15,206 matches
-
trăgând de limbă autorul, mai trăgând cu urechea la prezentarea făcută de Prof. Univ. Dr. Doina Ișfănoni, am aflat că titlul, aparent paradoxal, este tributar dorinței dintotdeauna a omului de accedere spre înalt, tendinței către verticalitate. Intersectând planul orizontal al câmpiei, unde s-a născut Pictorul Valeriu Stoica (Movila, județul Ialomița), cu cel vertical al câmpiilor sale, se obține simbolul Crucii, atât de prezent și în pictura sa, artistul nefiind numai un simplu pictor, ci și pictor de biserici (ceea ce mi
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
Doina Ișfănoni, am aflat că titlul, aparent paradoxal, este tributar dorinței dintotdeauna a omului de accedere spre înalt, tendinței către verticalitate. Intersectând planul orizontal al câmpiei, unde s-a născut Pictorul Valeriu Stoica (Movila, județul Ialomița), cu cel vertical al câmpiilor sale, se obține simbolul Crucii, atât de prezent și în pictura sa, artistul nefiind numai un simplu pictor, ci și pictor de biserici (ceea ce mi se pare o încununare a artei plastice).... VII. CUM ȘI-A PLIMBAT SUFLEȚEL DEPRESIA PE LA
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
Acasa > Poeme > Antologie > CLROBSCUR DE DACIA Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1015 din 11 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Pe câmpia geto-dacă n-are cine să mai tacă Pe câmpia românească n-are cine să vorbească Au au au ce vreme-amară au plecat munții din țară Că nu-i munte ci câmpie ceea ce nu-mi place mie Că nu-i deal
CLROBSCUR DE DACIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352408_a_353737]
-
Acasa > Poeme > Antologie > CLROBSCUR DE DACIA Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1015 din 11 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Pe câmpia geto-dacă n-are cine să mai tacă Pe câmpia românească n-are cine să vorbească Au au au ce vreme-amară au plecat munții din țară Că nu-i munte ci câmpie ceea ce nu-mi place mie Că nu-i deal ci e genune ceea ce nu pot eu spune Că
CLROBSCUR DE DACIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352408_a_353737]
-
1015 din 11 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Pe câmpia geto-dacă n-are cine să mai tacă Pe câmpia românească n-are cine să vorbească Au au au ce vreme-amară au plecat munții din țară Că nu-i munte ci câmpie ceea ce nu-mi place mie Că nu-i deal ci e genune ceea ce nu pot eu spune Că eu tac tu taci el tace tăcerea de cap își face De aceea te-aș ruga fă Doamne cu noi ceva Ori
CLROBSCUR DE DACIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352408_a_353737]
-
unde o să-mi aflu odihna... Fraza i se rupse. Ochii i se încețoșară și-l usturară. Mintea-i culegea furtună. E aproape... E tot mai aproape! Trebuie să isprăvesc odată cu asta. După care voi fi liber să mă întâlnesc pe câmpiile Marelui Spirit cu strămoșii mei daci. Încredințat de asemenea lucru își spuse ultimul gând cu luciditate-învingătoare: A treia și ultima mea dorință este ca mâinile să-mi atârne în afara coșciugului ca să poată fi văzute de toți... Unul dintre generalii săi
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
răsfrânte invintându-mă să beau ... dar n-auzeam decât un hohot Deșertul și pustiul din mine unelteau acuzându-mă de lașitate... Am început să alerg la întâmplare și să plâng prea mult soare într-o inimă cuprinsă de spaimă și-ndoială Câmpiile își așterneau covoarele de iarbă și răcoare invitându-mă să stau ... dar nu vedeam decât hienele adulmecând renunțarea Poveștile ce le-am purtat în suflet ca pe-o mângâiere s-au năpustit asupra inimii sugrumând-o Am început să alerg
ÎN BRAŢELE ABSURDULUI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352407_a_353736]
-
un numitor comun: toți antologații sunt slujitori ai culturii. Doamne, și sufletul meu, în fremătare și cu speranța că poezia poate să facă lumea aceasta mai bună, se leagănă că un salcâm înflorit, aducând o fărâma de alb în peisajul câmpiei arse de soare. Fie că „Armoniile culturale” să se zidească zdravăn în durată eternă și albinele nu vor ocoli polenul, nectarul și culoarea, adâncul, povestea și poezia pentru a le dărui cu generozitatea și bunătatea caracteristice lor și domnului Gheorghe
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ ÎN COLECŢIA ANTOLOGIS A EDITURII ARMONII CULTURALE: „MERIDIANE LIRICE (ARIPI DE VIS)” [Corola-blog/BlogPost/352413_a_353742]
-
