46,651 matches
-
aventură și patima iubirii își spuneau cuvântul. Ciolac și-a găsit o văduvioară tânără și frumoasă în Tansa, deci mult mai aproape de pădure. Într-o zi mohorâtă de toamnă, Ciolac s-a dus la iubita lui Ileana, că așa o chema. Când s-a întors de acolo se înserase de-a binelea și se lăsase și o ceață deasă. Ciolac mergeaîncet și clătinându-se, având pușca pe mână, cuțitul și pumnalul la brâu, porthartul pe umăr, iar baltagul în cealaltă mână
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fără de tată. Dintre cei ce au fost printre nelegiuiți în noaptea de groază se știe de patru persoane din sat, iar restul erau din alte cătune. Primul care a murit a fost Bucănos. Pentru că nu-și mai dădea duhul, a chemat preotul și s-a spovedit, recunoscând că și el este unul dintre oamenii întunericului. De remarcat că doi fii ai lui Bucănos au murit de tineri, rămânându-le odrasle fără tată. Costache Cristescu Costache Cristescu a avut următorii copii: Vasile
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu soția și a vândut casa întorcându-se la Petroșani. Chimircan După moartea lui Ciolac, nevastă-sa a rămas cu o fată pe care să o crească. Cu timpul anii au trecut, și a crescut și Ileana, căci așa o chema pe fată. De acum, dragă doamne, era și ea fată mare de măritat. Dar cum zicala nu trebuie să rămână de minciună că „Femeia este poale lungi și minte scurtă”, socotită mai măruntă, tot așa și Ileana a socotit și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Colbul era gros pe drum, fetele mai scăpau mâncarea în colb și așa cu colbul gros o mâncau de foame. Dar nu au apucat fetele să vadă albul zăpezii, că au văzut toate trei întunericul pământului. Rarița, pentru că așa o chema pe cea de a doua soție a lui Chimircan, nu le-a mai dat de mâncare la fetele lui, dar nici el nu le-a dat, cu alte cuvinte au fost amândoi bucuroși că au scăpat de ele. Că de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Ion Busuioc. Marcica lui Chimircan era și ea fată mare de acum și s a dat în dragoste cu Costache al lui Manole. Chimircan i-a văzut fugind prin grădina Leonorei și s-a sfătuit cu Rarița lui să o cheme pe Leonora la ei acasă și să-i ceară socoteală de ce i-a întârlocat fata cu golanul lui Manole. Au urmărit-o pe Leonora și, când se întorcea cu gălețile cu apă de la fântână, au chemat-o în ogradă, spunându
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Rarița lui să o cheme pe Leonora la ei acasă și să-i ceară socoteală de ce i-a întârlocat fata cu golanul lui Manole. Au urmărit-o pe Leonora și, când se întorcea cu gălețile cu apă de la fântână, au chemat-o în ogradă, spunându-i să lase gălețile că nu stă mult, doar să-i arate ceva. Cum au văzut-o în casă au și luat-o la bătaie și au anchetat-o. Când a venit din întâmplare o altă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mrejele ei, folosindu se de toate metodele magice posibile pe care le știau nomazii din șatra din care făcea parte. Crescută de străini A rămas pentru totdeauna în casa lui Oacheș cu încă o soră a ei pe care o chema Tasia, ce era handicapată că nu putea să meargă, doar se târa pe șezut. Se spune că a fost anchilozată în urma unor vrăji pe care le-a făcut o altă țigancă din altă șatră, dând bobocul de rață de viu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de mare cum este acum. Pe ulița lui Ion Busuioc de astăzi, pe atunci era locul unde își are acum casa Gheorghe a lui Cioabă, trăia o văduvioară tinerică într-o casă cu o cameră și tindă. Pe văduvioară o chema Carolina. Aici își petrecea nopțile Ghiță al lui Oacheș. Într-o dimineață de iarnă l-au găsit mort pe un flăcău, pe care îl chema Ion. Ion era abandonat în uliță, în zăpadă, numai în izmene. Oamenii s-au alertat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
