14,936 matches
-
isi iubea copiii și le dăruia tot felul de clipe frumoase, în serile lungi de iarnă le spunea povești, le desena ori se juca ... IV. ROMÂNUL DIANEI -CONTINUARE, de Gigi Stanciu , publicat în Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016. Bunica era o taranca robustă și voinica, se născuse înaintea primului război mondial, se măritase de la șaisprezece ani, venise cu familia sa și cu cei din familiile de proveniență, a ei și a tânărului ei soț, în Dobrogea, unde fuseseră împroprietăriți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
Rămăsese văduva de război, soțul ei plecase să iși lase pe front oasele în al doilea război mondial...De la coarnele plugului pe front.. Apoi și- a crescut copiii, ajutată de mama ei, mai puțin și de tatăl ... Citește mai mult Bunica era o taranca robustă și voinica, se născuse înaintea primului război mondial, se măritase de la șaisprezece ani, venise cu familia sa și cu cei din familiile de proveniență, a ei și a tânărului ei soț, în Dobrogea, unde fuseseră împroprietăriți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
avarie banală nu are suma necesară? Aflu că parlamentarul era agaman. Tocmai la APASERV! Adică își ia tainul și de aici, cunoscând situația de ani de zile! Acum vrea un mandat nou! De primar! Cu mari proiecte: Cardul Cetățeanului, Grădinița Bunicilor, Garda Civică... Să nu credeți că e un caz singular. Deloc. El se multiplică la nivel de țară. Mai sunt câteva zile și vom vedea mii de cetățeni, primari și consilieri locali cu buzunarele murdare, înghesuindu-se pe listele de
TABLETA DE WEEKEND (151): CU BUZUNARELE MURDARE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384983_a_386312]
-
caracter frumos. Să știți că nu sunt vorbe goale, iubirea de neam este o stare firească pe care trebuie să o avem cu toții, indiferent dacă locuim în România sau în afara ei. Este atitudinea de recunoștință firească față de înaintașii noștri: părinți, bunici, strămoși, cei care ne-au transmis dreapta-credință și valorile românești: omenia, cuviința, umorul, dorul, folclorul, dreapta-socoteală sau înțelepciunea. Aceste valori ne-au venit de la niște oameni, de la strămoși, n-au căzut direct din Cer; noi nu suntem fără rădăcini pe
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
se înregistrau pașii ni se numărau! Pentru paza și purificarea făpturii făceam crucea -n cerul gurii Doamne! limba Te rostea așa Inimile Te purtau, mintea clară Te știa! Credința transmisă pe ascuns, în taină sau la vedere de părinți și bunici, a lăstărit vertiginos, cu mare forță în sufletele copiilor și tinerilor! O tainică dorință bazată de această dată și pe ultimele descoperiri științifice din fizica cuantică ce stimulează generațiile actuale la practicarea credinței, simțământul, nevoia de a se manifesta fiind
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384989_a_386318]
-
daravelili aschea băbești, măi femei? Vom vide noi pischi ani ci va mai chi, dacă va chi cheva! Dar acestea nu le vor mai afla părinții fetei. Peste patru zile, cei doi își lăsară odorul pentru câteva ceasuri în grija bunicii și se duseră la nunta prietenului lui Gligore, care își mărita fata. Numai că acolo se întâmplă nenorocirea. Cineva fără de suflet le curmă viețile de tineri, turnându-le otravă în pahare. La trei zile fură îngropați pentru vecie în țintirimul
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
nuntă, dar ar fi putut avea vreun complice printre nuntașii veniți de prin satele megieșe, care să-i otrăvească pe cei doi și să le curme definitiv viețile, începute împreună atât de frumos. Copila a rămas o perioadă în grija bunicilor și, apoi a fost înfiată de o familie fără de copii din Vetrișoaia, județul Vaslui, o localitate de pe malul Prutului, situată în zona de câmpie, între lunca Prutului și dealurile Fălciului. [ În Pipirig pentru unchi se folosește cuvântul moș. Vorbirea arhaică
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
stând pitulată după celelalte, în colțul sobei de teracotă crăpată, torcând din furcă lâna moale, sau cosându-și zestrea; altele, țeseau cu rândul la războiul din lemn de stejar, parcă mai bătrân ca zilele dar încă țeapăn, moștenit de la bunicii bunicilor. Veselia generală era garantată la astfel de adunări populare ce, împreună cu țuica fiartă și vinul fiert, dezlega inima și sufletul omului, și ne apucam care pe spus poezii sau doinit, care pe narat povești grozave, ce ne îngheța șira spinării
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
