3,293 matches
-
gândi să se Întoarcă În pat, dar imaginea marțială din tabloul de deasupra patului, unde comanda un asalt al cavaleriei, Îl făcu să abandoneze ideea retragerii. Își trase pantalonii albi strânși pe coapse, Împinse picioarele prin găvanele de tun ale cizmelor, apoi Își Îmbrăcă tunica. Mai aruncă o privire spre cel de sub cearșaf, apoi, luându-și bicornul și periuța de dinți, ieși pe coridor. Afară, Îngrijitoarea Îl pocni absentă cu mopul peste botul lucios al cizmelor. Împăratul o ghilotină din ochi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
prin găvanele de tun ale cizmelor, apoi Își Îmbrăcă tunica. Mai aruncă o privire spre cel de sub cearșaf, apoi, luându-și bicornul și periuța de dinți, ieși pe coridor. Afară, Îngrijitoarea Îl pocni absentă cu mopul peste botul lucios al cizmelor. Împăratul o ghilotină din ochi, imaginându-și cum capul strâns În bonetă se rostogolește pe podeaua udă, dar se lipi de zid când femeia Înălță către el o privire aspră. Drept, cu măreția autoimpusă a omului scund, care nu-și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Nu trebuie să ne batem. We are the world..., Începu el să cânte. — Taci, copile! i-o reteză Elvis. Napsie, dă-mi un singur motiv pentru care-ar trebui să te-ascult. Sunt Împăratul Franței și regele Italiei, bătu din cizmă Napoleon. Toată Europa ascultă de mine. — Baby, sunt regele rockului, replică Elvis, scuturându-și din nou Începutul de coxartroză. Pe mine mă ascultă o lume Întreagă. — Tată-socrule, Între timp s-au mai schimbat niște lucruri, se auzi din nou aceeași
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Încins, după multe luni, cu sabia din plastic - ajunse În sala de mese pentru micul dejun, Sigmund Freud, care În trecut se luase de câteva ori de Împărat și-i scornise chiar și câteva porecle - printre care, Little Motherfucker și „Cizme-n cur“, ambele referindu-se, cu siguranță, la două dintre stadiile dezvoltării ființei umane -, Îi făcu semn de la distanță să vină În colțul ferit În care mâncau psihanaliștii. În Purgatoriu, aceștia constituiau cea mai de temut gașcă, mai dură chiar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
apoi voalul care-i adăpostise umerii de mărgean, angelica-i bustieră, un basc de pensionar mâncat de molii și cu moțul rupt, un șorț pătat de bucătăreasă, șalul mai lung decât Calea Lactee, o băsmăluță, o altă bustieră, un portjartier, o cizmă cu carâmbul rupt, inutil să vă spun că goneam ca un expres prin halte neluminate, incitat de acest puzzle intelectual, ce vrea să-mi transmită?, cine e ea?, de unde venim și Încotro ne ducem? La poalele unei scări În formă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
din prima zi porni o ploaie cleioasă. Șanțurile se umpleau cu noroi. Ca să intre înăuntru mireasma ploii, am deschis larg ușa, geamurile fiind înțepenite în vopsea. Pe zbiceala de sub gard se apropiau doi inși. În smîntîna de pe șosea, clefăia cu cizme de cauciuc altul. În ploaie oamenii grăiau domol. Unul povestea cu tacîm o afacere personală: ... „Și m-am dus la do’n Zamfirescu și el m-a trimes la tovarășu’ derector. Da’ tovarășu’ derector mi-o zîs: „Du-te în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
descoperit altă vocație: lipea afișe pentru utece. Mai cînta din fluier seara la căminul cultural iar la urmă a încropit o formație de fluierași. A luat și premii la raion.” Glasul lui sonor și îndrăzneț, fruntea teșită, nasul ca o cizmă, botul de cimpanzeu și chipul vioi cu ochi mici, verzi și mobili, îi dădeau lui Fărocoastă un aer vesel. Deși semănau cu el la îndrăzneală, frații lui rămăseseră țărani. Cu vocea cultivată, deosebită de a lor care nazaliza și înghițea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
am înfrânt rezistența multora în război și am lichidat personal numeroase persoane. Astăzi trebuie să mă chinui cu un singur picior, atunci însă alergau femeile după mine, vrăjite de uniformă. De uniforma cea arătoasă. Îmi aduc aminte cum ne afundam cizmele până la gleznă în sânge prin satele poloneze. Împinge șoldul mai în față, vită, unde‑ț ascunzi iar păsărica? Ah, iat‑o. Mama fredonează un cântec melancolic de Koschat, în care este vorba despre o bancă de mesteacăn. Se gândea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
