4,924 matches
-
o aștepta de la români față de ocupantul sovietic pornit pe "distrugerea sistematică a elitelor și ruperea legăturilor organice cu tradițiile culturale autentic naționale". Mai menționa "contraofensiva spirituală pe care o provoacă, adevărata intrare a României în istoria culturală a Europei", cu capodoperele folclorice și culte ale creațiilor românești: de la Miorița, Meșterul Manole, la literatura clasicilor, modernilor și contemporanilor. (4b, vol. 1, pp. 143-144) În anul 1965, filosoful descria starea subiectivă caracteristică tinerilor intelectuali români din deceniul patru al secolului trecut astfel: "Eram
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
O formă de organizare modernă și necesară, se pare însă că nu și suficientă pentru realizări mai deosebite. A dispărut subvenționarea de la stat a teatrelor și altor instituții de cultură. Dacă se mențin direcțiile tradiționale de creație culturală românească, atunci capodoperele vor continua să rezulte din folclorul propriu și al vecinilor nemijlociți, cu slabe semne în acest sens, deoarece astăzi primează fascinația sunetelor, cuvintelor și culorilor tari, violente, producătoare de transe psihice. Limbajul și terminologia filosofică sunt aspru ironizate și abandonate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care guvernanții de astăzi ai țării le desfid cu nonșalanță, adoptând drept obiective de bază ale vieții lor averea, banul, dominarea cu înfumurare a semenilor. Redăm câteva din ideile unuia dintre exilați, Mircea Eliade (1907-1986). În anul 1953 el scria: "Capodoperele spiritualității românești aparțin folclorului; și deși România modernă a avut norocul să aibă un poet de geniu în Mihai Eminescu, totuși capodoperele liricii și baladei românești rămân Miorița și legenda Meșterul Manole. Ceva mai mult: o bună parte din literatura
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
înfumurare a semenilor. Redăm câteva din ideile unuia dintre exilați, Mircea Eliade (1907-1986). În anul 1953 el scria: "Capodoperele spiritualității românești aparțin folclorului; și deși România modernă a avut norocul să aibă un poet de geniu în Mihai Eminescu, totuși capodoperele liricii și baladei românești rămân Miorița și legenda Meșterul Manole. Ceva mai mult: o bună parte din literatura română modernă s-a dezvoltat în prelungirea creației folclorice. Unul din rarii autori români care pot fi numiți cu adevărat "clasici", Ion
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
punct de vedere spiritual cât și artistic, o prezintă balada românească a Meșterului Manole. Este, deci, semnificativ că geniul popular românesc și-a dat expresia lui maximă în acest mit al jertfei creatoare. Cu atât mai semnificativ, cu cât cealaltă capodoperă, Miorița, revelează și ea tot un mit al morții (...) Pentru că pentru români, ca și pentru atâtea alte culturi, moartea nu e o extincție, nici măcar o împuținare a existenței ci un nou mod de a fi, o nouă existență, pe un
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care le scrie, cu precizarea strictă a unor reguli arhaice ale copyrightului. Aceste comori sunt publicate, iau circuitul culturii de masă. Lui Fuchs nu-i plac muzeele, întrucât acestea, supuse unor rațiuni economice sau legate de spațiu, expun cu precădere capodopere și oferă, astfel, imagini trunchiate ale trecutului. În plus, obiectele colecționarului de la sfârșitul secolului al XIX lea sunt tocmai acelea care nu au valoare muzeală datorită caracterului lor „popular“. Muzeul acționează paradoxal, întrucât recunoscând valoarea intrinsecă a operei de artă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
en conaisseur în 1895, manifestându-și deschis admirația: "La "Secession", Böcklin absolut opus lui Defregger nu e înțeles de toată lumea, nici nu atrage pe toți gură-cască; dar cu toate astea, Böcklin are anul acesta vreo zece tablouri, între care două-trei capodopere. E grozav omu ăsta! Rămâi încremenit de puterea cu care exprimă el un sentiment, o dramă etc. Toate și totul la el ajută să producă un anume efect, nimic secundar, nimic umplutură. Vezi de departe tabloul de cele mai multe ori acțiunea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
