3,051 matches
-
este o dilogie scrisă de prozatorul moldovean Ion Druță și formată din două cărți: Balade din cîmpie și . Cele două romane urmăresc destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în anii de dinainte de Primul Război Mondial și până în 1945 (prima carte), apoi în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial (cea de-a doua carte). Romanul "Balade din cîmpie
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
cea personală. Scrisul lui Druță a dobândit o altă tonalitate, abandonând definitiv aspectul blând, liric și baladesc pe care-l avusese până atunci. Ion Druță a scris în 1967 un roman care prezenta în continuare destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial, ambele romane formând o dilogie intitulată "Povara bunătății noastre". Temându-se de cenzura din RSS Moldovenească, scriitorul a trimis o traducere a
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
sale etnice și lingvistice, determinând în cele din urmă eterogenizarea și decăderea social-economică a populației. Astfel, în ciuda vechimii sale din epoca lui Alexandru cel Bun și ale meritelor sale deosebite în istoria Moldovei, satul Ciutura (simbol micro al întregului teritoriu basarabean) își pierde tot mai mult specificul său național și cade în uitare. Importanța baștinei apare poate cel mai evident în momentul revederii foștilor rivali în dragoste și inamici de pe front: Mircea (ostaș în armata sovietică învingătoare) și Nică (ostaș în
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Sadoveanu. Se pot face însă și alte analogii stilistice. Astfel, elogiul satului arhaic și sentimentalismul liric al naturii ar putea asemăna romanul druțian cu narațiunile epice "Desculț" al lui Zaharia Stancu și "Cartea Oltului" al lui Geo Bogza, dar critica basarabeană acceptă cel mai adesea că proza lui Ion Druță seamănă cu cea sadoveniană prin „cultul tradiției, ritualismul gesturilor, mistica anotimpurilor, perspectiva paseistă, filosofia sceptică și fatalistă”. Fiorul liric profund al romanului îi conferă un caracter mai mult baladesc-rapsodic decât realist
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
care au devenit rapid șlagăre, printre care sunt „"Santa Maria Maggiore"”, „"Scrisul nostru"”, „"Veniți acasă"”, „Romantică”, „Ultima oră”, „Vara la Soroca”, „Amicii mei”, „Seniorita Grația”, „Seară albastră”, „Vin din munții Latiniei”, „Te iubesc, popor român”, „Basarabia”, „Dați-le voie flăcăilor basarabeni peste Prut”, „De ce?”, „Trandafir”, „Adio”, „Veșnic dragostea”, „Clipa mirilor”, „Irena” ș.a. A fost deschis colaborărilor, multe din cântecele sale fiind scrise pe versuri de Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Simion Ghimpu, Anatol Ciocanu, Ion Hadârcă și interpretate de Gheorghe Țopa, Nina
Petre Teodorovici () [Corola-website/Science/333117_a_334446]
-
Ilie V. Cătărău, născut în comuna Mărcăuți, județul Orhei, fiul lui Vasile Constantin Cătărău și al Alexandrei, a fost un aventurier politic, soldat și spion basarabean, care și-a petrecut o parte din viață în România. Încă în 1913, Cătărău a fost încadrat ca „agent de contraspionaj” de Siguranța română, cu o remunerație (secretă) de 200 lei pe lună. A dus o existență misterioasă și se
Ilie Cătărău () [Corola-website/Science/333144_a_334473]
-
învinuit de spionaj și abuz de putere în scopuri personale. După arestare, Cătărău a fost dus la Odesa, unde a fost predat comisarului politic ucrainean Poplavko. La întrebarea ce i-a pus Poplavko de ce este arestat, Cătărau a răspuns: "„Moldovenii basarabeni trag spre România; singurul eu lupt ca Basarabia să se unească cu Ucraina.”" În urma acestor cuvinte, comisarul Poplavco l-a pus imediat în libertate. După mai multe aventuri, care l-au dus în locuri îndepărtate, ca Japonia, China și Polinezia
Ilie Cătărău () [Corola-website/Science/333144_a_334473]
-
la Soroca, unde K.A.Bertini a fost directorul liceului ebraic „Tarbut” Gary a învățat să cânte la vioară de la vârsta de 6 ani. În timpul Holocaustului Gary și părinții săi au fost deportați de către autoritățile regimului Antonescu împreună cu toți evreii basarabeni, în ghetouri din regiunea sub administrație română denumită Transnistria. Gary a fost despărțit de părinții lui, pe care a avut șansa să-i reîntâlnească după terminarea războiului. În 1946 familia, reîntregită, a emigrat in Palestina sau Eretz Israel, care se
Gary Bertini () [Corola-website/Science/333204_a_334533]
-
de călătorie și texte folclorice culese în peregrinările sale (semnând uneori și cu pseud. Delanesfoia). În anii de studenție semnează publicistică în numeroase periodice din Basarabia, Moldova de peste Prut și Muntenia:Bugeacul, Bărăganul, Cuget moldovenesc, Gazeta Basarabiei, Itinerar, Luminătorul, Pagini basarabene, Poetul, Porunca vremii, Raza, Solia, Suceava, Tribuna tineretului (red.) ș.a. În perioda 1939-1944, chiar în condițiile precare ale războiului, își continuă activitatea publicistică și literară, articolele sale apărând în rev.: Bucovina, Bucovina literară (Cernăuți), Cetatea Moldovei (Iași), Cuget clar, Cuvânt
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
un studiu complet și un material inedit"”. A fost membru al Societății Scriitorilor din Basarabia, membru al Uniunii Scriitorilor din România (1979), membru activ al Filialei Botoșani a Cenaclului literar al Uniunii Scriitorilor din România. Figurează în antologia de lirică basarabeană Mireasa de peste Prut , antologie scrisă de Al. Darie (București: Editura Didactică și Pedagogică, 1994).
