6,690 matches
-
pălmuiască, „pentru a-l face să reacționeze”, spune ea. Această manifestare pulsională stă la originea consultației. Thomas este un adolescent înalt și solid, ușor supraponderal. El se exprimă cu delicatețe, dorind să-și explice cât mai bine dificultățile. Această anxietate centrată pe școală a luat recent proporții neobișnuite, amplificată de teama de examen, dar în realitate Thomas are această suferință de mai mulți ani. În fiecare an, reînceperea școlii este precedată de o perioadă în care nu se simte bine, convins
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să aibă rezultate mai slabe la învățătură. Ea este stresată seara când merge la culcare, nu reușește să adoarmă și îi cere mamei somnifere... pe care mama i le oferă. În același timp, se accentuează un conflict cu mama sa, centrat pe relațiile posibile cu băieții și în legătură cu dorința sa de libertate. În timpul ședințelor Alice vorbește cu ușurință, asociațiile de idei sunt fluide și pline de conținut, permițând un travaliu elaborativ de calitate. Ea manifestă interes pentru acest tip de travaliu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părinți și evaluarea incidenței acesteia la copil apoi la adolescent au făcut obiectul unui mare număr de studii. Guedeney (1989) a propus o trecere în revistă critică a acestor lucrări. Dincolo de aspectul strict genetic (vezi capitolul 3), studiile întreprinse se centrează mai ales pe calitatea interacțiunii dintre părintele deprimat, în special mama, și bebelușul sau copilul mare. Diferitele studii raportate nu par a lua în considerare situația specifică a adolescentului în relația cu un părinte deprimat sau care a fost deprimat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care i s-au făcut perfuzii, s-a dovedit necesară între luna a 6-a și a 7-a. Anorexia a persistat pe toată durata copilăriei mici. Devenită adolescentă, această tânără prezintă o criză anxio-depresivă cu conduite fobice și anxietăți centrate pe școală, în cadrul unui „atașament anxios”: ea își solicită mereu mama pentru a o ajuta să învețe în timp ce are note din ce în ce mai slabe. La aceste șapte cazuri de separări dureroase, ar fi normal să adăugăm cazurile de „separare” de un părinte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lumii adulților” (Blos, 1967). În lucrări ulterioare, Blos va folosi mai mult termenul de „dezangajare” pentru a califica travaliul psihic efectuat de către adolescent în această necesară distanțare de legătura sa cu obiectele oedipiene (Blos, 1985). Gutton (1991) contestă această concepție centrată pe un model interactiv. Pentru acest autor, „pubertatea” este o forță puternică care obligă tânărul puber, de voie sau de nevoie, să-și caute obiectul satisfacției, adică părintele său oedipian direct. Dar această dorință de unire incestioasă se împiedică de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ca pârghie terapeutică investițiile pe care „transferul” asupra persoanei terapeutului le mobilizează la adolescent, dar fără a-l analiza direct în mod necesar pe acesta din urmă. Atenția este dirijată în mod special asupra investițiilor actuale și intervențiile terapeutului se centrează asupra lui aici și acum în cadrul ședințelor. Printre autorii care promovează acest tip de abordare îi putem enumera pe Blos și Masterson în Statele Unite, Jeammet, Gutton în Franța. Odată ce am definit acest cadru, trebuie să răspundem la două întrebări: PIP
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ruptură marcată de această orientare, suportată, de asemenea, împotriva voinței sale. Élisabeth întrerupe școala, dar va întreprinde împreună cu mama sa demersuri eficiente pentru a se înscrie la o școală de secretariat unde a fost admisă; - în sfârșit, o problematică regresivă centrată pe oralitate: Élisabeth are crize de bulimie, mai ales atunci când se plictisește, mănâncă fără a fi capabilă să se controleze, până când nu se mai simte bine, devine greoaie și face manevre pentru a vomita. Se simte atunci vinovată că a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
reduse. Recomandările enunțate în legătură cu antidepresivele sunt la fel de importante și pentru prescrierea de anxiolitice. Nu trebuie să uităm că un număr important de tentative de suicid se realizează chiar cu aceste produse prescrise în timpul consultației unde reacția medicală nu s-a centrat decât pe simptom. Nu trebuie să uităm, în același timp, că ingerarea de anxiolitice ca singură soluție pentru neliniștile inevitabile sau pentru momentele de prăbușire tranzitorii (crize de lacrimi, de proastă dispoziție) riscă să convingă adolescentul că acesta nu are
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un risc suicidar, special formați pentru acest gen de activitate: programele realizate în perioada anilor ’80-’90 n-au avut efectele benefice așteptate. În concluzie, este iluzoriu să sperăm că putem preveni orice tentativă de suicid. Prevenția trebuie să se centreze mai ales asupra adolescenților care prezintă riscul maxim, adică asupra acelora care au efectuat deja o trecere la actul suicidar. Ea se realizează mai ales printr-o îngrijire adaptată oricărui gest suicidar așa după cum am precizat de mai multe ori
