3,188 matches
-
că-ți lipsește ceva: teama de a circula la orice oră din zi și din noapte, în orice cartier, în orice parc, indiferent de vârstă, sex și rasă. E drept că atunci când sunt puțini trecători, aceștia obișnuiesc să te agațe. Bucuroși să te vadă, și să ți se adreseze ție, unui necunoscut sau unei necunoscute, cu vorbele: Salut! Ce mai faci? Ai grijă de tine! M-am închipuit mamă de fată în Boston, stând fără stres că întârzie noaptea. M-am
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
precum și reflexele dirijist-centraliste ale ministeriabililor ambelor legislaturi (cu mici excepții) și cel de dreapta, spre care trage, invocând dreptatea restitutivă și tradiția culturală interbelică, o bună parte a guvernanților actuali. PNȚCD este campionul ei, odată ce are și miniștri care fost bucuroși să tragă spuza pe maximalism statal. Sondajele anului 1996 asupra autorității dădeau prevalență copleșitoare Bisericii și armatei. La ora actuală li se alătură președinția. Pot fi formulate multe explicații, inclusiv aceea că astfel de instituții n-au impact direct în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
misogin. În România, la nivel privat, femeile misogine intră în ceea ce s-ar numi cultura soacrei: soacra își urăște nora și o tratează drept proastă. La nivel public, misoginismul femeilor înseamnă autoadularea, împresia că ele sunt de excepție; sunt foarte bucuroase că nu au concurente, că sunt unicate. O.Ș.: Mamele sunt misogine? M.M.: În multe cazuri. Mamele își educă băieții să fie serviți și fetele să servească. Numai dacă ești fundamental misogină crezi, ca mamă, că performanța viitoare a fiicei
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a impus în scurt timp, aducându-i chiar direcția liceului, funcție repede retrasă din motive politice. Scriind el însuși versuri, profesorul l-a descoperit ca poet pe Nicolae Labiș. Nu numai datorită izolării geografice orășelul n-avea șanse economice. Mai bucuroși să comenteze evenimentele decât să creeze vieții alte dimensiuni, între locuitori nu existau bogătași, oamenii preferând o existență pasivă, de tip tradițional. În acest mediu recules și-a găsit și Vasile Popa o cale de afirmare. Cu siguranță cea mai
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Și a primit din partea lor respect, stimă și afecțiune. «Au fost cele mai frumoase zile din viața mea spirituală!», așa își termina povestirile sale despre viața militară. «Ero parón mi» (Eram stăpân). În imperceptibila încrețire a buzelor și în saltul bucuros al ochilor trăda o emoție și o sinceră nostalgie. Povestea deseori aventurile petrecute în timpul serviciului militar. Pe culoarele spitalului era fără egal, dar în antrenamentele militare s-a revelat un dezastru. Nu că ar fi fost un pisălog sau un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
murmurul șoptit al râului, cântecul voios al păsărelelor detensionează nervii, oxigenează plămânii și reîmprospătează sufletul. Cei 20 de copii s-au aranjat cât mai bine în căsoi. Zilele au trecut senine într-un climat de constantă aventură și de descoperire bucuroasă. Don Diodato și tânărul Gigio (Luigi Adami) erau inepuizabili în descoperirile geniale și în organizarea excursiilor în împrejurimi sau a plimbărilor cu barca. Primele Norme Sfinte Într-o zi au organizat o excursie la Ceraino: un sătuleț de patru case
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și târgulețul din Primavalle. În continuare, preoților lui don Calabria le vor fi încredințate alte două târgulețe: Tormarancia și Gordiani. Acum va trebui să ne oprim pentru a descrie istoria fiecărei parohii, cu miile sale de evenimente dureroase și dramatice, bucuroase și de transformare socială. Ar trebui să înșirăm o listă lungă a diverselor activități culturale, de îndrumare, formative: școli materne, elementare și medii; centre de formare profesională; activități sportive și recreative; cinema și teatru; centre de primire și de caritate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Operei de Nomadelfia a lui don Zeno Saltini, a profitat pentru reafirmarea acestui concept asupra laicilor catolici: «E nevoie urgentă de sfințenia creștinilor; e nevoie de Evanghelii vii care să exprime în practică ceea ce este învățat. Lumea nu ascultă prea bucuroasă discursurile frumoase, dar crede ferm în caritate, în practica Evangheliei. Evanghelia ne indică secretul apostolatului în favoarea sufletelor: viața interioară, rugăciune, meditație, lecturi spirituale... alimentul spiritului, pentru ca să o poată dispensa altora cu eficacitate; altminteri, dacă suntem goi de Dumnezeu, cum vom
