4,944 matches
-
inteligență Înclinată spre pozitivism, caracter ferm; Anastasia (Sica) M., basarabeancă, frumoasă, brunetă cu ochi verzi, migdalați, sensibilă, eleganță plină de distincție; Nina M., cea mai frumoasă din grup, o perfecțiune fizică, fire tăcută, retrasă, nevoie de afecțiune; Angela-Elena T., moldoveancă, blondă, un păr bogat, cu totul ieșit din comun, o adevărată splendoare, ochi albaștri, o remarcabilă soprană; Lucia (Lucica) T., frumusețe moldovenească, spirit practic, va nega cu vehemneță, mai târziu, implicarea ei În acest grup; Ecaterina (Tuța) C., ardeleancă, singura care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cu excepția uneia singure... Am pășit pragul ușii deschise și, spre marea mea uimire, am dat cu ochii de sute de tomuri legate În coperți groase, care Adina Dabija 28 răspândeau un miros discret de piele de pe vremuri. Un domn rotofei, blond, cu ochelari cu ramă aurie și cu ochi verzi jucă- uși s-a ivit din spatele unui birou pe care până atunci nici nu-l remarcasem, m-a Îmbiat Înăuntru și s-a oferit imediat să-mi sară În ajutor. i-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
stătea pe partea cealaltă a intervalului dintre scaune și care părea să moțăie cu ziarul pe cap până În clipa precedentă. Tipul, căruia nu i s-ar putea ghici cu ușurință vârsta, putând avea la fel de bine treizeci și cinci sau cincizeci de ani, blond spălĂcit cu ochi cenușii, e genul de individ flegmatic și alifios, care când te privește pare să se uite prin tine, poate din cauza unui ușor strabism. — BĂtrânii inuiți, cei care au apucat să se nască În igluuri, aveau propriile legi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
îngust erau închise cu excepția uneia singure... Am pășit pragul ușii deschise și, spre marea mea uimire, am dat cu ochii de sute de tomuri legate în coperți groase, care răspândeau un miros discret de piele de pe vremuri. Un domn rotofei, blond, cu ochelari cu ramă aurie și cu ochi verzi jucăuși s-a ivit din spatele unui birou pe care până atunci nici nu-l remarcasem, m-a îmbiat înăuntru și s-a oferit imediat să-mi sară în ajutor. I-am
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
stătea pe partea cealaltă a intervalului dintre scaune și care părea să moțăie cu ziarul pe cap până în clipa precedentă. Tipul, căruia nu i s-ar putea ghici cu ușurință vârsta, putând avea la fel de bine treizeci și cinci sau cincizeci de ani, blond spălăcit cu ochi cenușii, e genul de individ flegmatic și alifios, care când te privește pare să se uite prin tine, poate din cauza unui ușor strabism. — Bătrânii inuiți, cei care au apucat să se nască în igluuri, aveau propriile legi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
opri În față. Se ridică și el de pe scaun. Respirațiile li se Întâlniră. El Îi cuprinse capul Între palme și Începu să o sărute fierbinte, Îndelung. Pe când el Începu să-i slăbească, din strânsoarea palmelor, capul, frumos, acoperit cu bucle blonde, ea, cu o blândă strângere de mână, Îl opri. Plec, șopti el. Nu, veni șoapta ei. Nu pleci. Doar n-o să dormim În troiță. Nici vorbă. Cum să dormim În troiță?! Dar? Am, aici, aproape, Într-o poiană, ceva minunat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
să mai lungim vorba. Du-te-n casă, că ți-e frig. Stai. Mai dă-mi un pupic. Na-l! Poate că ăsta va fi și ultimul. Ptiu, drace! Mierla se roti pe tălpile săndăluțelor, Își așeză, din mers, pletele blonde, frumoase, și intră În casă. Roșcuț o privi cu mult drag, din urmă, apoi, se pierdu În Întunericul care cădea, cu o viteză, suspectă, parcă. În dimineața următoare, luă căruța tătânesu, cu frumoșii cai suri, Își puse alături coasa, o
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
goofies? <victor37>: ciini de prerie. <maya>: OK <victor37>: era prin mai, mai era zăpadă <maya>: aoleo! <victor37>: găsisem loc la un BBQ lîngă o alee <victor37>: treceau mulți <victor37>: la un moment dat a trecut o pereche <victor37>: ea frumușica, blondă, ochi albaștri, la vreo 30-35... <victor37>: el, cel mai urit bărbat văzut de mine vreodată <maya>: lol <victor37>: mai trec o dată, încă o dată... una din fete nu se abține: Doamne, ce urit e! L-o fi luat ca să o