italieni, de Flandrin, de Moreau, de Puvis de Chavannes în Franța, de Ruskin în Anglia. Ce frumos program de realizat și a cărui realizare ar asigura nu numai pâinea și ocupația a numeroase generații de artiști, ci poate, de asemenea, capodopere țării!"106. De fapt, Bachelin este primul critic care orientează arta decorativă românească spre sursele tradiționale, reprezentate sub raport pictural, decorativ de pictura murală de influență bizantină a mânăstirilor din Nordul Moldovei și a celor din Muntenia. Criticul o consideră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nimic din toate acestea nu se află în tabloul cuminte al pictorului. În schimb, în ceea ce privește o altă pictură a acestuia, Prometheu, criticul face o analiză plină de acribie, punând în relație pictura de gen a lui Verona cu alte două capodopere ale genului, Prometeul lui Arnold Böcklin, reprezentant al simbolismului german și Prometeu al lui Gustave Moreau, reprezentant al decadentismului/simbolismului francez, amândoi constituind niște repere artistice inconturnabile în epocă. Aici discursul criticului se nuanțează, delimitând ceea ce el numește "fantasticul" la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei frumuseți arhaice care rezidă în mudrele sau hieroglifele propriei lor gesticulații 521. Țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck sunt purtătoarele unui limbaj magic, al semnelor surprinse în atitudini rituale de idoli păgâni, care suscită întrebări fundamentele, precum cele care dau titlul enigmatic capodoperei lui Gauguin,: De unde venim? Cine suntem? Unde mergem?, tablou expus la Paris, în 1898. De asemenea, pictura Ceciliei Cuțescu-Storck este lipsită de dulcegăria sau pitorescul convențional cu care este tratată de obicei în pictura romantică sau academică, Orientala. Universul țigăncilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fusese impresionat de opera Salomeea (1905) a lui Richard Strauss, așa cum menționează și într-o scrisoare din 1907 adresată soției sale, operă al cărui libret era prelucrat după drama Salomé a lui Oscar Wilde, pe care sculptorul o considera o "capodoperă". Din acest punct de vedere, Storck era în deplin acord cu sensibilitatea decadentă, recuperată într-o operă muzicală. Chiar dacă sculptorul a oscilat permanent între clasic și modern, cele trei sculpturi cu același titlu, Salomeea (1926, 1930, 1931) poartă marca Secession
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
văd cât de rău se plictisesc la Tarkovski, au apărut alți idoli. Poate că e bine așa, lucrurile se schimbă în cinema, pentru că, repet, nu există artă care să îmbătrânească atât de repede ca filmul jucat, din păcate. Filme considerate capodopere la un moment dat ne fac astăzi să zâmbim. Producțiilor pe care astăzi le admirăm, peste câțiva ani o să le găsim o grămadă de cusururi. Puteți aminti unul sau două filme care v-au marcat? Dintre filmele clasice pe care
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
treptat de-a lungul generațiilor. O comparație pe care Darwin nu a făcut-o, ce-i drept, dar care are darul să scoată în evidență linia raționamentului său, este cea cu munca artistului, a poetului sau a compozitorului. Perfecțiunea unei capodopere ne poate induce o reprezentare inadecvată asupra înzestrării creatorului ei. Aflăm însă uneori că la forma finală, cea care ne impresionează atât de puternic, s-a ajuns abia prin tranzițiile reprezentate de numeroase variante intermediare, destul de imperfecte. Bunăoară, admiratorii lui
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de case, prăvăliri de copaci și de stâlpi de-a curmezișul străzilor, peste tot ruină și prăpăd. Incendiile ard nestingherite de nimeni și consumă în voie cele mai frumoase și mai importante clădiri din oraș. Școala Normală de băieți, o capodoperă a arhitecturii moderne cu tot mobilierul, cu muzeul, cu biblioteca, arde zile de-a rândul. Hotelul Traian, cel mai frumos și mai luxos hotel arde nestingherit. Casele avocat Ștefănescu, casele avocat Ionescu, casele profesor Ciobanu, casele Dinu, orașul părea că
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
intona lauda și evlavia [...], cîntecul său dobîndește greutatea și elanul stăpînit al imnurilor." Răsfoiesc cartea mateină și nu aflu exemplu mai potrivit pentru ilustrarea acestor intuiții decît celebrul pasaj din Asfințitul crailor care îmi amintește și de impresionantul final al capodoperei Maestrul și Margareta datorate lui Mihail Bulgakov " Se făcea că la o Curte veche, în paraclisul patimilor rele, cei trei crai, mari egumeni ai tagmei prea senine, slujeau pentru cea din urmă oară vecernia, vecernie mută, vecernia de apoi. În
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lucruri pe care chiar și în farsă numai cu multă băgare de seamă le putem atinge." Pentru Maiorescu, Conul Leonida... nu era decît "mica farsă a lui Caragiale" iar un ziar liberal observa că în Scrisoarea pierdută devenită în timp capodopera absolută a dramaturgiei românești "moralitatea suferă, acțiunea păcătuiește, intriga n-are temeiuri" acceptînd doar că "toate au vervă, chiar și cînd n-au fond." Corul denigratorilor atinge punctul maxim după premiera piesei D-ale carnavalului făcîndu-se publice invectivele cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
