3,215 matches
-
ungulate erbivore de talie mijlocie sau mare. Au un corpul zvelt, cu gât bine diferențiat și mobil, frunte lată, ochi mari și vioi și urechi lungi, îndreptate în sus. La majoritatea rumegătoarelor, dar la cele mai multe numai masculul, poartă pe frunte coarne. Buzele cu care prind plantele sunt cărnoase și mobile, musculoase și puternice, de regulă, golașe, umede și lipsite de mustăți. Coada este relativ scurtă, rareori ajunge până la călcâi. Corpul este acoperit cu păr, în general, scurt și des, dar care
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
între degetele de la picioarele posterioare - glande tarsiene. Căprioarele, lama și elanul au și ele glande tarsiene. Produsul lor unge copita și lasă urme mirositoare pe pământ. La unele antilope se întâlnesc glande metatarsiene. La capra neagră și muflon înapoia bazei coarnelor se află glande retrocornale; căprioarele au niște glande asemănătoare așezate între coarne, iar muntiacii ("Muntiacus") - pe frunte. Majoritatea rumegătoarelor au glande inguinale și glande codale. Moscul ("Moschus moschiferus") mascul are atașată la penis o glandă prepuțială care secretă o substanță
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
și ele glande tarsiene. Produsul lor unge copita și lasă urme mirositoare pe pământ. La unele antilope se întâlnesc glande metatarsiene. La capra neagră și muflon înapoia bazei coarnelor se află glande retrocornale; căprioarele au niște glande asemănătoare așezate între coarne, iar muntiacii ("Muntiacus") - pe frunte. Majoritatea rumegătoarelor au glande inguinale și glande codale. Moscul ("Moschus moschiferus") mascul are atașată la penis o glandă prepuțială care secretă o substanță plăcut mirositoare: moscul, foarte odorant și utilizat în cosmetică. Craniul se caracterizează
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
apelor și le place să se scalde sau să se bălăcească în noroi. Numai cămilele pot suporta setea mai multe zile fără să sufere. De dușmanii lor numeroși se apără prin fugă, iar unele prin lovituri de copite, multe prin coarne. Culorile lor de camuflaj și cele homocrome cu ale mediului înconjurător le sustrag vederii. Se hrănesc cu diferite plante, în principal cu ierburi. Mamelele sunt în număr de una sau două perechi și se află în regiunea inguinală. Placenta rumegătoarelor
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
coloana sprijinindu-se de stilobat cu ajutorul unei baze. Fusul coloanei este cilindric și mult mai zvelt și elegant având obligatoriu caneluri care sporesc senzația de verticalitate. Capitelul este format din frunze de acand(1-2 șiruri) și volute răsucite(inspirate după coarnele de berbec. Antablamentul este format din arhitravă(cu profile așezate în retrageri succesive), friză continuă(simplă sau decorată cu basoreliefuri) și cornișă. Frontonul nu se deosebește fundamental de cel doric. Corinticul are un singur element diferit față de ionicul cu care
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
Adam și Eva de către diavol sau Izgonirea lui Adam și Eva din Rai. O imagine mai puțin întâlnită, ce face trimitere la textul Apocalipsei, se află reprezentată la ieșirea din naos spre pronaos. Un balaur, roșu, cu șapte capete cu coarne, cu labe cu ghiare și coadă foarte lungă este încălecat de un personaj - probabil feminin ce are în fiecare mână căte un obiect. În mîna stângă poartă probabil o sabie iar în cea stângă un potir. După coada cea lungă
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
decât șarpele cel din vechime, numit diavolul sau satana...Culoarea roșie închipuie cruzimea sa cea însetată de sânge; cele șapte capete închipuie viclenia sa cea mare, ca fiind potrivnică celor șapte duhuri ale lui Dumnezeu - darurile Sfântului Duh; cele zece coarne sunt tăria și puterea lui ce sunt îndreptate împotriva celor zece porunci ale Legii lui Dumnezeu. Prin aceste stele pe care diavolul le trage în căderea sa după sine, tâlcuitorii înțeleg pe îngerii cei căzuți sau pe demoni..."". Imaginea, în
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
ce ascultă la fereastra altora satana o trage cu cleștele de ureche; care face vraciuri pe vaci, are un sitar la cap. Omul ce ară mejdiile altora e prins la plug iar un drac apasă de grindei, altul ține de coarne; morariul care ține măsură hamișe poartă pe cap o piatră de moară; satana arde cu foc ochii și limba aceluia care din răutate a judecat pe altul. Dracii fac foc sub judecătorii răi; pe curvari îi inpung dracii cu furcoaie
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
abordate probleme de ocrotire a naturii, de taxonomie, filogenie și ecologie. Parterul muzeului prezintă colecția cinegetică. Animalele vertebrate sunt prezentate în ordine evolutivă: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere. De asemenea, muzeul include un interior vânătoresc (realizat cu obiecte din coarne căzute, blănuri, fazani și capete de căprior naturalizate) și Sala Trofeelor (unde sunt expuse trofee de blană, trofee de coarne și trofee de colți de mistreț, adunate din această regiune). Muzeul de Etnografie din Vatra Dornei, situat pe Strada Mihai