este rândul tău, să nu ne mai stai în coaste, Din Ardeal la Chișinău, românească, mândră oaste, Toți copiii lui Traian și-ai lui Decebal în frunte, Fără paloș, buzdugan, tricolor vom face punte Peste malurile tale, peste lunci, dealuri, câmpii, Să te prinzi în hora mare, ca un frate să ne fii, Să nu ne mai fi povară, să ne-ajuți când ne-o fi greu, Să lași româneasca țară, cum ne-a dat-o Dumnezeu. Valeriu Cercel Referință Bibliografică
PRUTUL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352493_a_353822]
-
Focuri noi, de artificii, se ridică peste frunte...pălălaie - dor mă arde...,de Sumedru, să mă scald în vâlvătaie - focuri noi, far’ de poveste... risipire-n reci scântei - doru-mi cată-n pisc, aievea, fulgere și...prometei - focuri noi peste-o câmpie stăpânita de ciulini - dar mă seaca, fără milă, o văpaie-n rădăcini. Referință Bibliografica: ELOGIU FOCULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate
ELOGIU FOCULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352520_a_353849]
-
pare evoluția noii societăți? - îl întrebă Contele Dracula. - De-aproape un sfert de veac învinuiesc vechiul regim! Au sărăcit țara, ducând-o în paragină... - Așa mi se pare și mie... Mai dau câte o raită peste munți, peste dealuri și câmpii și unde altădată erau livezi și lanuri întinse de grâu și de porumb găsesc numai mărăciniș... Prin centrele industriale unde lucrau cândva muncitorii în trei schimburi forfotind ca furnicile, acum aleargă șerpii, șopârlele, șobolanii, câinii vagabonzi și stafiile morților... Mi
XXVIII. „IMPERATORUL” (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352549_a_353878]
-
tine primăvară și-ți sărută florile teiului cu mirosul lor îmbătător, e luna mai, apele curg în eternitate cum curge timpul în infinit, bucuriile rămân în urmă să le secere Pan cum secerau țăranii grâul pe ogoarele fără de sfârșit ale câmpiei, poezia urcă pe cărările munților într-o metafizică neînțeleasă, amurgul divinizat cade-n apusuri roșietice, lumi în filigrană se strecoară prin razele de lună și sunete de orgi fantastice cad peste tăcerile mele ca și frunza foșnind care zboră cu
PRIMĂVARA-N ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350516_a_351845]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > CONCLUZII CONTRARE ÎN POLITICĂ Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 86 din 27 martie 2011 Toate Articolele Autorului CONCLUZII CONTRARE • Poți bate câmpii cât dorești, dar numai dacă-s câmpii tăi... • Actualitatea politică a lui Bruegel: orbii sunt călăuziți de un alt orb. • Toți cei care spun ca au treabă n-au treaba. • - Te-ai spălat pe dinții? - Încă de ieri... • Respectarea legilor
CONCLUZII CONTRARE ÎN POLITICĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350506_a_351835]
-
1953 m. Două lanțuri muntoase străjuiesc ținuturile insulare ale Ciprului: Pentadaktylos - de-a lungul coastei nordice și Troodos în zona centrală și nord-vestică a insulei. Coastele stâncoase și dantelate din nord în opoziție cu plajele lungi și nisipoase din sud, câmpiile nordice acoperite cu măslini și roșcovi sau fertila câmpie Messaoria ce se întinde între cele două lanțuri muntoase, toate sunt frumuseți cu particularități aparte și-un plus de atractivitate și originalitate. Am avut șansa ca fiica mea să fie într-
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
Ciprului: Pentadaktylos - de-a lungul coastei nordice și Troodos în zona centrală și nord-vestică a insulei. Coastele stâncoase și dantelate din nord în opoziție cu plajele lungi și nisipoase din sud, câmpiile nordice acoperite cu măslini și roșcovi sau fertila câmpie Messaoria ce se întinde între cele două lanțuri muntoase, toate sunt frumuseți cu particularități aparte și-un plus de atractivitate și originalitate. Am avut șansa ca fiica mea să fie într-o scurtă vacanță în prima parte a șederii mele
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
a permis să-și dezvolte economia - mai întâi - și forțele armate - mai târziu - și a devenit o cetate inexpugabilă în centrul Europei, eliberând SUA de obligația de a întreține o populație nemulțumită și de a bloca un atac sovietic în câmpia saxonă. La fel și Japonia, care a primit atât ajutor economic cât și militar și a devenit în numai trei decenii a doua putere economică a lumii. Dar acum, în 1980... să folosești acest concept în economia privată?! Spre norocul
CASTIGA) de RADU MIHALCEA în ediţia nr. 91 din 01 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350484_a_351813]
-
grădină frumoasă, plină de podoabe, de cântece și de legende, pe acel pământ binecuvântat în care râurile curg pe nisip de aur, munții, învăluiți de codri nemăsurați, ascund în sânul lor comori necunoscute, dealurile sunt acoperite cu vii și livezi, câmpiile - de holde îmbelșugate. În Oltenia și-au înfipt românii cele dintâi steaguri cuceritoare, și tot în Oltenia am avut cel dintâi voivodat;iar în zilele grele Oltenia me-a dat pe Mihai Viteazul, pe frații Buzești, pe Tudor Vladimirescu, atâtea suflete
