru guvernul sovietic. Statele balcanice trebuiau să decidă cum să-și apere cît mai bine interesele împotriva presiunii marilor puteri victorioase. Primul stat care a fost afectat negativ de noile evenimente a fost România. Din decembrie 1938 pînă în mai 1940, ministrul de Externe român
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de italian, dacă voi întîmpina vreo obiecție din partea cuiva împotriva luptei noastre împotriva grecilor." După părerea lui Ciano, o asemenea acțiune ar fi fost "utilă și ușor de realizat."22 De la izbucnirea războiului, guvernul grec, ca și guvernele celorlalte state balcanice, încercase să ducă o politică de neutralitate. Ca și România, Grecia acceptase garanțiile Marii Britanii și Franței, dar ea avea legături comerciale strînse cu Berlinul. Ocuparea Albaniei de către italieni înrăutățise considerabil poziția strategică a grecilor; trebuiau supravegheate atît granițele cu Albania
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
perioadă a anului, astfel că operațiunile italienilor s-au împotmolit în ploaie, zăpadă și noroi. Armata grecească putea folosi deci cantitățile mari de material de război abandonate de inamicii săi în timp ce aceștia se retrăgeau. În ciuda faptului că nici un alt stat balcanic nu s-a alăturat luptei grecilor, Turcia i-a acordat un adevărat sprijin diplomatic, avertizînd Sofia că dacă Bulgaria intra în război, atunci va interveni și ea. Această acțiune, care îi punea pe bulgari în situația de a nu putea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
problemele Balcanilor, sovieticii și-au exprimat deci clar intenția de a exercita de acum înainte o influență majoră în Peninsulă. Ei nu voiau să se lase atrași spre regiunea Oceanului Indian, insistînd să fie consultați în toate chestiunile legate de zona balcanică și de cea est-europeană. La 26 noiembrie, Germania a primit răspunsul la propunerea ei de aderare a Uniunii Sovietice la Pactul Tripartit. Guvernul sovietic era de acord cu acest lucru dacă erau îndeplinite patru condiții principale. Prima se referea la
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
acestei țări. Se spera că Iugoslavia va rămîne neutră. Reacția bulgară a fost însă puternic influențată de dezastrul suferit de trupele italiene în Grecia. La începutul războiului, Boris al III-lea adoptase o politică de neutralitate. Spre deosebire de interesele celorlalte state balcanice, cele ale bulgarilor au fost afectate pozitiv de Pactul germano-sovietic, deoarece acordul le unea pe cele două puteri care aveau o poziție foarte importantă în țară. Bulgaria luptase în ultimul război alături de Germania. Exista, de asemenea, o puternică influență culturală
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
favorabilă. Cînd Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, Axa a fost implicit de acord ca Bulgaria și Ungaria să ridice pretenții teritoriale asupra României. Datorită presiunilor germane, guvernul român a cedat Bulgariei sudul Dobrogei anexat după cel de-al doilea Război balcanic. Bulgaria și-a recăpătat astfel teritoriul în septembrie 1940 în urma negocierilor dintre cele două state balcanice. Anexarea era justificată prin invocarea principiului autodeterminării, în 1930 structura etnică a zonei fiind urmăroarea: 38 % bulgari, 21 % români și 34 % turci. Deși Axa
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Ungaria să ridice pretenții teritoriale asupra României. Datorită presiunilor germane, guvernul român a cedat Bulgariei sudul Dobrogei anexat după cel de-al doilea Război balcanic. Bulgaria și-a recăpătat astfel teritoriul în septembrie 1940 în urma negocierilor dintre cele două state balcanice. Anexarea era justificată prin invocarea principiului autodeterminării, în 1930 structura etnică a zonei fiind urmăroarea: 38 % bulgari, 21 % români și 34 % turci. Deși Axa și-a îmbunătățit imaginea în ochii opiniei publice prin această acțiune, guvernul bulgar ezita să se
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a alăturat a doua zi, urmată de Finlanda la 24 iunie și de Ungaria la 27 iunie. Datorită atitudinii pro-ruse a populației ei, Bulgariei nu i s-a cerut să acționeze. În vara anului 1941, războiul cuprinsese deci întreaga Peninsulă Balcanică. Toate statele erau implicate. Albania, Grecia și Iugoslavia se aflau sub ocupație inamică. Bulgaria era în război cu Iugoslavia iar Grecia ocupase Macedonia și Tracia. România lupta alături de Germania împotriva Uniunii Sovietice. Politica de neutralitate adoptată de aceste state în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]