3,060 matches
-
pe cale pașnică. Toate termenele au expirat, încheie d-sa. I-am explicat că în ce privește sentimentele populației basarabene, guvernul român este cel mai în măsură a le cunoaște. Fără a prejudicia hotărârea guvernului meu, sînt sigur de nezdruncinata credință a populației basarabene față de toate tradițiile neamului nostru. Istoria va judeca. Molotov repetă: istoria va judeca (...). Pactul Ribbentrop-Molotov..., p. 22-24. Ambasadorul Schulenburg către Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei Telegramă Moscova, 27 iunie 1940. 1.10 Primită la 27 iunie 1940. 6.30 Nr.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Cât privește populația ucraineană, aceasta s-a infiltrat în masa compactă românească în cursul vremii, emigrând din Podolia învecinată, dar această infiltrație a rămas restrânsă, numai asupra regiunilor periferice ale Basarabiei, precum sunt județele Hotin și Cetatea Albă, restul teritoriului basarabean rămânând populat în covârșitoare majoritate de români. Ca element etnic autohton populația românească și-a păstrat în Basarabia și sub stăpânirea rusească situațiunea sa dominantă, cum rezultă aceasta din însăși datele oficiale ale statisticelor rusești din epoca țaristă. Ultimul recensământ
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dinspre Nistru și Prut atinge acest fluviu la Sulița Nouă” (p. 132). Deși Rudnicki cuprindea în linia sa de demarcație etnică zeci de mii de suflete românești, el totuși este silit să recunoască că cea mai mare parte din teritoriul basarabean este populat de români, contra afirmațiunilor cuprinse în recenta notă ultimativă. La izbucnirea revoluției sovietice din 1917 populația din Basarabia n-a făcut cauză comună cu Rada Ucraineană din Kiev ci s-a constituit la 2 decembrie în „Republica Democratică
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
moderne. Iar dacă adăugăm și dispariția treptată din zilele noastre a ideilor utopice de organizare a societății (deși utopiile stăruie încă în societățile sărace), vedem că și în această privință înaintașii noștri au avut dreptate. Raportul de activitate al Institutului basarabean (citit probabil de Pan Halippa, președintele institutului, figură proeminentă basarabeană, unul dintre cei care au contribuit la unirea Basarabiei cu patria-mamă) este surprinzător atât prin rezultatele cercetării de teren, cât și prin numele oratorilor chemați să vorbească la Chișinău. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a ideilor utopice de organizare a societății (deși utopiile stăruie încă în societățile sărace), vedem că și în această privință înaintașii noștri au avut dreptate. Raportul de activitate al Institutului basarabean (citit probabil de Pan Halippa, președintele institutului, figură proeminentă basarabeană, unul dintre cei care au contribuit la unirea Basarabiei cu patria-mamă) este surprinzător atât prin rezultatele cercetării de teren, cât și prin numele oratorilor chemați să vorbească la Chișinău. Cele mai mari nume ale științei sociale românești din acea vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
bucuria că datorită stăruinței Dvs. și prin înaltul gest al Majestății Sale Regelui Carol al II-lea s-a dat primul semnal de unificare sufletească în partea de răsărit a Țării, unde era mai mult nevoie - afiliind harnica Societate „Astra Basarabeană” la Fundațiile Regale, strângând într-un singur mănunchi toate căminele culturale ale Basarabiei, punând la dispoziția acestei prime filiale descentralizate lăcașul regesc dăruit de Municipiul nostru, și asigurând totdeodată și existența însemnatului organ de publicitate cu adânci ramificațiuni în popor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