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
Leandru, prieten bun, privește tace-n răspântia în care aparent m-am rătăcit dar știu că el e punct și-n mine crește) liniștea încet cu pasul felinei s-a așternut demult o clipă doar respir în ritmul stepei apoi câmpia-mi fură gândul eliberat de spini o pasăre de noapte-n tâmplă-mi crește e blândă, visul cu aripa mi-l învelește să zbor, alean, alint... 27 mai 2014 Referință Bibliografică: să zbor, alean, alint... / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare
SĂ ZBOR, ALEAN, ALINT... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350583_a_351912]
-
parte din cea de a doua migrație, unii fiind mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Mărginimii Sibiului, înainte de 1900 (bunicii paterni), ambii mei părinții fiind născuți pe pământ dobrogean în 1904, respectiv 1909, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunicii materni), care au venit special pentru pământ. Descriindu-mi tatăl aș putea spune, că era un bărbat înalt, cu fața roșcovană și părul aspru, tuns scurt
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
meu, preotul Constantin Sârbu, despre care părintele Dumitru Ichim mi-a vorbit în dese rânduri deosebit de frumos. Dar mai aveam atunci să descopăr un om, hărăzit de Dumnezeu să scrie.), Petru Ilie Birău, născut la 12 mai 1966 în localitatea Câmpia, jud. Hunedoara, pictor, psiholog, publicist, autor de povești și altfel de proze (În copilărie mama, Marina Birău n. 1924, d. 2013, îmi povestea cum, atunci când era tânără ... ), Tudor Petcu a absolvit Facultatea de Filozofie în 2008 și pragul editorial în
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
Și cu picuri zugrăvește Ce-i curat și ce e mov Plasma vie a-nțelepciunii Este vie în Ardeal Și-i lansează acum pe unii Ce n-au chipul stins și pal Ce frumos Ardealul este Munți și dealuri și câmpii E cusut ca o poveste Și un salt spre veșnicii Precum este o cetate Chiar Bălcescu l-a văzut Un tezaur de departe Și-un onix necunoscut Sunt izvoare de lumină Și de pași și de priviri Legat astăzi să
CÂNTEC ȘI IZVOR- ARDEALUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350635_a_351964]
-
dispoziție aparte: „Bătrâna capră/ Amaltheea/ șoptește mulțumită:/ Din lapte s-a-ntrupat Lumina! ” („Lămâi înflorit”); „Ce te tot miri? Doar știi,/ Garcia Lorca stă,/ de-asemeni,/ în supermarketul lui Whitman./ Ei, și?”(„Conversație de seară”); „Marginalizat,/ câinele meu/ maidanez/ și-a luat câmpii/ și-a șters-o pe ușă,/ adulmecând prin vecini/ invariabila tocană/ interetnică.//...// Prin hubloul vasului-fantomă,/ Cinghiz Aitmatov îmi strigă:/ „La treabă!”./ Îi arăt/ absolut prietenește,/ limba/ (maternă)/ și mă întorc:/ mă așteaptă caii/ despre care se spune că/ nu mor
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
stinsă încă arde solitar la balcoane sau pe prispe de aur din legendele cavalerului alb aripi de foșnet de păsări ori tălăngi de mioare mi-amintesc de dorul de pământ din vechea vatră unde murgul sirep al morții fuge pe câmpia desmorțită de aburul dimineților de vară când razele soarelui cad ca reflectoarele pe marea scenă a naturii of valery te-ai metamorfozat în pillat care strânge mierea de aur în bărdace de hurezu și adună fluturii lui ciucirencu la prânzul
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]
-
Sunt războinici, sunt mai pașnici, focului și codrului, Farmecele jocului, lupul tace, gândul umblă Ca un hoț prin grâu și umbră, Stăncile cărunte-n munte Se apleacă din genunche. Nu-nvățăm, murim încet, Pururi tineri în nucet, Pururi tineri în câmpie, Lie, Lie, ciocârlie, Cresc copiii-n ploaia deasa, Eu în stele, tu mireasă. BORIS MARIAN
LUPUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351328_a_352657]
-
Pannoniorum, oraș atestat documentar la 6 ianuarie 1291, menționat ca nume Gerlahida. Ne-am adus aminte că aici trăiesc și scriu doi prozatori T. Ungureanu și I.Dămăcuș. Părăsind gara, acceleratul străfulgera cu viteză întunericul ce mai stăruia peste întinsele câmpii străjuite la orizont de umbrele dealurilor. După mai bine de o jumătate de oră s-au arătat luminile municipiului Dej. Atestat documentar la 1061, sub denumirea Dees. În cele câteva minute staționate, pentru a schimba locomotiva, ne-am amintit că
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-CÂND AMINTIRILE SE-NTORC CA PĂSĂRILE CĂLĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351325_a_352654]