31,862 matches
-
pahar cu bragă „extra”, rugă fata să nu uite de mujdei și de mămăliguță, iar când toate au fost așezate pe o fața de masă cu carouri roșii pe un fond fost alb, Victor i-a tăiat fleica fierbinte În bucăți mici, a turnat din vinul de Cornățel, a arătat către mâncare și bragă rece și l-a invitat pe Va să mănânce pentru că mai era drum lung până acasă. Vreme de câteva zile, Va a resimțit din greu despărțirea de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ploua cu lovituri de curea, rezultatul era că atrăgea ca un magnet ploile de lovituri asupra ei și suporta cu hotărâre și durere, astfel Îl scăpa pe „băietu’ neu”. Pe Va l-a zdruncinat mult despărțirea, se rupea o imensă bucată din cerul său senin și realiza În mintea sa finalul trist al copilăriei, intuind perioada grea ce va veni. La toate necazurile lui Victor se mai adăuga Încă unul. La Întâlnirile de la Preoteasă, unde vinul nobil și galben continua să
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
particulară, avutul personal, rezonanțele pronumelor posesive! [corect ar fi fost «ce le mai plac», n.n.] Mă întreb ce i-a apucat de s-au împărțit în țări, orașe, județe, districte, regiuni, sate, cătune, de ce fiecare dintre noi simte nevoia unei bucăți de pământ a lui, grădina lui, livada lui.“ Întrebare puerilă, care ține nu de nonconformism, ci de o incapacitate de a înțelege existența. În alte cazuri autorul reacționează ca un anarhist față de modul de organizare a societății: „Imaginez un guvern
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Practic aproape fiecare poem are înfipt, în mijlocul său, cuvântul de două litere (pe care îl voi transcrie în cele ce urmează cu majuscule, pentru a-l face și mai vizibil): „Mângâi cu privirea / Formele-ți rotunde / CA un cerșetor / O bucată rumenă / De pâine.“ (Mângâiere) „Și mă reped / Să mă-nfrupt / Din frumusețile tale / CA un vultur / Asupra prăzii sale.“ (Rapiditate) „Și când / Ne-am împăcat/ M-am bucurat / CA un naufragiat / Ce ajunge la mal / Nevătămat“ (Bucurie) etc. Curios este
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mai complicată, mai indecisă.“ Înduioșată până la lacrimi de povestea propriei ei vieți, poeta dramatizează, într-un stil grandilocvent, momentul în care, stabilită la New York, s-a ocupat exclusiv de design, renunțând temporar la poezie: „În vremea asta Anca Pedvis hibernează. Bucata de suflet pe care locuiește ea este acoperită de o calotă de gheață arctică. De fapt, Anca Pedvisocar o socotește pe Anca Pedvis decedată. N-o plânge, dar undeva, în adânc, se simte amputată, deposedată de o substanțială parte de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fapt, Anca Pedvisocar o socotește pe Anca Pedvis decedată. N-o plânge, dar undeva, în adânc, se simte amputată, deposedată de o substanțială parte de suflet și identitate. Apoi, într-o noapte a anului 1992, calota de gheață se crapă, bucăți întregi se desprind și, de dedesubt, poezia țâșnește ca un jet de țiței. Jetul e amestecat cu noroi, cu moloz, cu oase și cataroaie. Dar e țiței“ etc. Tot acest ceremonial al eroizării creației nu este susținut de versurile propriu-zise
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
solarizat etc.“ „Vocabula comună celor două părți (Locuri, cu majuscula explicită) este, iarăși, semnificativă, întru preumblarea Celuilalt cu Sinele, care se dovedește a fi găsirea locului, prin urmare identitatea, reunirea.“ „Prin patetica sau răceala mimată a instanței narative structuri duale, bucăți suprapuse / oglindite una în alta, se ajunge la gestica înstrăinării limbajului lume până la pierderea / înlocuirea originalului.“ În primul pasaj Viorica Răduță se referă la Mihai Eminescu, în al doilea - la Irina Petraș, iar în al treilea - la Lucian Dan Teodorovici
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Pot bea puțină apă? Îhî. Zamfir se apropie de coarba fîntînii tocmai cînd Mitică și-a adus aminte că trebuia să nu lase găleata pe margine. O lovitură năprasnică îi sparge arcada politicianului. Asta după ce-i belește mai întîi o bucată din pielea frunții. Văleu, țipă Barnea, rupînd-o la fugă. Oamenii sar, dezinfectează rana, pansează și, mai ales, se scuză: Este cam... sărac cu duhul, se scuză toți cei din dispensar. Măcar să mă votați... Ca o recompensă... Îhî, aprobă Barnea. Zamfir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Nu, mai bine ascult cîntecul monoton, cu răbufniri neașteptate, cu revolte înăbușite, cu eforturi spre a atinge Cerul. Este Cezar, așa cum l-am înțeles cînd l-am avut companion la îndelungi taifasuri, cînd ni se părea că sîntem o bună bucată din veșnicie. Vocea se stinge, cîntecul amuțește, lava este iar rece și eu mă duc să înfrunt noaptea adîncă, pentru a muri puțin. Am adormit și o nouă existență (ireală?) îmi este oferită de părți misterioase ale minții. Din clar-obscur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