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
am tratat problemele de actualitate care se ridică în materie de informație financiar-contabilă și am efectuat o serie de propuneri pentru îmbunătățirea informațiilor cuprinse în rapoartele financiare. În cadrul capitolului trei, „Practicile contabilității creative privind performanța entităților. Analiză comparată”, problematica este centrată pe managementul rezultatelor, ca miză principală a contabilității creative. În acest context am urmărit să tratez practicile creative care se regăsesc la nivelul performanței întreprinderii și am avut în vedere atât limitele care provin din aplicarea politicilor contabile, cât și
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
controlul continuu al învățării școlare; - se finalizează cu clasificarea (clasamentul elevilor) - evaluarea comparativă; - nota sau calificativul oglindește nivelul de învățare al elevului; - selectează și exclude anumite domenii ale învățării mai greu de evaluat: atitudini, comportamente, trăsături de personalitate etc; - este centrată pe cunoștințe; - notarea este un scop în sine, un mijloc de clasificare sau certificare; - este sinonimă cu noțiunea de control al cunoștințelor; - evaluatorul constată, compară și judecă. Este centrată deci pe elev și apreciază conformitatea cunoștințelor predate (lecția învățată) cu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
evaluat; - solicită o diversificare a tehnicilor de evaluare și a metodelor, precum și creșterea gradului de adecvare a acestora la situații didactice concrete; - vizează deschiderea evaluării spre mai multe perspective ale spațiului școlar (competențe relaționale, comunicare profesor-elev, disponibilități de integrare socială); - centrează evaluarea pe rezultatele pozitive, fără a le sancționa în permanență pe cele negative; - elevul devine partener cu drepturi egale, într-o relație educațională ce are la bază „un contract pedagogic” etc.; - oferă transparență și rigoare metodologică; - caută să aprecieze și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
jos: Funcții specifice dimensiunii normative a autoevaluării și evaluării didacticetc "Funcții specifice dimensiunii normative a autoevaluării și evaluării didactice" Funcții specifice dimensiunii formative a autoevaluării și evaluării didacticetc "Funcții specifice dimensiunii formative a autoevaluării și evaluării didactice" Toate funcțiile se centrează în jurul uneia singure: ce poate face școala pentru înălțarea spirituală a elevului? Cum se pun la treabă toate resursele - interne și externe - pentru dezvoltarea capacităților elevilor? Din acest punct de vedere, se pot decela cinci funcții (Bonniol, Vial, 1997, p.
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nu se poate decreta că un mod sau altul de examinare este mai oportun sau mai bun. Dacă suntem interesați, de pildă, de progresul individual, de întărirea motivației și multiplicarea reușitelor unui elev, vom folosi mai ales evaluarea personalizată, individualizată, centrată pe subiect. Dacă, dimpotrivă, avem de clasat, ierarhizat și selectat copii în raport cu o serie de competențe, atunci vom apela la criterii evaluative dimensionate în raport cu grupul sau la standarde de performanță formalizate, prestabilite. În toate situațiile, formele și metodele utilizate trebuie
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de joc” ce ghidează evaluarea? Pot fi ei vizați uneori ca parteneri ai stabilirii momentului, conținuturilor sau criteriilor de validare a răspunsurilor? 3.2. Să valorizăm... valoriletc " 3.2. Să valorizăm... valorile" Faptul că un sistem de învățământ nu se centrează doar pe transmiterea și evaluarea cunoștințelor este deja un truism. Se cere de la acesta și formarea-evaluarea unor atitudini, a unor crezuri, a unor valori. Dar cum se evaluează valorile? Câți dintre profesori se raportează la aceste repere când este vorba
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
religie, și la desen, și la sport - peste tot acolo unde este vorba despre poziții, atitudini, crezuri despre ceea ce se învață sau se practică (vezi și Wynne, 1963, p. 32; Tyler, 1986, pp. 79-89). Dar dacă am avea un învățământ „centrat” pe valori, cum s-ar putea realiza evaluarea acestora? Printr-o pluralizare a reperelor în concordanță cu care se face evaluarea. Aceasta ar deveni mult mai bogată luând în seamă conduite „atipice”, „nedidactice”, difuze, evanescente. Ne-ar interesa nu numai
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
B) Modele complementare, nonstandard, „neconvenționale”: - modelul evaluării fără obiective (ce recuperează în favoarea celui evaluat efectele neintenționate ale situației de învățare sau chiar ale situației de evaluare, suplinind astfel limitările posibile induse de formularea inițială a obiectivelor); - modelul evaluării responsive (care centrează procesul de evaluare pe realitatea din clasă, bazată pe interacțiune și negociere, punându-l pe baze preponderent calitative); - modelul evaluării iluminative (care întemeiază procesul de evaluare pe caracteristici exclusiv calitative, precum: naturalistică, euristică, interpretativă, individualizatoare etc.); - modelul evaluării naturalistice (ce