spaghete și, să le Îngrămădească peste mormanul de sfărîmături. Spaghete, bucăți de creier și frînturi de craniu zăceau laolaltă pe trotuar amestecate Într-o baltă de sînge. Un polițist a privit-o o clipă, a atins-o ușor cu vîrful cizmei butucănoase, apoi s-a Întors, cu fața lui roșie, brutală, și a exclamat crispat: — Doamne! În clipa aceasta, un evreu mărunțel, cu obrazul cenușiu, cu nasul mare, cu părul cîrlionțat și slinos, ce pornea spre spate de deasupra frunții brăzdate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Arthur, Harrison și Hayes au stat o clipă nemișcați la capătul podului, au privit la amiază sîngele aprins Împroșcat pe grîul călcat În picioare, au ascultat tăcerea tainică a amurgului În cîmpul peste care trecuseră vijelios În zori mii de cizme, au privit tufișurile de la hotarul cîmpiei plecate spre drumul prăfos, peticele dezordonate de iarbă aspră și de margarete arse și uscate de la marginea drumului, albia presărată cu pietre strălucitoare a pîrÎului și umbra plăcută și răcoroasă a copacilor de dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pretutindeni de clocotul vijelios al apelor limpezi și iuți, milioane de ochișori clipeau și licăreau, totul se mișca Într-o lunecare foșnitoare, Întunericul fertil murmura, aripile băteau cu putere, pustietatea cînta o simfonie, dar nicăieri nu răsuna mersul apăsat al cizmelor. Spaniolul s-a Întors pe vas și a ridicat pînzele bucuros. Avea doar un singur ochi și nu găsise aur. Cei din Catawba sînt neîntrecuți În arta discuțiilor și dezbaterilor bine argumentate. În timp ce locuitorul din Carolina de Sud sau de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
-i aparținea în întregime, fiindcă ceva din ea era și a lui George Buluc. - Sublocotenentul Roșu avea un singur ficat și ăla găurit în trei părți de un singur glonte. - Sergentul Ionescu era un om bun dar avea pingelele de la cizme rupte de intrau gloanțele prin ele! - Descoperirea Americii s-a produs într-un moment de neatenție a pazei de coastă. - Nilul este un fluviu rămas de pe vremea faraonilor. - Unul numit Don Quijote, a inventat o instalație eoliană care producea vânt. - Sângele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu cravata în multe-multe dungulițe. Atât, încolo nimic de semnalat. Udrea e în alb complet cu pantof mic de numai 1546 euro, lăsând glezna să respire. Undeva prin preajmă, se află și pisica încălțată, madam Boagiu care a venit în cizme și-n ceva dungulițe alb-negru. Ca de obicei prin preajmă se ițește și micuța EBA Băse, cu buzele sale de 15.456 euro la ea. Gata a trecut pauza. Adică, fost pauza de tras sfori. La reintrarea în sală, marii
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mâine o desființăm și dăm alta mai rea, mai asupritoare. Să vă săturați, na! Nu vă convine așa, lasă că am eu grijă să vă convină altminteri. Din cumpănă-n cumpănă, din rău în mai rău, șontâc-șontâc, ne târâm sub cizma dictatorului, care confundă țara, cu domeniul primit moștenire de la bunică- su, din satul său de baștină. „Ăsta ne mănâncă fripți pe toți!" - auzi pe câte o gospodină, care-și stuche iute în sân și face cruci mici și rapide, când
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de relaxare, seara. Pentru strictul necesar nu se zgârcea deloc, plăcerile însă nu-l convingeau că ar merita vreo deturnare de fonduri. Chiar și aventura lui de la școală, când venise s-o apere cu acel cuțit de bucătărie ascuns în cizmă, fusese o simplă divesiune organizată de ea împreună cu un coleg de clasă căruia îi promisese că, dacă în felul ăla reușeau să-l separe pe fratele ei mai mic de averea familiei, îi va cumpăra cinci ștrudele cu mere. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
până când distanța scăzu Într-atât Încât presupunerea inițială să se confirme. Era o femeie tânără care venea grăbită spre calea ferată. Popescu deduse că În valea În care drumul se ascundea privirii se află un sat. Fata era Încălțată cu cizme de cauciuc și căuta să alerge, Popescu avu chiar emoții pentru ea, dacă aleargă să prindă trenul și personalul ăsta care a Înțepenit aici de mai bine de douăzeci de minute se pune tocmai acum În mișcare? O Încurajă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
agățată de umăr și o pungă de plastic În mâna dreaptă. Punga de plastic nu o avusese mai devreme când fugea pe câmp și Popescu Îi privi imediat Încălțările; Într-adevăr, purta pantofi albi, curați, deci În pungă Își pusese cizmele cu care venise până aici. Părea să aibă puțin peste douăzeci de ani, dar figura ei copilărească, puțin speriată și obosită, nu se armoniza de loc cu fardul pe care și-l adăugase În grabă, la toaletă probabil, pe pleoape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