toate colțurile și, lucru neobișnuit în localurile românești, nu-ți spărgea timpanul. Chelnerii se mișcau alert printre mese și dispăreau frecvent după o ușă batantă. După niște geamuri, fără sticlă, se vedea personalul, care robotea la niște plite uriașe, preparînd bucatele, fiecăruia după poftă și gust. În separeul de șase locuri era doar Rodion, un tînăr om de afaceri, cunoscut pentru succesul său strălucit. Din sală, putea fi văzut din profil și doar de la mijloc în sus. Dacă cineva ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ca o fantomă spre casa lui Bratu. Ai luat-o? Da. Bratu se uită, luminînd cu o lumînare icoana și țipă ca apucat: Ai distrus-o, dobitocule! Dar nu-i dădeau drumul... Cine, mă, animalule? Sătenii. Ai rupt și o bucată din pictură. Acum nu mai face doi bani. Dar e aproape întreagă. Iisus este întreg. Da, dar nu mai are același preț. O aranjez eu, tată, intervine feciorul venit de la București. Lumea din sat a alergat la biserică, preotul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dat la mîna agresorului. Vasile a ajuns la timp pe cîmpul de luptă și s-a îngrozit cînd l-a văzut pe MacKena cu mîna sfîrtecată. Cu greutate îi eliberează mîna, dar Cezar a continuat să-l flocăiască încă o bucată de timp. La spital medicii au făcut minuni și din nou pe gîtlejul lui MacKena băutura lunecă și mai și ca înainte. Ancheta poliției patina. A rupt zgarda, spunea Vasile. A dat drumul cîinelui, contra MacKena. Vasile nu era prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și le pun pe o masă în semiîntuneric. Adă-ne linguri. Întîi aduceți-le aici, nu se lasă știrbul. Ca să scoți carnea tu? Derutați, adunații la reuniunea electorală se uită roată. Unul mai deștept bagă mîna în găleată, scoate o bucată de carne și începe să mănînce. Ca la un semnal, o puzderie de mîini intră în găleți și începe un pescuit demn de opera lui Orwell. Se molfăie precipitat, în timp ce mîinile caută febril în lichidul încă fierbinte. Unii beau borș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mănînce. Ca la un semnal, o puzderie de mîini intră în găleți și începe un pescuit demn de opera lui Orwell. Se molfăie precipitat, în timp ce mîinile caută febril în lichidul încă fierbinte. Unii beau borș din găleată, alții cer o bucată de pîine, alții îl înjură pe Parpanghel și beau bere. Între timp hărmălaia crește și cei veniți mai tîrziu fac scandal. Dacă nu ne dă și nouă îi votăm pe ăia... Trimite și mîine seară, promite crîșmarul. Noi vrem acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
rasă. Uneori, colonelul Tincu mișca mărunt din buze și atunci chiar nu mai vedea nimic împrejur. Lumea se mira că urca zilnic strada Urcușului și nu înțelegea cum de reușește această performanță la vîrsta lui, mai ales că, de o bucată de vreme, se remarca faptul că picioarele lui se cam tîrau puțin, ca la schiori. Cînd era interesat de ce se mai petrece în jurul lui, atunci arunca o privire care cîndva era ca de vultur. În adîncul sufletului său, colonelul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Tincu nu-i impresionat. Ce-i asta, Dinule? Cicatrice, abia răspunde studentul. De la ce? De la o schijă, răspunde acesta mecanic. Schijă, ai? De la bombe, nu? La gard adunarea! Pentru ziua aceea ne-a fost de ajuns. Au urmat și alte bucăți din povestea lui Popovici banditul. L-am secerat cu arma automată. Cînd am ajuns la el, avea ochii deschiși și era tot ciuruit. I-am mai ars un picior în burtă, cîinelui. Dumneavoastră personal? ne mirăm noi. Dar cine crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
