4,061 matches
-
tu? mă întrebă el. Cum a fost cu Maria? —Bine, bine. Habar n-avea de incidentul cu Danny sau de încălcarea teritoriului sau că mă dusesem la o discotecă pentru celibatari. Norocul lui. Mi-aș fi dorit să fi fost binecuvântată cu mai multă ignoranță. — Deci o s-o suni pe Tally azi? —Ooo! Chiar trebuie? E inutil. Mă urăște. Ce rost are? —Phil s-ar întoarce la ea dacă l-ar ruga. În momentul de față, pretinde că e numai vina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Theodora, siguranța nu era importantă. Pasajul ei preferat din Ambasadorii era cel În care eroul Între două vârste, Lambert Strether, Își povățuiește mai tânărul prieten, pe micul Bilham, În timpul unei petreceri pariziene În aer liber: „Nu uita că ești tânăr - binecuvântat de tânăr; dimpotrivă, bucură-te de lucrul acesta și trăiește-l din plin. Trăiește cât mai intens; e o greșeală să procedezi altfel. Nu contează atât de mult exact ce faci, atâta vreme cât ai viața ta. Dacă asta nu ai, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ocolită și piezișă, aceea a valorii unice, pentru un plan narativ, a (nu știu cum să Îi spun mai bine) principiului divin al Scenariului? Dacă aceasta constituie o parte a moralei acestei experiențe incalificabile, a acestei experiențe tragice, aproape că trebuie să binecuvântez durerea și suferințele pe care mi le-a adus.“ Dar nu supuse imediat această nouă metodă compozițională, atât de luminos promițătoare În teorie, testului aplicării practice; iar a doua zi, starea de spirit pozitivă, plină de speranță pe care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din Torquay, Își avea sezonul plin iarna, când cei bogați și dornici de distracții erau atrași În stațiune de clima blândă, pentru care era cunoscută. La vremea aceasta a anului, era pe jumătate gol și surprinzător de ieftin, un adăpost binecuvântat de liniștit pentru scriitorul aflat Încă În convalescență după grava lovitură Încasată de respectul față de sine. Mai stătuse aici, pentru scurt timp, În vara dinainte, la sugestia lui William Norris, și Îi plăcuse enorm. Pe cât era de démodé, pe atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
rămas. Mama se văicărea: „Atât de departe“. Tata mă avertiza că Berlinul e un loc periculos, nu doar din cauza situației politice. Sora mea era deja cu un picior în mânăstirea din Aachen și mi-a urat ca Domnul să mă binecuvânteze. În atelierul din Stockum, se uscau capul sfântului Francisc, încă neterminat, și figurinele neo-etrusce. M-am muiat. Ușor nu-mi era să părăsesc Düsseldorf-ul. După ce am petrecut cu ei noaptea de Revelion, în zori m-au condus la gară Fluieraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
otomobilu oficeal, să urmărim atenti șmotru la ăi doi fanfaroni. Ne-am Întâlnitără În ușă. Fingermann, ăl mai Îngrijat dă olocaust, a pus personal deștu pă sunerie. Dă cum a crăpat donșoara, Monsenioru a pus picioru În fisură ș-a binecuvântat ogeacu. Am dat buzna năuntru, iar io am Închis ariergarda. Tăiețeii În cârlionți, care Fonseca ș-un servitor Îi duceam În blidu dă lut, și clondirile În coș dă Chianti, care Monsenioru le sustrăgea unu după altu din sutană, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
semănau puțin cu acele tăceri desprinse din ecourile milenare unde, nu știu încă de unde ai venit în înserările mele pentru ce te-am lăsat să te odihnești în șoaptele decapitate de pe buzele mele și ele invocând parcă CERUL să ne binecuvânteze în ultimele destinderi ce se poate aminti. Că-n tăceri de umbre se moare des și se renaște numai acele clipe ce trec prin Ochii CERULUI în milioane de clipe ca o risipire de ani prin locuri uitate cu ziduri
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
să fie de cele mai multe ori plină de razele soarelui, ce face sufletul CREATORULUI fericit. Da Ea, Ziua de mâine, poate să fie una din acele o mie și una de zile speciale, când, din CER Dumnezeu te privește și-ți binecuvântă harul și puterile tale de ființă nemuritoare. Și cine să înțeleagă toate aceste taine ce numai genele norilor le întrevăd prin rupturi de CER și CUVÂNT, de speranțe plânse, de aglomerări albăstrite de gând, Și prin picăturile de rouă a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
un călugăr bătrân. AMIN adică vei reuși în tot ce țiai propus, și Eu Doamne vreau să am calea liberă spre lumină, Calea liberă spre soare, spre sufletul lumii și Doamne rogu-te Calea spre Tine, să poți să mi binecuvântezi CREAȚIILE și să-mi pansezi rănile ce mi le-au făcut DUȘMANII mei știuți și neștiuți, FACĂ SE VOIA TA Doamne Dumnezeule CERESC. LACRIMILE RĂNILOR Mi s-a uscat sufletul și mângâierile tale demult s-au ofilit, gesturile tale mai