o deplină liniște având ca fond sonor ticăitul ornicului de șah! Mutările pieselor în ritm sacadat pe mese dau senzația unui balet al minților insolit materializat... -Povestea șahiștilor de-aici e veche. Orice bucureștean sadea cunoaște despre dânșii încă de la bunici, cred, aplicai și eu pentru o lămurire superfluă. -Desigur! Povestea se pare, s-a născut cu ceva timp înainte de al doilea Război Mondial. Ai mei vorbeau și despre cunoscuți șahiști formați la școala de la Careu, deveniți maeștri ai șahului. -Dar
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
să fie gătite cu tricolorul, lui Nenea îi trecu prin cap să facă dispărut steagul ce-mpodobea casa Lumânăresei. Câțiva supuși de-ai săi, furișându-se noaptea, înaintea primului cântat al cocoșilor, săvârșiseră pocinogul. Astfel, în ajunul lui 1 Decembrie, bunică și nepot fuseseră puși în fața a ceva neașteptat și, pe moment, de neîndreptat. Bătrâna își zicea că nu se mai pomenise așa nelegiuire... doar steagul nu era un pui slab sau un lujer... Era tocmai tricolorul! Nepotul, și el supărat
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
cu ață albă a vorbelor, grăi cuviincios, conducându-se după gândul că hoțul nedovedit e negustor cinstit și se despărți de prefăcuții prieteni. Seara, cu inima înnegurată de lipsa flamurii, Povestitorul abia se-atinse de bucatele puse pe masă de bunică. Înainte de culcare, îngenuncheat, supuse o lacrimă icoanei ocrotitoare și pecetlui rugăciunea cu un oftat ce-l tulbură parcă și pe dulăul curții, pornit să dea chemare spre stelele înghețate ale nopții... * Povestitorul ridică pleoapele cutremurat de zgomote. Pământul se rupea
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
drag când vii spre mine, Las fericirea să mă-mbete. Nu las ocara să mă-nțepe... Mereu mi-e sete de dreptate! Când gura lumii multe spune, Mă-mbăt cu ale mele fapte. Mi-e sete de copilărie, De al bunicii ceai de tei, De gustul mărului din poartă... De-aș vrea să-l gust, de un să-l iei? Mi-e sete de al mamei cântec Și de a tatei grea povață, De -a lor iubire părintească, Ce m-a-mbătat întreaga
SETE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384378_a_385707]
-
fost înzestrat cu un talent concentraționist, putând asfel să exprime o mulțime de idei și fapte într-un mic evantai de cuvinte încărcate de înțelepciune, sensuri și nuanțe. Volumul, la început, cuprinde o autobiografie amănuntiă și romanțată despre familia sa, bunici și părinți, cu descrieri plastice, creând atmosfera anilor trăiți în comuna Miculești, din județul Gorj.” Prin oglinda mea retrovizoare “, titlu acestei mărturisiri, autorul reușește să hașureze în tușe accentuate amintirile sale îngălbenite de vreme din “sipeturile comorilor ascunse vederii, dar
SINCERITATEA REFLECȚIEI ÎNTR-UN FLORILEGIU DE ESEURI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384379_a_385708]
-
a cântat timp de doi ani sub baghetă inegalabililor Ionel Budișteanu și Paraschiv Oprea, fiindu-i colegi celebri interpreți, în rândurile cărora Marioara Mân Gheorghe venea cu folclorul pur din zona de proveniență a Văii Gurghiului. Profesoară, educatoare, soție, mama, bunica a trei nepoți, artista Marioara Mân Gheorghe împarte timpul, lucrul și iubirea, egal, făcând parte dreapta tuturor. Coordonează un grup folcloric intitulat „Mlădițe ilfovene”, compus din copii cu vârste între trei și paisprezece ani, proveniți din toate zonele țării, prin
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
viciiată, la o eră a minciunii, a haosului și a manipulării. Este aproape imposibil să vorbim de Fecioara Maria ca model al smereniei, când noțiunile sunt atât de confuze, când Maica Domnului pare doar un personaj de legendă din poveștile bunicilor, când numărul credincioșilor ortodocși cu evlavie la Maica Domnului scad pe zi ce trece. Modelele adevărate cum este, de pildă cel al Maicii Domnului, nu mai sunt bine-primite de către societatea modernă, este de domeniul trecutului, în timp ce nelegiuiți bântuie prin toate
MAICA DOMNULUI – O ALTFEL DE ABORDARE A LIBERTĂŢII RELIGIOASE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384603_a_385932]
-
să treacă cu vederea. Tot trecutul i-a apărut în secvențe ce se derulau în fracțiuni de secundă. În majoritate, le trăise și nu le putea uita. Altele, consumate chiar înainte de a se naște, au fost auzite de la părinți și bunici, de la rude și vecini ori de la prieteni și colegi care le auziseră și ei de la înaintașii lor. Mii de gânduri, legate de mii de amintiri din întreaga sa viață, l-au asaltat și derutat, aducând cu ele multă tristețe și
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
din lume, după cum îi plăcea să strige pe uliță când venea acasă împleticindu-se. Așa a aflat toată așezarea, în scurt timp, că Ioana va avea un copil... Un copil care a crescut legănat cu dragoste de părinți și de bunici. Se întreceau care mai de care să-l alinte mai repede și mai mult. Se întreceau în cadouri de hăinuțe, încălțăminte, jucării și dulciuri, la toate ocaziile de peste ani, mai ales în ajun de sărbători creștinești și la aniversări. Erau