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
le citiți? Eu nu-mi pierd timpul cu așa ceva; nu au nici o valoare. Nu există!... Zadarnic am obiectat, aducîndu-i la cunoștință atîtea alte articole înjurioase la adresa României. Credeți că Italia nu are dușmani la București care stau la pîndă foarte bucuroși să arate această maculatură anti-românească oamenilor noștri politici, omului de pe stradă, și să zică: "Iată cum este tratată România de prietenul și aliatul italian!". La care Mussolini, după cum îi era obiceiul, cînd era pus în fața unui adevăr neplăcut, privea spre
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
puțin curaj să bagi alunecare la Dănciulescu, să-l deposedezi pe Cristea și să nu crezi că, dacă a marcat contra Benficăi, Cătălin Munteanu e axiomatic mai bun decît tine. Optimiștii, de care Oltenia nu duce niciodată lipsă, vor observa bucuroși că această nouă formulă a Științei n-a primit gol în fața mogulilor din Capitală. Fane Stoica, os de fost translator, ca și Mourinho, știe cu siguranță că nici n-a marcat. Problema nu se rezolvă cu amenzi sau cu tăiat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
încinși cu brîu tricolor, stăteau drepți la marginea șoselei, iar lîngă ei se aflau zeci de tineri în costume naționale, care urmau să dea onorul alaiului de jeepuri. Dorin se afla într-unul dintre acestea. În celelalte călătoreau diverși îmbogățiți, bucuroși să și alăture imaginea de izbînda sportivă. Ei n-aveau dreptul la temenelele poporului, dar le primeau la grămadă pentru simplul motiv că le cădea bine să trăiască la cîțiva metri de eșapamentul mașinii lui Doroftei. Aplecați către verdicte lacrimogene
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la visul lui ciudat. Știi ce frumoasă era VACANȚA? - Nu era, ci va fi frumoasă. Astăzi e doar prima zi a ei. Stai să vezi cum te vei sumți când vom merge la mare EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * De ce sunt bucuroși copiii când vine vacanța mare? * Ce-și dorește George să facă în vacanță? * Se poate îndeplini dorința băiatului? Motivează răspunsul. * Ce anume, din întâmplarea visată de George, ar putea deveni realitate? Când ? * Ce nu se va putea îndeplini niciodată? De ce
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
crească mari, ca niște uriași. Noi vom scrie un afiș și-i vom atenționa pe cei care trec prin aceste locuri să nu facă nici un rău, nici copăceilor noștri, nici altor copaci din pădure. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * De ce sunt bucuroși Vlăduț și Teodora? * De ce sunt mândri copiii că bunicul lor e pădurar? * Ce motiv de supărare au avut ei când au ajuns în poiană? * Ce au aflat despre creșterea copăceilor? Cine pot distruge copăceii din pădure? * De ce trebuie să protejeze
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Într-adevăr, rasele străvechi sunt conservative, regresive și defensive. Autohtonia le obligă la muncile câmpului și primejdiile invaziei la ocupația pastorală. Europa vestică, celtică structural, foarte înrudită cu noi, are o mișcare prea înceată spre civilizația tehnică. Francezii, englezii fug bucuroși din infernul metropolelor spre tihna satelor. În munții occidentali, ca și în Carpați, oamenii au fizionomia tipică străvechilor civilizații pastorale: față brăzdată de vânturile alpine, ochi pătrunzător și neclintit de vultur, ținută rigidă, muțenie. Țăranca română își acoperă gura cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu tărâțe. După mutarea în Râmnicelu, președintele Bumbac Vasile l-a ales pe Dinun ca magazioner al colectivei pe care o conducea. Ca magazioner, Dinu s-a străduit să fie corect, dar activiștii de partid din Brăila n-au fost bucuroși de corectitudinea magazionerului. Ei au socotit că magazionerul a greșit când le-a cerut să dea semnătură pentru bunurile pe care le luau, când voiau ei, din magazia colectivei. Și luau tovarășii de toate și în cantități însemnate. Grâu, porumb
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ca nici una să nu ia mai mult de două kilograme. Deși femeile n-au fost chemate la cântar cu strugurii aleși de fiecare, Dinu era sigur că doamnele au bun simț și noblețe. Au plecat cu autobuzul cu care veniseră, bucuroase că au făcut treabă și că brigadierul a fost rezonabil, dar... Dar la ieșirea din perimetrul colectivei, autobuzul a fost oprit de un milițian și un activist de partid, femeile au fost date jos, autobuzul a fost percheziționat, toți strugurii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