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mrejele dorului ce ți-a distrus toate îngemănările nopților. O, tu, iubitule, din glasul norilor ce-mi stăpânește ființa, în cele din urmă, fii tu, cel ce mi dăruiește, nemângâierea la capăt de mireasmă târzie unde poate Dumnezeu îți va binecuvânta această apropiere DIVINĂ. SUFLET DE PIATRĂ PUSTIE Nu poți fi singur atâta timp cât aerul îți încălzește sufletul. Nu poți fi singur dacă-n gândurile tale deții cea mai frumoasă idee despre iubirea absolută. Ea este ca o credință ce pătrunde-n
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
izvoarele-i sunt mamă, La steaua ce a răsărit, El va veghea întruna. 14-01-1999 (ADEVĂRUL - anul X, nr. 943, 2-4.02.1999) FLUVIU DE VEAC STRĂMOȘESC în memoria lui Ștefan cel Mare și Sfânt Venim la tine ȘTEFANE, să ne binecuvântezi pentru o altă viață, toată suflarea Moldovei la tine se-nchină, în dansul pământului e zâmbetul rece pe față. Venim la tine ca la un Dumnezeu, să-ngenunchem pe corabia de cer sângeroasă, Din sabia ta curge un sânge albastru
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
să creștineze păgânii în numele Lui Dumnezeu. Ati auzit de Cipru? E o insulă vecină cu Muntele Athos , unde în acele vremuri de care vă povestesc, locuia episcopul Lazăr. Lazăr o chemase pe Fecioara Maria ca să-l vadă și să-l binecuvânteze și, mai ales, să convingă păgânii să se creștineze. Când corabia cu care călătorea Fecioara și trei dintre apostolii pe care Iisus îi trimisese să o însoțească pe Maica Sa, ajunse în apropiere de Cipru, se iscă o furtună puternică
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
urmă o să ajungeți la o înțelegere. —Dar, Judy, m-am lamentat eu, James vrea să divorțeze. Deși James părea să uite o chestie foarte importantă. În Irlanda nu există divorțuri. Eu și James ne căsătoriserăm în Irlanda. Mariajul nostru fusese binecuvântat de părinții bisericii Sfânta Maria, Ajutorul Nostru Dintotdeauna. Cu toate că iată cât ne ajutase chestia asta. Adio Ajutor! Eram complet pierdută. Mă simțeam singură și mi-era teamă. Voiam să-mi trag păturile peste cap și să mor. Dar nu puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Soroc de viață și soroc de moarte, Un leac bun și ușor, Sfîrșitul jocului. Un caz de mutilare. Regii blestemați, Regele moare, Relatare despre regele David, În fiecare zi e iarnă. Eu, Claudiu Împărat. Toamnă la Pekin, Domnilor copii, Fii binecuvîntat, domnule Rosewater, Nouă povestiri (neegalatul volum de proză scurtă al lui J. D. Salinger), Micul prinț, Marele Gatsby, Infernul tandreței, Ajutorul de călău, Cevengur, Geamilia, Maestrul și Margareta, Fiesta, Vorbește, memorie. Iarna vrajbei noastre, Lumină de octombrie, Barnaba, omul munților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
hrana Întregii populații; scrise de niște idioți, sînt citite de alți idioți.” Eugen Ionescu. SÎnt un dublu idiot. Așa că m-apuc iar să citesc presa românească, Încep cu Revista jandarmeriei. Atenția Îmi este atrasă ca de-un magnet de articolul „Binecuvîntați regimentele și copiii”. Ăsta a fost și-un film. Caut, așadar, mai Întîi regimentele. Nu-s. În schimb, găsesc o informație utilitară. Doi copilași au fost adoptați de Unitatea Militară 0829. „Ocrotiți de sticlirea prietenoasă a scuturilor Țării, orfanii Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Împletite în iubire Gândurile-ncet mă poartă Spre înalt, spre nemurire Aș vrea să adun în mână Raze de lumină calde La inimă să rămănă Doru-n ele să se scalde Prin răcoarea dimineții Ochii mei ating verdeața Aduc odă frumuseții Binecuvântând speranța
Prin zori by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83286_a_84611]
-