conferințe publice și cercetări monografice. Secția economică a organizat două mari cicluri de conferințe: primul la Sala Eparhială în zilele de duminică pentru difuzarea științelor sociale și problemelor de politică națională, socială și culturală, iar al doilea intitulat „Valorificarea produselor basarabene”. Din primul ciclu s-au ținut până în prezent următoarele conferințe: 1. Factorul monetar în criza economică mondială (prof. I. Răducanu, 4 decembrie 1934); 2. Statul țărănesc (dl. Ion Mihalache, Preș. Partidului Național Țărănesc, 27 mai 1935); 3. Cum înțelegem românismul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Gr. Filipescu, martie 1936); 18. Doctrină și acțiune politică (D. Gusti, 22 martie 1936); 19. Târgurile și rolul lor economic (prof. Brancovici, 29 martie 1936). Ciclul de conferințe continuă în fiecare duminică până la 31 mai 1936. Din ciclul „Valorificarea produselor basarabene”, început încă din anul trecut, s-au ținut până acum următoarele comunicări: 1. Nevoile industriei basarabene (14 decembrie 1934); 2. Problema muncii în Basarabia (21 decembrie 1934); 3. Politica bancară în Basarabia (P. Sinadino, 12 ianuarie 1935); 4. Politica creditului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și rolul lor economic (prof. Brancovici, 29 martie 1936). Ciclul de conferințe continuă în fiecare duminică până la 31 mai 1936. Din ciclul „Valorificarea produselor basarabene”, început încă din anul trecut, s-au ținut până acum următoarele comunicări: 1. Nevoile industriei basarabene (14 decembrie 1934); 2. Problema muncii în Basarabia (21 decembrie 1934); 3. Politica bancară în Basarabia (P. Sinadino, 12 ianuarie 1935); 4. Politica creditului în Basarabia (18 ianuarie 1935); 5. Politica muncitorească în Basarabia (10 februarie 1935); 6. Regimul contingentării
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
De la Institutul Social Român al Basarabiei” comunicările mai însemnate și chiar texte din materialele culese la Iurceni. Până acum s-au publicat următoarele comunicări: 1. d-l P. Sinadino, „Politica bancară în Basarabia”; 2. d-l E. Pavlescu, valorificarea producției basarabene prin cooperație”; 3. d-l P. Ștefănucă, „Literatura populară a statului Iurceni; 4. Un basm intitulat „Povestea lui Ion Săracu” și o baladă intitulată „Trei vitegi”. Institutul Social Român al Basarabiei și-a ridicat temeliile în acest prim an de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dulci și să strice dinții.“ Același autor ne oferă, în Tainele inimei, o mostră din conservatorismul care se împotrivea cu cerbicie noutăților venite din Apus; un basarabean, „român verde și vârtos“, povestește șocanta experiență a unei mese la vărul său, basarabean „civilizat“: „La masă știți ce ne-a dat? În loc de un potroc bun de curcan, de un stufat de clapon, de o rață cu curechi, de gâscă friptă, de niște alivence cum mi le face vătăjița la moșie, mi-a trântit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
românească. Diversitatea etnică a acestui stat complică situația pentru că frica de separatism și refuzul de a admite existența diferitelor etnii a dus la conflicte și represiune. În plus, există un clivaj adînc Între elita politică a statului, sovietizată, și „inteligenția” basarabeană care Își revendică identitatea românească. Această situație creează necesitatea de a Împăca tendințe asemănătoare Belarusului cu tendințe independentiste, rezultatul fiind prezența constantă a politicii identitare În dezbaterile despre consolidarea statului. Moștenirea postcolonială continuă să definească politica Moldovei. În cele din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un neomodernist expresionist, ezitând între suferința melancolică, neputincioasă și revolta amenințătoare, între transparența și alegoricul evaziv al notației, între voința de puritate și conștiința maculării. Înainte de toate, este însă un poet social, al „vinei” tragice de a se fi născut basarabean: „Cărări de câini se adâncesc în ploaie,/ cărări mereu speriate de gheare,/ de lanțuri,/ de stârvuri osoase jumulite din mers.// Schelălăim pe aici,/ sub o stea de nămol,/ noi, câinii, noi,/ stăpânii câinilor,/ înnebuniți de fazele năpârlirii.// Ne-a rămas