școli, în înțelesul de cele mai severe școli ale eroismului, ale jertfelniciei. Educația legionară urmărea să creeze un om nou, un om care cultivă virtuțile și combate toate viciile. Prin educația lor, legionarii nu pretindeau nimic pentru ei, ci erau bucuroși să jertfească însăși viața lor, pentru binele neamului românesc. Pe această linie a jertfelniciei, a suferinței acceptate de bună voie pentru biruința binelui, se foloseau și textele care se citeau la ședințele legionare, din Noul Testament. Ni se prezentau în ședințele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
este ușor să purtăm o conversație cu persoane necunoscute. Iată câteva strategii simple pe care le considerăm utile. Mai întâi, să căutăm persoane care, după toate probabilitățile, ar fi de acord să intre în discuție cu noi. Majoritatea oamenilor sunt bucuroși să aibă prilejul de a face cunoștințe noi și putem considera pe oricine este singur și nu prea absorbit de vreo altă activitate drept o țintă bună. Cei la care putem avea șanse, își vor arăta interesul printr-un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
fi siguri că în acea zi cele mai pozitive complimente pe care le vom primi vor suna cam așa1 "Ei, da! îmi place cravata ta!", "Ce cravată frumoasă ai!", " Da' bine mai arată cravata ta!" ș. a. m. d. • Deși primim bucuroși această atenție ce ni se acordă, după un timp vom deveni imuni la orice alt compliment legat de cravată. Toată lumea face complimente despre ceea ce este evident - noi să evităm acest lucru. Când cineva face complimente despre un lucru atât de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
spuneau numele. Că nu venea așa des, venea mai rar, așa. Și numa’ când era chemat pentru ceva ce se-ntâmpla Între noi. Și zice: „Să știți că o să vă dau În judecată c-ați refuzat mâncarea”. Dar noi toate, bucuroase: „Vai, ce bine ar fi, c-o să mâncăm și noi un pic de slănină!”. Că atunci când te ducea la judecată Îți dădea hrană rece, slănină și brânză... Da’ noi știam că nu te poate da În judecată că nu mănânci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
frig, că n-o mai știut cum să ne constrângă. Și fusese o zăpadă mare și curțile erau pline de zăpadă. Și ne-o pus la curățitul zăpezii. Maiorul s-o gândit că ce pedeapsă ne dă, da’ noi eram bucuroase și toate vesele, cu lopețile, era deja sfârșitul lui februarie, era frumos afară, era soare, era plăcut, și toate vesele, Încărcam căruțele și le duceam În poartă... Deci n-o fost o pedeapsă, că o fost o fericire pentru noi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nerăbdătoare. A voastră fiică, Roxana Dărmănești, 18 iunie 1979 Scumpii mei părinți, Astă seară am vrut să vă telefonez după cină, dar cînd am ajuns acolo telefonul nu mai era. Am plîns (și plîng și acum) căci plecasem atît de bucuroasă să vorbesc cu voi, să vă aud glasurile atît de binecunoscute. Această scrisoare-supliment o scriu cu lacrimi (amare) în ochi, tristă și foarte, foarte abătută. Să știți că nu mă simt deloc bine în tabără și mă gîndesc mereu, mereu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să le rezolve natura”. Pentru el, există o ruptură între ieri și azi. Ieri, adică în urmă cu aproape trei decenii, a făcut propagandă pentru colectivizare, dar atunci, după recoltat, „unii oameni duceau acasă mii de kilograme de grîu și, bucuroși, se fotografiau cu steagul roșu în care”. Azi trebuie să stea la coadă pentru o pîine, și i-i jenă, pentru că lumea ar putea să-i reproșeze: „Uite unde ne-ați adus!”, or el nu se consideră vinovat. Ne-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Sucevei. 528 ISTRATTY, Ella25 1 (București, 17.I.1973, data primirii) Mult stimate Domnule Dimitriu, În primul rând vă urez un an bun, fericire și sănătate! Vă mulțumesc pentru pachetul pe care l-am primit cu toate lucrurile Împrumutate. Sunt bucuroasă că am Întâlnit un om de cuvânt, și pentru aceasta vă stau la dispoziție cu tot materialul pe care Îl am, În legătură cu Edgar Istratty 26. Săptămâna viitoare se va comemora poetul Nicolae Istratty (Istrati, n.n.) la cenaclul literar Tudor Vianu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ați făcut ce s-a putut În rămânerea scrisului În timp, care cine poate ști dacă cândva, În viitor, nu va fi un indiciu pentru noi căutători de adevăr, și atunci se va menționa și numele lui Eugen Dimitriu. Sunt bucuroasă că intenționați să mai scrieți despre familia Gavrilescu și pentru aceasta mă rog bunului Dumnezeu să vă dea multă sănătate și mult bine alături de soția dvs., căreia Îi transmit cele cuvenite și totodată v-aș ruga să-mi dați un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]