rost cu greu. Era impresionant să te uiți în strachina fiecăruia și să vezi doar fasole sau cartofi, mîncare de post. În ziua aceea ploioasă era joia din săptămîna patimilor și aproape fiecare trăia așteptarea Sfintelor Paște, cu mulțimea de bucate delicioase, pe care nevestele deja le pregăteau. O mîncărică de ceapă cu iepure... De unde iepure acuma? ne întrerupe un coleg, înghițind o enormă bucată de pîine și un linguroi de fasole. De la congelator, istețule. Nu se compară cu mielul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ploioasă era joia din săptămîna patimilor și aproape fiecare trăia așteptarea Sfintelor Paște, cu mulțimea de bucate delicioase, pe care nevestele deja le pregăteau. O mîncărică de ceapă cu iepure... De unde iepure acuma? ne întrerupe un coleg, înghițind o enormă bucată de pîine și un linguroi de fasole. De la congelator, istețule. Nu se compară cu mielul meu, făcut la cuptor... Spanac. Piftia de cocoș de țară, cu pulpane cît piciorul de curcan, oh, oh... stropită cu un vinișor roșu. Oamenii vorbeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
adică nu fura, nu înjura, credincios habotnic era și Biserica ajuta. Postea cu sfințenie, cînta în corul parohiei, aduna donațiile și nu fura nici să-l pici cu lumînarea. În casa lui te omenea, îți oferea daruri, te conducea o bucată de drum ducîndu-ți bagajele cele mai grele. Pe scurt, era om de pus la rană. Cusurgiii îi căutau hibele, dar omul ăsta n-avea neam de răutate în el. Totuși și în sufletul acestui aproape Sfînt era un colț negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de bordeiul meu, așa că n-are cum întreba pe cineva. Dar i-ai spus cum poate ajunge. La stînga. Am greșit, trebuia la dreapta. Se rîde cu poftă și cînd s-a întors Cepoi ar fi gustat cu plăcere o bucată din moș Cazacioc. Cînd au ajuns acasă, Cepoi vede colierul la gîtul nevestei. Colierul, nevastă... A, l-am uitat la gît. Atunci nu-l mai dăm înapoi! Nici vorbă. Ce, mă crezi proastă?! Ce oameni! Gabriel Spînu era atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ani, spun ironic femeile. Geta se interiorizează și-și vorbește cu amărăciune: Deci văduvă și de... 55 de ani. Are mare meșteșug, baba dracului. Tinerii căsătoriți Drumurile Dianei s-au intersectat la momentul potrivit cu drumurile lui Raul și o bună bucată de vreme au mers împreună. Diana era frumușică și deșteaptă foc, Raul era numai deștept foc și un pic mai frumos decît dracul. Din cîte se știe, mintea ageră poate suplini frumusețea la bărbați. Unii mai îndrăzneți susțin că afirmația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
i se acrise de tuns iarba. Era o sarcină care îi consuma enorm de mult timp și, mai ales, energie. Băi Cozmin, poți tunde iarba? Îhî. Cu mașina? Îhî. Dar te pricepi? Îhî. Harpagon îl ia acasă, îi oferă o bucată de pîine unsă cu margarină și apoi îl instruiește. Cozmin face progrese și, după două zile de încercări, chiar se descurcă, dar supravegheat. Tot era bine. Într-o zi mă plimbam pe strada Florilor și Harpagon ieșise în stradă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
al opaițului; ca un bunic atent, priveghea rodirea. Cuvintele lui, primele semne de primăvară. Ochiul treaz al oglinzii de sub streașina casei nu adormea niciodată. Când strecura mâna în buzunarul pufoaicei, în cuibarul găinii, în mormanul de sticle spălate (un leu bucata la cooperativă), în stiva de grăunțe pregătite pentru moară, ochiul se întrista și îi era de ajuns. Dacă de acolo, de sub grindă, o mână ar fi coborât să-l atingă pe umăr, dacă l-ar fi certat, dacă l-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
într-o expediție în grădinile cerului. Acolo era liniște: tămâia aprinsă însemna tocul ușilor, uleiul miruia intenția mâinii drepte, lumânările, degete de martiri fumegând. Arderea de tot se întâmpla atunci când cenușa își recunoștea lumina, când focul se identifica într-o bucată de cremene, când cărămida își resuscita memoria. Petru era piatră dintr-o zidire fără nume. Mucegaiul, ca o floare de nuntă în piept. Isaia dănțuiește, cresc muguri pe cruce! Cunoștea pe de rost toate cântările. Viața o repetiție continuă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
deschisă, linie frântă închisă... Nici o diferență între un fir de păianjen și o rază, senzația de odihnă doar în tremurul mâinii. Punctul A este locul din care plec, punctul B locul din care voi pleca, punctul C intersecția dintre două bucăți de lemn înfipte peste un mușuroi cu furnici. Cercurile se nășteau din memorie și se spărgeau în memorie; mai târziu, din căutare se spărgeau în căutare, din revoltă în revoltă, din resemnare în resemnare; cercuri concentrice, felii de sferă, sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]