totuși, acoperind totul, se aude încă râsul dement al Tabithei; nesfârșitul, hidosul râs al irecuperabilei nebune... Vesel, vesel, vesel Nici un președinte nu poate trimite cu ușurință în război pe fiii și fiicele noastre. Mă prăbușesc, mă prăbușesc. Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți. Mă prăbușesc... E un moment istoric. Până când vine un moment... Vesel, vesel Vine un moment când lăcomia... Vesel, vesel Un moment când lăcomia și nebunia... Apoi ultimul scrâșnet metalic, sfâșierea cumplită, când bucăți de fuzelaj încep să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ea și orice urmă a umanității ei anterioare s‑a evaporat ca apa scursă pe un trotuar supraâncins. Și, Înainte de a mă gândi cum să Închei conversația avută cu ea sau cel puțin să o mai lingușesc puțin pentru că mă binecuvântase astfel, ea a pornit spre lift și a dispărut În el. Așa că am aruncat o privire obosită și plină de Înțelegere În direcția lui Monsieur Renaud și m‑am urcat și eu Într‑un lift. Ciocolățelele mici, aranjate cu mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Acum... Acum mi se pare al dracu’ de potrivit, nu-i așa? Să fii sigur că Miller și cîntecul lui popular vorbesc pe bune despre dor. Duncan nu zise nimic. CÎntecul continuă. Deși sîntem despărțiți, eu nu te pot uita. Binecuvîntez ceasul cînd te-am zărit așa. Brusc, izbucni o altă voce. Asta era adîncă, profundă și libidinoasă. Dă-mi fata cu ochi de cer Căreia-i place de n-o vrei, dar vrea de-o ceri! Cineva ovaționă. — Cine naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
colindam străduțele mărginașe ale orașelului în care m-am născut, căutand să ajung cât mai repede acolo unde străduța se pierdea treptat și abia mai făcea loc pașilor mei, spre cărările care dădeau în dealul Spătăreștilor, acest colț de rai binecuvântat de Dumnezeu, unde mi-a înflorit copilăria. Căutam locuri cât mai sălbatice, printre arbuști și iarba înaltă cât mine.Acolo mă simțeam cel mai bine, ascultând freamătul vântului și glasul neobosit al greierilor. În fiecare vară, era o mare bucurie
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
fără rost; și atunci regii, care se ascund de privirile popoarelor, trebuie fie să primească pedeapsa capitală, fie (ceea ce e și mai cumplit de spus) să o aplice; nu mai are cine să îi sfătuiască, cine să medieze, cine să binecuvînteze tratatele sau să primească jurămintele care, lipsite de credință, sînt, în același timp, lipsite de sancțiuni; ambele părți amenință, pregătesc bătălia, iar într-o bătălie orice se poate întîmpla. Ce minune însă faptul că în Rusia, Germania, Anglia, Elveția, Danemarca
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mititei, de mătase roșie, și alte țesături, de să le spargi cu limba de subțiri. Ieșiră, apoi, în jurul cănii de vin, în care scânteiau pureceii de argint viu, să dospească, afară, cu toții, la soarele mângâios, prin care Vara Sfinților Arhangheli binecuvânta, poate, cel din urmă răstimp, cu ceasuri plăcute, călduțe ale anului. Profetul își apleca, tot mai des, pletele-i crețe și botișorul fremătător către Vartolomei: Mult place la mine, fata Caterina, zicea el. Iov și Koșon cel tărcat surâdeau înduioșați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
proverbială. Sudorile pătimirilor i se accentuară sufletește, când preotul-paroh, purtând icoana Nașterii Pruncului Iisus în ieslea de la Betleem, cu alai de copii nevinovați ce nechezau ca mânjii (O, niii-ho,ho!), le intră pe ușă, lăudând și cântând, după obicei creștin, binecuvântând casele oamenilor și bucatele dăruite de Tatăl Ceresc. Îngenunche, înălțând o rugă de mulțumire către Pronia divină, pentru marele dar al Sărbătorilor Crăciunului, intenționând să dedice Cerului strădania și jertfa neobișnuită și imensă a abstinenței sale. Pe drept cuvânt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
încremenit de ger! Din această ipostază, în raza lui vizuală, reuși să enumere pietre tombale vechi și foarte vechi, cu elemente în relief ce, probabil, erau Maghen David (Scutul sau Steaua lui David), Sigiliul lui Solomon, Zodiacul, apoi Mâinile Kohanimilor binecuvântând... Și numai atât reuși să observe din mișcarea circulară a ochilor uscați, stăruind în dureroase orbite... Din fantasticul popor de umbre, care-i mișuna în creierul încă mustind de alcool, desluși nestatornicia apetitului nemăsurat al nimfomanei de Melanie, împreună cu viforoasele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
greierele-viorist și însoțitoarea sa cu ochi înguști de cobalt prinseră numai finalul cuvântării de bun venit și o auziră pe Regina furnicilor rostind doar trei chestiuni, aparent disparate: Fiți bineveniți, în Cetatea noastră, o, voi, vestiți alintători de strune! Fie binecuvântată crearea de bunuri, care atestă desprinderea unor neamuri din cârdul celor sleiți de puteri, pentru a păși în alaiul vieții! Să iubim atât rapida săgeată, dar și pe statornicul arc, din care aceasta pornește!... A doua zi, nu mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]