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
imediat și încearcă să coreleze caracteristicile elevului (inclusiv nevoile, interesele sale) cu caracteristicile conținuturilor de învățat. Se desfășoară cu regularitate și este utilizată în luarea deciziilor privind activitatea continuă. Evaluarea formativă are un scop prioritar pedagogic, iar evaluarea sumativă se centrează pe un scop instituțional și social. Prima se face în clasă, subliniază Minder (2003, p. 281), iar a doua se realizează în timpul unei situații de interogare sau de examen. În tabelul de mai jos avem ilustrate caracteristicile celor două ipostaze
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
incluse în Programa de pedagogie pentru examenul de bacalaureat este valorificarea specificului diferitelor forme de educație în acțiunile educative și de orientare școlară, cu competența specifică identificarea caracteristicilor diferitelor tipuri de educație, în scopul integrării lor într-un demers didactic centrat pe nevoile de dezvoltare ale elevilor. A) Elaborați proiectul unei lecții de ............... Varianta 1: educație intelectuală Varianta 2: educație morală Varianta 3: educație estetică Varianta 4: educație religioasă Varianta 5: educație fizică prin care să vizați formarea la elevi a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
mai mult, tot mai repede și din ce în ce mai repede și mai mult, asemănător cu nimic din ceea ce există undeva în natură. În afară de cazul în care chiar Economia tinde să fie Natura însăși. Înlocuirea sensului raționalității cu cel al multului, al creșterii centrate pe ritmul înalt, cât mai înalt și, mai ales pe tendința efectelor de a se concentra prin forța centripetă ca și de a se centrifuga pierderile în proporție de massă este o concluzie a dicționarelor de economie de care trebuie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de obținut, și de păstrat fără un instrument care să facă minuni. Piața are în ideologiile de tip neoconservator, între altele, o funcție de autoritate inflexibilă și unanimă care legitimează la modul absolut soluțiile interesate. Simplificarea procedurilor de acceptanță a strategiilor centrate pe câștigul nelimitat presupune o înaltă instanță din care să se reverse credibilitatea. Eliminarea intersubiectivității tranzacțiilor constituie un vis al triumfului creării de avuție. Așa s-a ajuns la ceva care s-a vândut ca o concesie făcută de fundamentalismul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
structurii și structurării ca desubiectivare a proceselor intersubiectivității și nici nu rămâne la stadiul relativizării și relativismului operatorilor gândirii emoționale. Conceptualizarea Economiei are sensul de raționalizare a consecințelor neintenționate care exced Rațiunii și de antropizare a obiectivizării ca proces cognitiv centrat pe certitudini în contexte sociale și societale (instituționalizate ca proceduri). Cunoașterea în Economie este științifică pe o filieră care atestă raționalitatea diferit de experiment. Scopul cunoașterii economice nefiind adevărul logicii pure, este totuși bine conturat în privința regulii confirmării (conformării la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cu certitudine că dacă intersubiectivitatea contextului încalcă regula minimală a bunului-simț și se urmărește cu prevalență și altceva decât ceea ce bunul-simț este destinat să facă (lucrul bine făcut) este inevitabilă criza, intervenția în forță a bunului simț pentru a se centra energiile pe dimensiunea lucrului bine făcut. Când în economie se forțează ritmul (adică se încearcă să se producă salturi de către natură) și se acumulează lucruri prost făcute (lucruri rău făcute) intervenția bunului simț pentru ca în contexte să se întâmple lucruri
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
avea legătură cu conștiența. Ceea ce excede perimetrului funcționalității stabile a Economiei ține tot de om și nu pot fi tratate ca și când nu ar exista propensiuni identitare speciale, care doar aparent sunt noneconomice, de genul prestigiului, confortului, posesiei etc. Economia se centrează pe structurarea materialității proceselor sociale pentru a avea forța necesară rezolvării problemelor ce vin dinspre individ și dinspre societate, cum ar fi redistribuirea sau proprietatea, ca și dinspre puterea politică și gestiunea ei, cum ar fi regimul libertăților de mișcare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
acum păreau să țină loc de scopuri, cum a fost cazul avuției. Pare delicat să se întâmple tratarea mijloacelor în perspectiva mentală, dar această restructurare principială ține de ceva mai profund, în legătură cu decontaminarea Economiei și de virusul ideologiei. Economia se centrează antropic pentru a asigura finalitatea proceselor, consistența consecințelor, iar pentru asta, ca să spun așa, nu contează puritatea mijloacelor. Selecția pe criterii ideologice a mijloacelor nu doar ar fi concordantă cu simplificarea cerută de metoda cognitivă adoptată din fizică, ci și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]