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
în infernul sovietizării și al rusificării. Personajele sunt niște dezrădăcinați, înstrăinați în vatra strămoșească, ale cărei temeiuri morale au fost surpate. Ideea încrucișării absurde a mistreților cu scroafele este o proiecție grotescă a experimentelor monstruoase care au distrus comunitatea rurală basarabeană. P. a mai publicat volumul de proză Păsări mergând pe jos (2001; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), articole polemice și cronici literare. SCRIERI: Timpul probabil, pref. Mihai I. Ciubotaru, Chișinău, 1983; Ghid pentru cometa Halley, Chișinău, 1987; Cubul de zahăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
Probabilitate și probitate, LA, 1983, 25 august; Mihai Cimpoi, Între idilă și dramă, LA, 1983, 3 noiembrie; Ion Ciocanu, Marginalii la un debut, în Cartea poeziei, Chișinău, 1985, 117-120; Andreea Deciu, Neajunsurile perfecțiunii, RL, 1992, 4; Voichița Sasu, Dulce-amarul vieții basarabene, TR, 1992, 14; Mihai Cimpoi, Utopia și antiutopia lui N. Popa, LA, 1993, 15 aprilie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 245-246; Em. Galaicu-Păun, Poezia de după poezie. Ultimul deceniu, Chișinău, 1999, 124-127; Cistelecan, Top ten, 49-51; Nicolae Popa, în Poezia acasă, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
spre un nou Eminescu, CRC, 1993, 21; Eugen Simion, Eminescu azi, L, 1993, 28; Z. Ornea, Eminescu cel dintotdeauna, RL, 1993, 44; Liviu Grăsoiu, Mereu Eminescu, VR, 1994, 2; Alex. Ștefănescu, Beția de idei, RL, 1994, 48; Z. Ornea, Fenomenul basarabean, RL, 1995, 8; George Muntean, Mihai Cimpoi, „Căderea în sus a Luceafărului”, LA, 1996, 5; Ioan Holban, Literatura română din Basarabia, CRC, 1996, 13-14; Alex. Ștefănescu, Prima istorie completă a literaturii române din Basarabia, RL, 1996, 18; Vitalie Ciobanu, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
George Muntean, Mihai Cimpoi, „Căderea în sus a Luceafărului”, LA, 1996, 5; Ioan Holban, Literatura română din Basarabia, CRC, 1996, 13-14; Alex. Ștefănescu, Prima istorie completă a literaturii române din Basarabia, RL, 1996, 18; Vitalie Ciobanu, Un „avocat” al literaturii basarabene, „Contrafort”, 1996, 5; Theodor Codreanu, „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia”, „Porto Franco”, 1996, 6; George Muntean, O scriere fundamentală, LCF, 1996, 29; Mircea Anghelescu, Ieșirea din provincie, LCF, 1996, 29; Cristian Livescu, „Basarabenismul” și presiunea identitară, CL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
o bună cunoaștere a mecanismului dramaturgic, abordează o problematică morală și psihologică generată de impactul pe care îl are asupra oamenilor perioada postbelică, marcată de mari catastrofe morale și sociale (foametea, colectivizarea, deportarea intelectualilor și a țăranilor înstăriți din satele basarabene în Siberia). Meditația etică, valorificarea dimensiunilor simbolice și parabolice ale întâmplărilor, relevarea „pragurilor psihologice” în relație cu momentele unei realități care provoacă înstrăinarea sufletească și morală sunt trăsături definitorii ale dramaturgiei lui P. SCRIERI: Odochia, Chișinău, 1980; Osânda, Chișinău, 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289061_a_290390]
-
societății și scriitorii români de pretutindeni, dar mai ales promovarea scrisului și culturii în Basarabia, apărarea demnității celor ce conlucrează la această acțiune, precum și la punerea în valoare a forțelor literare locale din trecut și prezent, la afirmarea valorilor scrisului basarabean, prin introducerea lor în manuale, almanahuri etc., prin încurajarea inițiativelor menite să contribuie la propășirea literaturii în Basarabia ș.a.m.d. Se punea și problema înființării unei edituri locale, iar Pan Halippa, președintele comitetului de conducere, întreprinde demersuri la București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