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
al operei, situat pe mai multe paliere: polifonie (existența mai multor „adevăruri” expuse în operă), poliglosie (corul de voci) și cronotopicitatea sensului (posibilitatea dialogului situat la distanță în timp și spațiu datorită convergenței semantice), este dovedit și pe material romanesc basarabean. Strategiile dialogice ... sunt aplicate, în funcție de materialul disponibil, la analiza romanelor: "Din calidor" (prima ediție franceză 1987, prima ediție română 1989) de Paul Goma, " Martorul" (1988) de Vasile Gârneț, "Schimbarea din strajă" (1991) de Vitalie Ciobanu, "Gesturi" (1996) de Emilian Galaicu-Păun
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
romanul românesc din secolul al XX-lea", periplul Alionei Grati, cadru universitar la Chișinău, rod al unui efort documentaristic sisific, reușește performanța de a propune interesante conexiuni, cercetând în rama paradigmei dialogice romanul românesc (interbelic și „postbabelic”) dar și romanul basarabean, prin câteva nume dereferință, sfidând, în pofida decalajelor, prin experimente literare polemice, monologismul ideologic. Echipată cu o luxuriantă bibliografie, cercetată acribios, dovedind un impresionant travaliu și oferind concluzii care se rețin, lucrarea dnei Aliona Grati,convergând eforturilor de „a aduce acasă
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
prin experimente literare polemice, monologismul ideologic. Echipată cu o luxuriantă bibliografie, cercetată acribios, dovedind un impresionant travaliu și oferind concluzii care se rețin, lucrarea dnei Aliona Grati,convergând eforturilor de „a aduce acasă” (în sensul unui spațiu cultural comun) literatura basarabeană, vădește tocmai disponibilitate dialogică.”
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și cu alte zece povestiri adăugate la sfârșit („Vânători moldoveni la Brașov, acum un veac”, „Șorțul verde”, „Veverița”, „Intrarea în viață a lui Nelu”, „Singurătate”, „Cerbul meu”, „Sfat basarabean”, „Când vorbim de lup”, „Dihania singurătății”, „Vânătoarea, acum o sută de ani, în Moldova”). Ediția adăugită a cărții nu a mai avut capitolele numerotate, iar capitolul V („April, - o clipă”), plasat în prima ediție între capitolele „Vânători de lupi, în
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
(n. 1879, Chișinău - d. 30 noiembrie 1946, Chișinău) a fost un cântăreț de operă, bariton liric și profesor de canto basarabean, fiind unul din vestiții reprezentanți ai culturii muzicale moldovenești. Gavril Dmitrievici Afanasiu (numele la naștere Athanasiu, numele scenic Gabrieli) s-a născut în 1879 la Chișinău. A studiat muzica la seminarul din Chișinău cu Berezovski, apoi în 1899-1901 la conservatorul
Gavril Afanasiu () [Corola-website/Science/334811_a_336140]
-
au fost premiați Svetlana Stoinov — director al Liceului "Mihai Eminescu" din Comrat, Regiunea Autonomă Găgăuzia, si Vasile Kovaliov, fost deținut politic, originar din zona Nistrului, care a petrecut 64 de ani în cea mai cruntă regiune a Gulagului, Kolyma, ultimul basarabean supraviețuitor al lagărelor cu regim sever din Estul Extrem al Siberiei. Postul 10 TV, care difuzează producții media din cadrul proiectului Unirea TV, a primit un premiu pentru debut pe piața media din Republică Moldova, pentru promovarea valorilor romanismului și spațiului
Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105824_a_107116]
-
la Chișinău, am ajuns la Arhivele Naționale ale României, în fondurile cărora știam că se păstrează mai multe documente care confirmă și ilustrează eforturile de creare și menținere a unei scene românești de anvergură națională. Deși cunoșteam istoria înființării Naționalului basarabean, contactul cu documentele acelor timpuri a avut efectul de a transforma o lume ipotetică, descrisă în studii savante, în una reală, a cărei existență este incontestabilă: da, în perioada interbelică s-au pus bazele instituționale, arhitecturale și estetice ale Teatrului
Teatrul Național “Mihai Eminescu” din Chișinău, pe scena TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105850_a_107142]
-
de criticul muzical Octavian Ursulescu vor participa, alături de compozitor, E.S. Mihai Gribincea, Ambasadorul Republicii Moldova în România și numeroase personalități ale vieții cultural-artistice, reprezentanți din showbiz, interpeți, compozitori, iar invitați speciali vor fi actrița Medeea Marinescu (protagonista filmului Maria Mirabela), vedeta basarabeană Iurie Sadovnic (care va interpreta piese de pe disc) și Mihai Constantinescu, la rându-i prezent pe album. Au confirmat prezența la lansare Stela Popescu, Alexandru Arșinel, Corina Chiriac, FUEGO, Olga Delia Mateescu, Manuela Hărăbor, Carmen Rădulescu, Alexandra Velniciuc, Anca Pandrea