genericul filmului, el rămâne așa, cu fața pe jumătate ascunsă de pălăria cenușie, cu un fel de rictus al gurii (zâmbet, răcnet, cuvânt sau simplă respirație?) bine pus În evidență de lumina puternică a dimineții reci de Început de iarnă. Cizme de cauciuc stropite cu var, bocanci murdari, teniși, gumari și chiar o pereche de opinci, craci murdari de salopete decolorate Îl Înconjură. Coborî treptele scării În timp ce se aude pe culoarele școlii zbârnâitul soneriei și Începe zgomotul specific al recreației. Traversez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
arata un tablou comandat de "unchiul George" la Cluj, unde bunicul se dusese să-și vadă fiul aflat la facultate, blond, cu o mustață stufoasă, îmbrăcat cu un cojocel înflorat peste cămașa de bumbac (era iarnă, probabil), cu cioareci și cizme, are o distincție de boier în redingotă. În copilăria mea, se vorbea despre el cu respect, ca despre un fost stâlp al satului, ce se bucurase de o mare autoritate. Mama îmi povestea că n-avea nevoie să ridice glasul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pusese pe fugă mulți dușmani prin asalturile sale impetuoase. Îl priveam cum strângea cu mâna stângă dârlogii, cum își îndemna calul cu pintenii și parcă auzeam zgomot de trupe care se retrăgeau, intimidate de acei artileriști cu pantaloni albaștri și cizme lucitoare, trimiși în luptă de bătrânul cu favoriți albi, din medalionul de deasupra, căruia tata îi zicea Franz Iozef. Habar n-aveam că totul se întîmplase într-o istorie diferită de cea în care ne găseam pe la 1930, când studiam
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
aripile desfăcute, închinat bărbaților din Lisa căzuți în primul război mondial. Numele lor erau săpate cu litere aurite pe patru plăci de marmură. Acolo se ținea, duminica, hora. Țipetele vesele ale clarinetului și bufniturile tobei, amestecate cu praful stârnit de cizmele flăcăilor și de sandalele fetelor, luau monumentului orice nimb de solemnitate. Nimeni nu se gândea la cei "căzuți". Noi, copiii, cu atât mai puțin. Când ne săturam să căscăm gura la horă, ne aduceam și noi obolul la lipsa de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
abia auzit, deoarece coardele vocale îi fuseseră afectate în urma exploziei unui obuz care-l îngropase în pământ. Cu asta, contactele tatei cu istoria au încetat. Sau au devenit neinteresante. Căci, în Lisa, istoria nu cânta la fanfară, nu mărșăluia în cizme ori în bocanci. Umbla desculță și se mulțumea cu o goarnă dogită. Primăria angajase un bărbat, ușor handicapat, care n-avea un alt rost, trimițîndu-l, de câte ori era nevoie, să cutreiere satul cu goarna în mână și să anunțe ce trebuia
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
în fața mea, a căzut de pe clădirea liceului, aflată vizavi, o statuie de bronz; mitralierele clănțănind, în împrejurimi, în zilele rebeliunii legionare, în vreme ce noi, înghesuiți în sufragerie și neștiind ce se întîmpla, ascultam speriați; și duminica în care un pedagog cu cizme roșii și obrazul bubos a făcut o coloană cu elevii trecuți de cincisprezece ani și, încă, "neinițiați". Îi ducea, "cu cântec înainte, marș", la bordelul din "Crucea de piatră", cum i-ar fi dus la baia comunală. 10. Am avut
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
lungi de blană până aproape de pământ, nu se începuse campania împotriva vânatului, iar când și le-au lăsat la garderobă, pe dedesubt purtau două cârpulițe denumite pretențios fustiță și bluziță; pe deasupra ascundeau sau mai exact, își arătau picioarele băgate în cizme înalte și piepții care ieșeau din granițele obișnuite ale țării noastre, Europa actuală. Contrariile se atrag ca polii opuși ai magneților! Singura deosebire dintre ele era că una se aranjase la alt coafor și acum făceau o pereche de platinate
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
un pulover pe gât din cașmir de la Pringle, din Old Bond St 28, W1 ( 52,50 lire sterline), mănuși din păr de cămilă, mărime medie, de la Herbert Johnson Ladies Shop, din Grosvenor St 80 W1 (14,95 lire sterline) și cizme din piele bej, până la jumătatea gambei, cu tocuri stratificate, de la Midas, din Hans Crescent 36, SW1 (129 lire sterline). Televiziunea..., Public Limited Company. Extras din stenogramele întrunirii consiliului director din 14 noiembrie 1983. Confidențial. ...S-a reiterat că nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]