trăia o văduvioară tinerică într-o casă cu o cameră și tindă. Pe văduvioară o chema Carolina. Aici își petrecea nopțile Ghiță al lui Oacheș. Într-o dimineață de iarnă l-au găsit mort pe un flăcău, pe care îl chema Ion. Ion era abandonat în uliță, în zăpadă, numai în izmene. Oamenii s-au alertat și au mers la Țibănești și au anunțat pe boierul P.P. Carp și pe cei de la jandarmerie. Când au venit jandarmii la fața locului, l-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în timp ce lucra la prăvălie și aceasta, adică Dochia Rahin, a rămas însărcinată cu evreul. Și cum Lupu, căci așa se numea patronul, nu avea copii, urma s-o alunge pe soția lui și să se căsătorească cu Dochia. Evreica a chemat slujnica și i a spus: Vezi femeia asta? Nu are fete, are doi băieți mari și își dorește să aibă o fată. Dacă vrei să mai rămâi la mine la prăvălie trebuie să dai fata, iar de nu, n-ai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și avea copii care erau căsătoriți la casele lor, numai ea umbla din gazdă în gazdă, probabil că nu-i plăcea să muncească și de aceea îl însoțea pe Beraru sau poate pentru că era gospodar și o făcea fericită. Când chema copiii să intre la ore, Beraru se folosea de următoarea formulă: Zmeii mei, aicea să veniți, încoa! Iar copiii erau așa de mândri și de bucuroși că-i numea zmei. În timpul liber el se delecta cu licorile lui Bachus, pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și papuci, că știe cu 5-6 luni înainte dacă e băiat sau fată. Butnaru a fost un băiat calculat. Aron Peste drum de Butnaru își avea casa Gheorghe, fiul Dăniloaiei, zis Aron, ce locuia cu sora lui, pe care o chema Catinca. Casa lor era compusă dintr-o cameră cu tindă - ce era cu față la vale - vale însemnând apus. Avea la fiecare cameră câte un geam, orientate tot către apus, iar casa avea o singură intrare și avea o prispă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
s-a consumat și mai mult. Într-o bună zi, s-a apucat de tăiat lemne, era frigul iernii, a făcut focul, a făcut cald în casă, a încălzit apă, s a spălat, și-a ras barba și și-a chemat vecinul spunându-i că se simte slab. La puțină vreme vecinul i a spus: Bade Costache, eu merg acasă, mănânc ceva, îmi iau femeia și venim amândoi. Când a venit Cocoș, Lucache se muncea să treacă în lumea amintirilor, lumea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
babe din această cauză. Într-o dimineață, o altă babă a brâncit-o pe niște scări pe la spate și Cociocoaia a căzut cu tâmpla de o muchie a scărilor și și-a dat duhul pe acele scări. Imediat a fost chemat Arghiruță, care și-a luat mătușa. Baba, cât a trăit la azil, a fost mustrată de conștiință că i-a făcut de urât lui Nuță, că i-a legat cununia, că i-a făcut să nu aibă spor niciodată. Dar
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
că nu are unde să stea. Cât e satul de mare nu a găsit marțianca găzduire, cu chiu cu vai a găzduit-o Zavastia. Așa a împărțit Zavastia mica ei căsuță cu Vrăghioaia, că așa s-a recomandat că o cheamă. Cât a trăit Vrăghioaia nu s-a aflat de unde a venit, unde a trăit și nici după moartea Vrăghioaiei nu s-a aflat nimic. Căsuța Zavastiei era mai tot timpul vizitată de oamenii din sat și chiar din împrejurimi, că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe Aglaia, care avea locuință și buletin de Iași și mai avea și o fată. Dumitru s-a mutat la Aglaia cu care s-a cununat legitim, pentru a și putea face buletin de Iași, dar între timp a fost chemat în armată. Aglaia i-a purtat de grijă lui Dumitru tot timpul cât s-a aflat în armată. Tița a rămas în continuare în gazdă la Stelian. Aici, la Stelian, mai stătea în gazdă și Costache al lui Ion Popescu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ca să aibă aer și lumină și să poată să mai audă câte un om trecând pe drumul satului. Și după câțiva ani de suferință și-a luat inima în dinți și a rugat-o pe frumoasa lui nevastă să-l cheme pe preotul care păstorea în acea perioadă enoriașii din sat, să vină să-l spovedească. La spovedit a venit preotul cu dascălul ca să-l și împărtășească. Întâmplarea a făcut, nu știu cum, că acolo se aflau și rudele lui, pe care preotul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fiule, nu-ți era frică de Dumnezeu? Aa, aa părinte, ce zici? Ce Dumnezeu? Ce Dumnezeu? Nu, nu vezi, părinte, că mie îmi este rău? Rău, rău, părinte, rău. Da′ zici că vrei să te mărturisești! Ce faci? M-ai chemat doar să te văd? Sau să te spovedești? Da, da, spun părinte, spun, da′ nu ne aude nimeni? Dar mă ierți părinte? Mă ierți sau nu, ca să știu ... Te iert, fiule, cum să nu te iert, dar să știi că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