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
documentare și de animație și a 13 spectacole de teatru. Filmele pentru care Eugen Doga a compus muzică s-au bucurat de mare succes, au fost premiate, iar coloanele lor sonore au devenit celebre. Eugen Doga a colaborat cu regizorul basarabean Emil Loteanu la mai multe filme produse de studioul Mosfilm și distinse cu premii naționale și internaționale. Sonetul lui Eugen Doga (scris în 1973) a fost declarat în Japonia drept Cea mai frumoasă melodie a anului. Două dintre piesele lui
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
prezinte unele dintre cele mai recente lucrări ale sale în spațiile de expunere din Bulevardul Carol I Nr. 59, picturi grupate sub titlul Hortus conclusus - grădini misterioase. Discipol al maestrului Ștefan Câlția, Vadim Crețu este unul dintre sutele de studenți basarabeni care au trecut, în toamna lui 1990, „podul de flori” de peste Prut, sosind la București să studieze pictura; între 1986 și 1990 se formase la Școala de Arte din Chișinău. În 1995 câștigă bursa „Lion Club” oferită de Institute of
Artiști vizuali pe simeze românești și internaționale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104311_a_105603]
-
un volum de memorii intitulat "Nopți albe, zile negre", apărut în 1992. Carandino scrie că, înainte de a muri, Maniu i-a povestit că "îi părea rău de doi oameni, pe care avea senzația că îi nedreptățise": Grigore Iunian și fruntașul basarabean Constantin Stere. De asemenea, Carandino a relatat din perspectiva sa noaptea decesului: „Maniu a fost ridicat din celulă, în cel mai strict secret, dar vestea se răspândise ca fulgerul în toată închisoarea. Noaptea am auzit căruța poposită în curtea închisorii
Iuliu Maniu. Cum a murit liderul țărănist acum 63 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103227_a_104519]
-
corturi. Întrebările decente,punctuale și pline de îngrijorare ale unora dintre participanți, referitoare la luarea în calcul a eventualelor consecințe nefaste pe care le-ar avea un asemenea act/gest pentru mișcarea națională unionistă (care nu-i jucăria câtorva tineri basarabeni exaltați, dornici să-și constituie cu orice preț o platformă de lansare), au rămas fără răspuns. Sau, li s-a răspuns în dodii că „unirea trebuie realizată cu orice preț!” 2. Participanții de bună-credință, induși în eroare Am participat la
Violențe marș unire: Dezvăluiri din interiorul mitingului, acuzații grave by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102738_a_104030]
-
închiriat, plătind contravaloarea călătoriei.Lucrurile nu păreau a fi prea la locul lor încă de la bun început: -planul aprobat de autorități nu a fost adus la cunoștința participanților; -luările de cuvânt au fost total nepregătite, puținii vorbitori aparținând grupului tinerilor basarabeni exaltați (aflați în țară de mai mult sau de mai puțin timp); -lipsa unor personalități de marcă, a căror prestație retorică să confere greutate emoțională scopurilor declarate ale adunării; 3. Oamenii, forțați de lideri să pătrundă în Piața Universității Aflați
Violențe marș unire: Dezvăluiri din interiorul mitingului, acuzații grave by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102738_a_104030]
-
Basarabia ca parte integrantă a Ucrainei și a Uniunii Sovietice”. În perioada imediat următoare, rușii au conceput un plan pentru declanșarea unei revoluții comuniste în România, în urma căreia Basarabia să fie anexată de URSS. Aceștia aveau în vedere nemulțumirile țăranilor basarabeni legate de politica agricolă a guvernului român, în special de reforma agrară din 1921. Desfășurarea evenimentelor Pe 2 iunie 1924, mai multe persoane înarmate a încercat să traverseze Nistrul într-o luntre și să debarce pe malul drept. Conform rapoartelor
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
a trimis în străinătate ca membru al Delegației Străine, care exista inițial cu scopul de a convinge Occidentul să nu-l recunoască pe Aleksandr Kolceak în calitate de conducător suprem al Rusiei. În noiembrie 1918, Slonim și-a pierdut circumscripția sa electorală basarabeană ca urmare a unirii acestei provincii cu România. Scriitorul a devenit un critic fervent al acestei uniri, susținând că identitatea românească din România și Basarabia a fost recent fabricată de intelectuali, fiind lipsită de susținere populară în rândul țăranilor moldoveni
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]