atât din perspectiva tematicii abordate, cât și din perspectiva tehnicilor narative folosite, printre romanele de factură existențialistă ale lui Mircea Eliade, alături de romane precum Întoarcerea din rai, Huliganii sau Noaptea de Sânziene. Considerată de către Eugen Simion drept ,,o mică, grațioasă capodoperă” opera reprezintă de fapt o încercare de echilibrare a discursului narativ, după ,,experiența epică” din Întoarcerea din rai și Huliganii. Operă de dimensiuni mult mai reduse decât romanele anterioare, dar mult mai densă, cel puțin din punctul de vedere al
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
unei cărți cum este Magicianul, prima în ordine cronologică dintre romanele lui John Fowles, e greu de crezut că o altă operă, aparținând aceluiași scriitor, te mai poate subjuga într-un mod similar. Ce altceva poate să mai urmeze unei capodopere? Răspunsul, cel puțin în cazul de față, nu poate fi decât unul - o altă capodoperă sau nimic. Nu este cazul să punem la îndoială verdictul dat deja de către critica literară asupra Iubitei locotenentului francez, a treia carte scrisă de Fowles
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
greu de crezut că o altă operă, aparținând aceluiași scriitor, te mai poate subjuga într-un mod similar. Ce altceva poate să mai urmeze unei capodopere? Răspunsul, cel puțin în cazul de față, nu poate fi decât unul - o altă capodoperă sau nimic. Nu este cazul să punem la îndoială verdictul dat deja de către critica literară asupra Iubitei locotenentului francez, a treia carte scrisă de Fowles, cronologic vorbind. Deși s-a afirmat uneori că acestui al treilea roman al scriitorului englez
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
p 114). Dacă a reușit totuși să treacă peste fatidicul număr al acestui capitol fără a-și pierde simțul rațiunii estetice în privința modului de a recepta un discurs romanesc inedit, cititorul are cu siguranță șansa de a fi martorul unei capodopere la care este liber în egală măsură să contribuie sau doar să se lase purtat de-a lungul paginilor de abilitatea cu care romancierul îl va ului până la ultima frază a cărții. Jocul continuă la nesfârșit pentru că permanenta glisare între
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
fragilitatea în putere tenace asemenea unei rădăcini. Aceasta redă imaginea unei societăți ce respiră prin aceste femei. Femeia este aceea care prin calitățile ei poate educa și schimba bărbatul. Biblia spune că a fost creată din coasta lui Adam o „capodoperă a Divinității”, din coasta de lângă inima lui Adam. întotdeauna întâlnești femei frumoase, dar întâlnești femei puternice, caracteristic poporului nostru. Puterea care se întâlnește, totul tinde către pace, calm și liniște. Parcă toate comorile văzute și nevăzute ale universului se găsesc
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pioasă este temelia care nu se va zdruncina pentru copil niciodată, scriitorul rus N. Gogol remarca: „Ruga mamei apără de orice primejdie pe apă și pe uscat.” Mama rămâne o mare enigmă, un mister: „Multe minuni sunt în univers, dar capodopera creațiunii este tot inima unei mame” (E. Bersot). Inima mamei este un microcosmos în sine, căci aici poți găsi tot ce este mai prețios în lume. Ad. Stifter nuanța acest lucru, afirmând că: „Inima de mamă este singurul loc din
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Slavici este un scriitor moralist, care urmărește o finalitate didactică prin operele sale, imprimând unor personaje câte ceva din concepțiile sale de viață, din ceea ce este bine a fi urmat. Astfel se întâmplă în la fel de renumita sa lucrare, de altfel o capodoperă a nuvelei de tip psihologic din literatura română, „Moara cu noroc”. Bătrâna mamă a Anei, soacra lui Ghiță, cizmarul doritor de înavuțire care va cădea pradă patimii înrobitoare a banului și își va pierde în ochii comunității, dar mai ales
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și pentru că el i-ar fi reamintit permanent de anii de suferință, de jertfă. Munca istovitoare, batjocura și nedreptatea n-au înfrânt-o. Pierderea familiei a sporit însă încremenirea chipului și pustiul din sufletul ei. Această nuvelă este o adevărată capodoperă pentru că are acea capacitate de a răscoli sufletele cititorilor, de a rămâne neștearsă în memoria acestora. O mamă exemplară și o soție fidelă este și Vitoria Lipan, eroina romanului sadovenian „Baltagul”. Soțul, Nechifor Lipan, „venea la dânsa ca la apa
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ușoară / 176 PARTEA IV: FERVOAREA Capitolul 5. Slavici cel cumpătat / 185 Capitolul 6. Slavici cel tragic / 207 6.1. Slavici și începuturile sale sub semnul tragicului / 207 6.2. Între tragic și dramatic: periplu în proza slaviciană / 209 6.3. Capodoperele și "farmecul" lor tragic / 220 6.4. Slavici și tragicul... ca vocație / 230 Capitolul 7. Slavici cel vajnic / 233 7.1. Cei trei I. Slavici / 233 7.2. Cel ce aleargă după fluturi / 240 7.3. Iubirea in gloriam / 249
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]