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
în ordine evolutivă: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere. De asemenea, muzeul include un interior vânătoresc (realizat cu obiecte din coarne căzute, blănuri, fazani și capete de căprior naturalizate) și Sala Trofeelor (unde sunt expuse trofee de blană, trofee de coarne și trofee de colți de mistreț, adunate din această regiune). Muzeul de Etnografie din Vatra Dornei, situat pe Strada Mihai Eminescu nr. 17, în clădirea primăriei, a fost înființat în anul 1987 și oferă o imagine de ansamblu a creației
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
lut ars cu ornamente încadrate în cultură Cotofeni. Descoperirile arheologice făcute în localitatea Călan, cum sunt cele două măsele de mamut atestă o așezare din paleolitic. În neolitic au fost găsite fragmente de vase, urme de chirpice, oase de animale, coarne de cerb etc. În timpul stăpânirii romane Aquae (astăzi Călan), este antrenat în viața economică a civilizației romane. Vasile Pârvan (n. 28 septembrie 1882, Perchiu, Bacău - d. 26 iunie 1927, București) istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, demonstrează că localitatea Aquae
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
localitatea Deva, reședința județului Hunedoara. Este cel mai vestic oraș din Valea Jiului, fiind situat la poalele munților Retezat și Vâlcan. Este străjuit la nord de Vârfu Mare (1.509 metri) poreclit și "Cele Trei Stânci", iar la sud de vârful Coarnele care se ridică la peste 1.780 de metri. Aflându-se la o altitudine de aproximativ 750 metri, orașul Uricani se întinde dea lungul văii de vest a râului Jiu, fiind înconjurat de un relief predominant muntos. Suprafața acestuia conține
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
dezvoltarea viței-de-vie și a pomiculturii. Creșterea acestor culturi era concentrată mai mult în partea de sud-est și centrală a Moldovei Sovetice. După anul 1956 o atenție deosebită se acordă diversificării soiurilor de viță de vie cu așa ca: Șasla Alba, Coarna Neagra, Jemciug, Saba, Feteasca, Muscat ș.a. În anul 1960 se unește satul Alexsandrovca Nouă cu Crasnîi Vinogradari, sovhozul dispunînd acum de 406 ha, pe majoritatea lor fiind cultivată vița de vie. Strugurii de cea mai bună calitate erau expediați în
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
La începutul luptei, Hannibal a declanșat atacul elefanților și sulițarilor săi împotriva trupelor române, în scopul de a rupe coeziunea dintre liniile lor . Atacul a fost confruntat de lăncierii români. În plus, Scipio a ordonat cavaleriei să arunce în aer coarne puternice pentru a speria animalele, care au reușit parțial, si mai mulți elefanți s-au dezlănțuit, întorcându-se spre aripa cartagineza stânga, pe care a dezorganizat-o complet. Profitând de această ocazie, Masinissa a condus cavaleria lui Numidiana și distruge
Bătălia de la Zama () [Corola-website/Science/305114_a_306443]
-
a dus la distrugerea a nenumărate habitate și implicit a unor specii de animale (fenomen documentat pe larg în secolul XX). De asemenea, un mare număr de specii întâlnite aici prezintă influențele faunei africane (cameleonul comun, ariciul algerian, bufnița cu coarne, mangusta etc), precum și un număr de specii endemice, întâlnite în Insulele Baleare și Canare (porumbelul de dafin, dropia de Canare etc.). Anumite specii autohtone au devenit extincte, așa cum s-a întâmplat în Antichitate cu iepurele de casă ("conejo", nume de la
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
intervertebral se află între vertebrele atlas și axis. Măduva spinării este formată din "substanță cenușie" unde predomina celulele nervoase și "substanță albă" aici predomina prelungirile nervoase (axonii) celulelor nervoase.Intr-o secțiune transversala măduva apare că un fluture, cu două coarne anterioare și două coarne posterioare, unite prin comisura cenușie, străbătuta de canalul ependimar. Între coarnele anterioare și posterioare se află coarnele laterale, măi pronunțate în regiunea toracica și lombara. În secțiune longitudinala, substanța cenușie medulara apare sub formă de coloane
Măduva spinării () [Corola-website/Science/304739_a_306068]
-
vertebrele atlas și axis. Măduva spinării este formată din "substanță cenușie" unde predomina celulele nervoase și "substanță albă" aici predomina prelungirile nervoase (axonii) celulelor nervoase.Intr-o secțiune transversala măduva apare că un fluture, cu două coarne anterioare și două coarne posterioare, unite prin comisura cenușie, străbătuta de canalul ependimar. Între coarnele anterioare și posterioare se află coarnele laterale, măi pronunțate în regiunea toracica și lombara. În secțiune longitudinala, substanța cenușie medulara apare sub formă de coloane. Înconjurând substanță cenușie, la