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Ce m-a apucat?, zicea. De aici, poate, visul lui Thomas: aceasta Îi tot Împuiase capul, În ultima vreme, repetase obsedant prevestirea. Rusoaico!... Așa o numeau mulți pe Antonia, o ramură a neamului ei se trăgea din Est. Thomas, atletic, blond, Încă mai făcea, dimineața, exerciții de gimnastică, dar nu zilnic, așa cum obișnuia cu ani În urmă. Musculatura nu mai era atît de elastică și mai pierduse din volum; cu timpul, urma să fie acoperită c-un strat fin de grăsime
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
socotită model de alții. De cîteva zile, tihna se tot destrăma. Thomas fusese un ales. Nu al sorții, deși nu se putea spune că avusese una potrivnică, ci al clinicii H&V-Cryos. Secția internațională. Înfățișarea contase cel mai mult. Înalt, blond, bine clădit. Trăsături plăcute, bărbia - despicată - puțin cam mare, dar asta Îi dădea un aer voluntar. Albastrul privirii, cald - nimic de albastru fiord, rece, cum aveau unii nordici -, răspîndea lumină, numai că, În poză, ochii fiecărui bărbat erau acoperiți cu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
dintre strămoși fusese un rus alb refugiat după victoria bolșevicilor. Și nici acesta nu fusese slav pe de-a-ntregul, mama lui fiind nemțoaică, fiică de general. Thomas era cetățean al regatului danez. Amestec prusaco-slav pulsînd În sînge nordic; nemțoaica fusese blondă, fiul ei pe jumătate rus, la fel, amîndoi cu ochii albaștri, nimic nu alterase fizionomia norvegiană și, firește, nici pe cea daneză: mama lui Thomas cobora dintr-o veche familie din Odense. Metisarea aducea un plus de vigoare, Thomas, uneori
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
o anumită stare apelau la Cryos: copiii acestora aveau obligația să reușească. Unii vor fi niște neisprăviți, și din os regesc se putea așa ceva. Toate acestea pentru că niște soți erau sterpi. Și pentru că un cuplu vroia să aibă un băiat blond sau măcar șaten, cu ochii albaștri, Înalt, puternic. O fată ca o zînă, cu picioare lungi, suplă; zînele erau bălaie. Lumea parcă se tot smintea. Bruneții Își vopseau părul, vroiau să fie blonzi; mulți negri și-l oxigenau; brunele, de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
regină care trăise În urmă cu cîteva secole, iubea artele, muzica veche, respecta o mulțime de tradiții, ar fi putut chiar să fie aleasă o Mariană a Danemarcei, În locul bonetei frigiene ar fi purtat o căciuliță legată sub bărbie, părul blond particularizînd efigia, dar nu prea mult, pentru că și Norvegia, și Suedia ar fi putut să Își imprime pe steagul național un astfel de chip, și Finlanda sau țările baltice, Ingrid era o femeie a Nordului. Ar fi fost posibil așa ceva
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
oarecare, asta Îi plăcuse. Se mai vîra uneori poliția, dar, pesemne, doar cînd nu se putea altfel. Nimerise, Doamne, bine În Amsterdam urmașul său; un loc al Îndestulării: nimeni din Bangladesh sau din Ruanda nu dorise un fiu de la Marele Blond, un noroc pentru odraslă; În Asia erau inundații, uragane, În Africa erau răzmerițe, sărăcie, știa toată lumea; Amsterdamul era un rai; după unii, un loc al păcatului, Sodoma fusese un fleac. Niște impotenți și niște pudibonzi, cei care ziceau așa; și
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
bătînd suta de kilograme Încă din adolescență, potriviți doar ca stîlpi de fast food. Thomas era un norocos; ceva din dragostea bunicii pentru omul ei trecuse, peste vreme, În urmașul care, pînă spre treizeci de ani, arătase ca un Adonis blond; din rădăcina unei mari iubiri se Întrupase și crescuse. Și cum exista și o lege a compensațiilor, trebuia să fie și una a decompensațiilor: trupul lui nu primise și jarul din care să se aprindă o altă iubire: Thomas nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ani În urmă. Frați ce nu știau de alți frați, surori fără surori, pseudounicate risipite pe mai toate meridianele și paralelele. CÎteva mii, sute de mii de Thomași ar fi putut duce la reconsiderarea standardului uman. Numai copii voinici, chipeși, blonzi, cu ochi albaștri, senini. Renașterea visului arian. Într-un alt somn al rațiunii. Un pericol ipotetic nu merita neapărat și o alarmă; Thomas, cel puțin, nu se gîndea la așa ceva; pînă una alta, o mamă meridională, de pildă, domolea În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ar fi zis mulți, dar, În loc să-și vadă de afaceri ori să viziteze orașul, se tot Învîrtește În jurul unui bloc; este, probabil, de la Interpol, și-ar fi spus, apoi, unii dintre aceștia; sau un răufăcator din nord ori din est - blond cum era, ar fi crezut alții, venit pentru cineva/ceva anume. În clădirea aceea locuiau doar familii respectabile, nu putea fi decît un bandit stilat, fost sportiv, trebuia anunțată poliția. Nu ar fi fost bine; Thomas era la doi pași