toată înțelegerea a făcut-o fiul cel mare al gospodarului, mai mult fără voia fetei, că avea nevoie de o persoană de parte bărbătească, care să-l îngrijească pe bolnav. Pentru a scăpa de îngrijirea bătrânului, Ghiță, că așa îl chema pe feciorul moșneagului, a făcut învoiala. M..... a spus că ea nu se mărită, că ea vrea să mai stea. Ghiță i-a replicat: Nu ți-e rușine ? Ne pui opinca în nas. Te măriți și cu asta s-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de lungă până atunci, dar după ce batozele au fost trecute în șomaj de către combine, nu am mai văzut curele ca acelea din copilărie. Când începea treieratul - tot boii erau la putere - cu boii se cărau paiele de la pestelcă (așa se chema locul pe unde cădeau paiele din batoză). Aici, la pestelcă, erau doi tineri iuți și rezistenți la căldură și la praf. Acești tineri trebuiau să ferească paiele și să le așeze pe traglă, pentru a fi cărate la distanță de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
frumoase amintiri, încorporând în sufletele multora tristețea, ura și disprețul. Parcă mai ieri au fost acele clipe fericite când ne întorceam seara de la câmp în vârful carului ce se legăna alene tras de două văcuțe, una porumbă pe care o chema Dumana, ce era înjugată în partea de către om, iar pe cealaltă o chema Florica și era înjugată în partea dreaptă, adică în brazdă. Pe Florica o avea tata de la Hanganu, om cu credință în Dumnezeu. Vaca i-a fătat lui
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
au fost acele clipe fericite când ne întorceam seara de la câmp în vârful carului ce se legăna alene tras de două văcuțe, una porumbă pe care o chema Dumana, ce era înjugată în partea de către om, iar pe cealaltă o chema Florica și era înjugată în partea dreaptă, adică în brazdă. Pe Florica o avea tata de la Hanganu, om cu credință în Dumnezeu. Vaca i-a fătat lui tata doi viței, așa cum i a spus Hanganu lui tata: Să știi că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
eu — ce-i în gușă și-n căpușă. Nu mă dau înapoi. Nu pot să mint. CONFORMISM Cei care stau sub fluviul evenimentelor stau fie din orgoliu, fie din incapacitate de adaptare. Dar, de multe ori, adaptarea la împrejurări se cheamă conformism și conformistul se deosebește de ploșniță doar prin aceea că ea n-are rațiune... Cei care nu se conformează trag consecințele, fie din orgoliu, fie din incapacitate de adaptare. Dar adaptarea ține mai mult de biologic decât de spiritual
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
armele peste el, peste tineret, și el se scutură la mal ca rața de apă. S-a văzut acum, în răscoala din ’89... Generația actuală e grea de glorie. Ca să te scuturi de bolșevism în plin bolșevism — păi cum se cheamă asta? GENIU Geniul e relief, noutate, invenție, creare de epocă și stil. Nu e neapărat un înțelept, ci un suprainteligent. Geniile sunt originale, în măsura în care originalitatea e posibilă. În fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
lui extraordinar de utile. Liberalismul oferă constantele în timp și în spațiu ale ordinii umane, cu toate că a apărut istoric. Așa cum creștinismul a apărut istoric; dar a punctat cu eternitatea timpul și spațiul. Pe pașii domnului ăstuia foarte mare care se cheamă întreprinzător, pe pașii ăstuia se naște toată civilizația modernă. În urma liberalismului se află uniformitatea, care economicește e sterilizantă, iar în fața lui nu se află decât haosul. Singurul sistem suportabil, fiindcă e compatibil cu demnitatea și libertatea umană, este liberalismul englez
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]