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
cu nimic ficțiune, cum îmi place și mie, ci totul despre fapte de viață care nu-l rușinează, legate de copilărie, casa părintească, cu nostimade care, povestite, unele dramatice, devin drumuri de străbătut... Mai ales că unele se referă la bunici și părinți, vecini și cunoscuți, într-o portretistică, nu prea întâlnită de mine la scriitori cu pretenții... Și, după cum spune însuși povestitorul, amintirile, ici-colea, îi rămân, totuși sărace, până la umilință, nedemne să fie luate în seamă, încât singur se întreabă
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
referentului, trăirile pline de duioșie, afecțiune, distracție și confort spiritual familial nu prea a existat, ca la majoritatea caselor de la țară, unde școala este muncă în primul rând Dorul de-acasă aparținând doamnei Teona Scopos este trăirea care în casa bunicilor devine imn de aducere aminte pe care nu oricine poate să-l spună, imnul pe care fiecare ni l-am dori închinat satului copilăriei, cu care niciodată nu ne vom mai reîntâlni oricât l-am cânta... Lecție de istorie sunt
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
sau sensul de sistem solar în Univers”, dar oriunde ne-am îndrepta, primul „acasă local”, cel al nașterii și copilăriei, are și rămâne cu semnificații aparte, deoarece „dacă-ți porți copilăria cu tine, nu vei îmbătrâni niciodată”... În satul cu bunici, Marinela Belu-Capșa se simțea bine și pentru că ei știau să împace pe mama cu tata, doamna Ana Dumitrescu, și ea, rezolva problemele de singurătate, profund explicate de dr. Valeriu Tudor care, de profesie ambasador al României, în exodul competențelor sale
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
unei atmosfere cât mai plăcute pentru musafiri, sau, pur și simplu, pentru ei. Crăciun, Revelion, Paște, ziua fratelui ei, ziua tatălui ei, ziua ei, ziua mamei ei. În ordinea asta se derulau petrecerile. Mai erau însă și petrecerile pentru sărbătorirea bunicilor, verișorilor, vizite de duminică și multe alte ocazii. Acum se adunau toate ca într-un carusel învârtindu-se amețitor de repede în amintiri. Când au trecut atâția ani? Când s-au despărțit? Au avut timp să își ia la revedere
8 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384654_a_385983]
-
mâine o viață mai frumoasă. Mulți se-ntreabă de ce atâta neliniște, furie Ei răspund; -Ne-am săturat de nedreptate, Dorim cu toți schimbare ,, O nouă Românie’’ Nu vrem să fim conduși de fețe arogante. Trăiesc durerea când este umilită câte-o bunică Când vând-n piață ;...câteva fire de pătrunjel Iar cei ce fură sunt liberi, dau/iau mită Nu sunt bătuți ca ele de arșiță și ger. Le-au lăcrimat dorințe lovite de nevoi ș-au devorat durerea ce a săpat
GLASUL GENERATIEI DE AZI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384697_a_386026]
-
de fapt un poem, care are rolul unei porți magice... Pe sub această poartă intrăm în universul poetic al cărții, care este o întoarcere în copilărie, o căutare, dar este și un rai în care amurgul este veșnic : Dedic această carte bunicilor mei: Ioana și Ion Mureș cei care mi-au transformat copilăria într-un vis etern” Poemele doamnei Emilia Țuțuianu, delicate și gingașe, sunt imnurile, lamentațiile, uimirile, interogațiile sufletului îngerului care se întoarce acasă, în copilărie , unde o așteaptă casa bunicilor
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
bunicilor mei: Ioana și Ion Mureș cei care mi-au transformat copilăria într-un vis etern” Poemele doamnei Emilia Țuțuianu, delicate și gingașe, sunt imnurile, lamentațiile, uimirile, interogațiile sufletului îngerului care se întoarce acasă, în copilărie , unde o așteaptă casa bunicilor ei, dar și Acasă, la Domnul. Căci ce este viața omului decât o întoarcere acasă, în lumea din care am venit, la Domnul? Întoarcerea este în același timp o încercare la care este supus spiritul, de aceea viața omului, destinul
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
perioade care seamănă atât de mult cu raiul, prin închinarea în fața celor care ne-au adus pe lume, prin sentimentul de pioșenie, prin sfințire și prin imnuirea a tot ce a fost, ne pregătim de marea Înălțare spirituală: „Pereții casei bunicilor Sunt prăfuiți de dureri, Pereții casei bunicilor Sunt văruiți cu lacrimi... Dar icoanele de pe pereți ei Ne vorbesc de IUBIRE ” („Casa bunicilor”, pag 52) Ultimele poeme sunt dedicate bunicilor, al căror portret, trasat cu o peniță subțire, învăluit în acuarelele
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]