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
lui Berg. Mai existau, se pare, și alte clinici care, cu știință sau fără, se aflau prinse Într-un joc În care nu se știe cine se străduia să conserve un mic nucleu arian. Despre care povestise anticarul! Mici păpuși blonde, cu ochi albaștri, viguroase, vaccinate, care nu aveau cum să fie crescute decît Într-un spirit potrivit tutorilor. Supraoameni În devenire, existau deja stabilimente; și Thomas putea să scrie o poveste, o Începuse. Surescitat, Încerca să găsească un posibil sens
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
drept, atunci o datorie. Găsise justificare; totodată, Își asuma un risc. Povestea cu arienii, o scorneală a lui Berg, desigur, cum o socotise, Îl făcuse temător, nu se mai recunoștea; brodase pe canavaua anticarului și modelul propriu: roiuri de copii blonzi, cu ochii albaștri, ascunși de privirile lumii În locuri inaccesibile, pentru a repopula planeta după un cataclism neînchipuit mai mare decît cel prevestit de scrierile mayașe. Îi era frică, o teamă ilogică; nu tocmai: pornise din gîndul că ar fi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
rezonanță, cu greu găsea scăpare. Doar de vreo două ori s-a mai gîndit la urmașii arieni. Ce aberație! Nimeni nu avea cum să facă o republică sau un regat de arieni! Nici măcar un ducat! Trecuseră vremurile. Dar un copil blond, o fetiță, mai ales, Își doreau multe mame. După cum unii dintre tații-netați vroiau, dacă se putea, să aibă un băiat; frumos, cu mușchi puternici, cînd va crește; Înalt. Și băieții, și fetele să fie, neapărat, și deștepți. Cryos oferea speranțe
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
speriase lumea sub un gruzin, Pămîntul era rotund. Nimeni nu stăpînea, avea doar impresia. Thomas aștepta de aproape trei ore Într-o mașină Închiriată, În apropierea locuinței lui Bert, cînd l-a văzut pe acesta ieșind. Da, era urmașul său! Blond, Înalt, la cei vreo șaisprezece ani ai săi, ceva mai Închis la față, poate era bronzat, nu era, l-a văzut cînd s-a apropiat, iar ochii nu păreau albaștri; poate, priviți de aproape, erau precum ai Antoniei, albaștri spre
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
a uitat atent la ecranul unui telefon mobil pe care-l avea în mână. Nu știa al cui este și nici cum a ajuns la el. O privea. Era ea, Laura, acolo pe ecran. Zâmbitoare, cu părul bogat în bucle blonde, părând că îi fixează ochii plină de iubire. S-a întristat și fața i s-a înnegurat. A privit în jos și i-a strigat mânios: „Pleacă! Nu doresc să te mai văd”. A întins brațul drept să prindă colțul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
fugă cu atitudinea mea indiferentă... Sunt eu femeie urâtă? Sunt respingătoare prin felul meu de a fi?” Nemulțumită, sări din pat și se așeză în fața oglinzii. Îmbrăcată sumar, doar într-o pijama sexy compusă din maiou și boxer, cu părul blond și buclat căzut peste bretelele subțiri de culoare neagră, de care se prindea partea dantelată a maioului roșu-vișiniu cu flori mari de culoare albgri, își examină cu atenție fața și trupul. Își privi chipul, mai întâi de departe, ca și când abia
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Iorgu era afabilă, greoaie la mers, avea interior bogat, fără știința luxului, și oferea prăjituri nemțești, din care Aglae mânca bine, cu multe laude. Fetiței lui Iorgu, Lucica, fată care împerechea caracterele rasei germane și ale celei eline, având păr blond în cozi, ochi albaștri, sprâncenele negre, îmbinate, și nas drept, Aglae îi aduse fel de fel de nimicuri, cărora le dădea o valoare istorică prin cuvintele: "Așa purtau fetele pe vremea mea!" Titi făcu portretele doamnei Iorgu și Luciei, spre
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
bucata lăsată deschisă, înainte de plecare, chiar de Otilia. În odaia înaltă și aproape goală, pianul răsuna, făcând ecouri prin unghere. Se însera. Felix și-o aminti pe Otilia stând cu un picior îndoit sub trup pe scaun, scuturând mereu părul blond peste urechi și aruncând furtunos degetele subțiri deasupra clapelor, în vreme ce cu glasul îngîna fraza muzicală. Încercă să dea mâinilor alergarea aceea, spre a-și însuși starea de spirit a fetei, dar nu fu în stare. Nu era un pianist prea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]