1959 colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Secolul 20”, „Flacăra”, semnând și cu pseudonimele V. Banu, Vera Petri, Nirvana Runcu, Svetlana Russo, Adrian Niculescu ș.a. A fost președinta Societății Culturale Ginta Latină, Filiala București. Debutează în 1936, la revista „Pagini basarabene”, cu poezia O stea, semnată Nirvana Runcu, iar în volum, în 1968, cu placheta Despre suflet, despre cuvânt. Temele predilecte pentru R. sunt aceleași de fiecare dată: nostalgia copilăriei, toamna, Moldova și Ștefan cel Mare, toate versurile ei - prin structură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
ieșene care au urmat liceul din Bolgrad - prima școală liceală din istoria culturii bulgare, înființată de Cârmuirea de la Iași, în 1857, în perioada când Sudul Basarabiei aparținea principatului moldav. Un alt grup de universitari ieșeni l-am alăturat consultând liceele basarabene realizând, astfel, o cazuistică mai largă. „Galeria” personalităților basarabene cu activitate universitară la Iași, evident, nu este completă, dar preocuparea în sine arată integrarea totală în societatea românească a conaționalilor de peste Prut. Se oferă, astfel, Basarabiei, și prin învățământ, condiții
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
liceală din istoria culturii bulgare, înființată de Cârmuirea de la Iași, în 1857, în perioada când Sudul Basarabiei aparținea principatului moldav. Un alt grup de universitari ieșeni l-am alăturat consultând liceele basarabene realizând, astfel, o cazuistică mai largă. „Galeria” personalităților basarabene cu activitate universitară la Iași, evident, nu este completă, dar preocuparea în sine arată integrarea totală în societatea românească a conaționalilor de peste Prut. Se oferă, astfel, Basarabiei, și prin învățământ, condiții de participare în toate sectoarele vieții gratitudine”. Opera sa
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Unirea Basarabiei cu Țara Mamă, rolul său fiind de mare însemnătate la redactarea primelor articole legislative și a măsurilor de ordine. În anul 1924 participă, delegat din partea României, în echipa de negociatori condusă de col. Langa-Râșcanu, negocieri în vederea reglementării litigiului basarabean. A fost deputat în Parlamentul român, în patru legislaturi și a îndeplinit funcția de subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii, situație care i-a permis să aducă la Chișinău Facultatea de Agronomie unde a predat ca profesor începând cu anul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
rusă. Pedagog, filosof, sociolog și filolog, Vasile Harea a ilustrat aceste calități prin lucrări de mare valoare. Dintre studiile sale pedagogice menționăm: Gândirea și formarea ei prin instrucție (1920), Avântul învățământului superior în România întregită (1922), Rolul cultural al tinerimii basarabene (1926). După anul 1929 se consacră problemelor filosofice și de știință socială, publicând în revista Minerva, condusă de Petre Andrei, studii și articole din care cităm: Mesianismul rusesc din sec. XV și XVI (1927), Ideile gnoseologice ale lui L.N. Tolstoi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Estonia și la Facultatea de Științe FizicoMatematice a Universității Imperiale din Sankt Petersburg, absolvită în anul 1911. Apoi, a lucrat ca fizician la Observatorul meteorologic și profesor la școala comercială din capitala de atunci a Rusiei. Colaborează la primul ziar basarabean în limba română, Basarabia (1906-1907) în care publică articole despre drepturile cetățenești, administrative, starea locală, reforma funciară ș.a. Integrat în mișcarea revoluționară din 1907, Ion Inculeț este trimis în Basarabia de guvernul Kerenschi, împreună cu alți 40 de activiști revoluționari pentru
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]