Măduva spinării () [Corola-website/Science/304739_a_306068]
-
unde predomina celulele nervoase și "substanță albă" aici predomina prelungirile nervoase (axonii) celulelor nervoase.Intr-o secțiune transversala măduva apare că un fluture, cu două coarne anterioare și două coarne posterioare, unite prin comisura cenușie, străbătuta de canalul ependimar. Între coarnele anterioare și posterioare se află coarnele laterale, măi pronunțate în regiunea toracica și lombara. În secțiune longitudinala, substanța cenușie medulara apare sub formă de coloane. Înconjurând substanță cenușie, la exterior se află substanță albă, organizată, de fiecare parte, în trei
Măduva spinării () [Corola-website/Science/304739_a_306068]
-
albă" aici predomina prelungirile nervoase (axonii) celulelor nervoase.Intr-o secțiune transversala măduva apare că un fluture, cu două coarne anterioare și două coarne posterioare, unite prin comisura cenușie, străbătuta de canalul ependimar. Între coarnele anterioare și posterioare se află coarnele laterale, măi pronunțate în regiunea toracica și lombara. În secțiune longitudinala, substanța cenușie medulara apare sub formă de coloane. Înconjurând substanță cenușie, la exterior se află substanță albă, organizată, de fiecare parte, în trei cordoane: anterior, lateral și posterior. Ramurile
Măduva spinării () [Corola-website/Science/304739_a_306068]
-
pe vârfurile cele mai înalte, se desfășoară o vegetație de pajiști și tufărișuri alpine și subalpine, în care se întâlnesc păiușul roșu (Festuca rubra), iarba vântului (Nardus stricta) și iarba mieilor (Festuca ovina). La peste 1900m. pajiștile sunt alcătuite din coarnă. Spre limita pădurii se dezvoltă pâlcurile de jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus sibirica), smirdar (Rhododendron kotschyi), afin (Vaccinium myrtillus) și merișor (Vaccinium vitis-idaea). Se remarcă prezența zimbrului (Pinus cembra), un arbore ocrotit, în Custura Mătaniei. În zona alpină și subalpină
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
care se succed pe verticala muntelui. "Etajul alpin", reprezentat prin pajiști apare insular doar pe vârfurile ce depășesc 2000 de metri. Golul alpin coboară uneori până la 1900 de metrii datorită defrișării masive a jnepenilor. Între componentele vegetatiei pajiștilor alpine amintim Coarna (Carex curvula), Parușca (Festuca supina), Rugina (Juncus trifidus), Clopoțeii(Campanula alpina), Ochiul găinii (Primula minima), Degetaruțul (Soldanella pussila), Piciorul cocoșului alpin (Ranunculus alpestris), Unghia păsării (Viola declinata), spânzul (Helleborus purpurascens), coacăzul de munte (Brukenthalia spiculifolia) etc. "Etajul subalpin" cuprinde toate
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
și-a vîndut o parte din moșie doctorului Hîncu din Bălți. Dînsul și-a constriut o vilă pentru odih nă la aer curat de pădure. Boierul, fiind gospodar din viță, a sădit o livadă cu diferite soiuri de meri, peri, coarne, măsline și o vie cu soiuri europene. în anii re formei moșia a fost împărțită la țărani, iar clădirea vilei a rămas ca școală pentru copii. Satul Petrosu a suferit mult în urma războiului din 1941 -45, mai ales în timpul operației
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
sau care simbolizează cele trei lumi ale universului în care sufletul se naște, trăiește, suferă și moare: zona joasă (iadul), zona mediană (pământul), zona superioară (cerul). Ascendent celor trei puncte se folosește un nou simbol jainist, o semilună întoarsă cu coarnele în sus, care întruchipează tărâmul absolut Moksha, aflat la marginea universului, care transcende cele trei lumi cunoscute și care este adăpost pentru sufletele eliberate. Un punct in interiorul semicercului selenar întruchipează sinele eliberat, "siddha". Un alt simbol jainist este silaba
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Lira (din ) este un instrument muzical rudimentar, format dintr-o cutie de rezonanță, două brațe în formă de coarne și mai multe coarde, folosit, în antichitate, mai ales la acompaniere, când se recitau poeme. Conform mitologiei grecești, instrumentul a fost creat de ingeniosul Hermes, mesagerul zeilor, atunci când a zărit pe o plajă o carapace de broască țestoasă, goală în
Liră (instrument) () [Corola-website/Science/313221_a_314550]
-
masă. Din prima categorie se amintesc soiurile Aligote, Feteasca regală, Saint Emilion, Riesling italian, Sauvignon, Rkatiteli, Roșioara, Băbeasca neagră, Mușcat Ottonel și Sân Giovese. Pentru struguri de masă se cultivă soiurile Perla de Csaba, Cardinal, Chasselas dore, Mușcat de Adda, Coarna neagră și Italia.
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]