7,311 matches
-
al crimei, supraviețuind malefic, timp de cîteva zile, în zidul proaspăt tencuit, prin îngurgitarea creierului nefericitei victime. Pînă și acest ultim detaliu simbolic al mărturisirii organice, pline de cauzalitate și efecte, capătă un sens articulat, integrîndu-se în mașinăria uriașă a coerenței prestabilite și logicii inefabile. Singura diferență dintre Pluto și motanul revanșard consta în existența unei mici pete albe pe pieptul celui din urmă. Privind atent, eroul descoperise acolo conturul (profetic) al unei spînzurători. Pisica neagră revenise deci cu un mesaj
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
interbelic și, în special, cu poezia lui Blaga. Afinitățile stilistice cu creația blagiană, nu puține, au fost realizate de Alina-Iuliana Popescu, în textul ei. Multiplele aspecte de investigație sunt țesute cu atenție în complexul interpretativ, astfel încât să nu se distrugă coerența demersului. Acesta presupune un punct de vedere unitar, care, desigur, invită la discuții, deoarece se deschide generos, în același timp, spre ulterioare dezvoltări. Noutatea pe care autoarea a avut-o tot timpul în vedere a solicitat un efort de construcție
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu finalități variabile" (Iulian Boldea), iar, pe de altă parte, avem motivația originalității și a unicității limbajului poetic blandian, născută dintr-o serie de principii și norme personale și exclusive, suprapuse structurii de norme ordonatoare de mai sus. Pendulând între coerență și fragmentarism, între rațiune și emoție, părând să-i acorde o atenție particulară acesteia din urmă, poezia Anei Blandiana constituie un amestec de neomodernism autentic, de la care preia numeroase episoade, recognoscibile în întreaga sa creație, și voce personală, izvorâtă din
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unei sinteze între experiență (tradiție) și experiment (noutate), desigur, în consonanță cu spiritul veacului. Canonul modernist s-ar caracteriza, așadar, prin spirit de noutate, voința de sincronizare cu sensibilitatea și literatura occidentală, cu spiritul timpului, asumarea sintezei ca argument al coerenței și organicității estetice. Canonul postmodernist, în schimb, are un caracter oarecum contradictoriu. Pe de o parte, postmodernismul e cu totul refractar oricărui canon, oricărei intenții de canonizare, de uniformizare a literarului, preferând aderența la o perspectivă relativistă, multiculturalistă și centrifugă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ceea ce s-a numit poezie conceptuală. Și, astfel, s-a încetățenit o formulă, care a devenit, în curând, prolifică, poate tocmai din cauza prezenței vizibile, clare, ușor de imitat, a mecanismului de proiectare speculativ metafizică și mitic simbolică"38. Pendulând, între coerență și fragmentarism, între rațiune și emoție, părând să-i acorde o atenție particulară acesteia din urmă39, poezia Anei Blandiana constituie un amestec, între un neomodernism autentic, de la care preia numeroase episoade, recognoscibile, în întreaga sa creație, și voce personală, izvorâtă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ceea ce Roland Barthes numea "limbaj coercitiv", pentru că "puterea se insinuează, oriunde apar forme ale schimbului social. Și doar literatura, proliferând semnificantul, s-ar putea opune stagnării, osificării, naturalizării rostirii. Numai ea ar putea trișa limba, scoțând-o în afara puterii"242. Coerența se instituie prin utilizarea prezentului continuu, la puținele verbe existente, care redau, în cel mai autentic mod posibil, dar și în cel mai liric, realitatea. Conținutul e destul de explicit, deși e alegoric. Aversiunea față de dictatură este manifestată direct, total dezarmat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Aceasta pentru că noul sistem social nu-și poate crea structurile necesare și legitime, În scopul de a se apăra, suficient de repede și eficace: „Bineînțeles, corupția este un etalon al absenței instituționalizării politice eficiente. Demnitarilor publici le lipsesc autonomia și coerența și-și subordonează rolurile instituționale cerințelor exogene.” Altfel spus, acționează la presiunea factorilor de putere politică, care i-au propulsat, dar și pe baza bunului plac și a intereselor individuale, familiale sau de „club de apropiați”. În orice caz, aproape
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
violenței În confruntările sportive. Asistăm aici la o sublimare, la o transformare a antropologiei războiului tuturor contra tuturor. Orașul inventează o supapă prin care tensiunilor acumulate de stresul cotidian generat de o societate Închisă se eliberează, fără a afecta decisiv coerența și ordinea comunitară: violența sportivă. „«Cunoașterea sportului este cheia cunoașterii societății», spunea Norbert Elias. Ori unul dintre domeniile cele mai incitante pentru cei care cercetează fenomenul sportive este acela al violenței În sport, domeniu aflat În expansiune și care, cu
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
să îi pună în aceeași relație deloc intimidantă, mai degrabă fertilizantă cu modelele occidentale. Dar interesul autoarei se îndreaptă cel mai adesea nu spre "existențele în curs", cum spunea Călinescu undeva, ci spre valorile înscrise într-un teritoriu de stabilitate, coerență și certitudine estetică. Din întâlnirile, fericit și sagace repetate, cu acestea, iau naștere lecturi "interesate de notele definitorii, inimitabile, dar perene valoric, ale unor opere care au marcat momente de cotitură în dezvoltarea literaturii române" (v. Cuvântul înainte la Singurătatea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
profesoare Elvira Sorohan 1 în încercarea de a schița liniile unei poetici implicite a autorului, înțeleasă ca o coordonată fundamentală a demersului interpretativ de care ne ocupăm, coordonată care ilustrează și justifică în același timp calitățile discursului critic al autoarei, coerența și consistența unei perspective exemplare ca metodă și ca rezultate. Ipoteza de la care pornim este că, urmărind firele expresive prin care Elvira Sorohan se referă la creatorul textului literar, putem reconstitui un punct de vedere bine articulat și consecvent asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ostentație care îl tulbură pe erou, și tot în bâlci apare și o apoteoză a falsității în înmormântarea de carnaval a copilului circarilor în fața unui decor fotografic strident. Metaforele muzicale descriu constituirea sensului prin imagini ale toarcerii sau limpezirii unei coerențe dintr-o învălmășeală informă care o precede. În cazul primei imagini, partitura muzicală servește drept instrument al interpretării, catalizator ce face posibilă transformarea haosului în ordine. În al doilea caz, bâlciul rezumă, în chip parodic, nonsensul lumii întregi, făcând ca
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Nu pot să vreau să fiu ceva./ Port așadar în mine toate visele lumii.", răspun-de Alvaro de Campos 32. El opune acestei convingeri liniștitoare, care susține că orice ființă posedă un eu, un "eu profund", garant al identității persoanei, al coerenței gîndurilor, al continuității dorințelor și comportamentelor, ideea că ființa umană este un ansamblu tot timpul deschis de posibile și imposibile contradictorii. Nu știu dacă te-ai gîndit deja la acest lucru straniu care este eul întreabă Gao Xingjian. Se schimbă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și imposibilele oamenilor e apanajul incontestabil al imaginației. Artiștii știu, prin geniul lor, să stimuleze această imaginație. Teoria, de fapt spectacolul umanului pe care îl propunem se opune spiritului științelor așa-zis umane. Sociologia, psihologia, istoria, economia caută continuitățile (regularitățile, coerențele, constantele) în conduita umană. Științele umane se străduiesc să dezvăluie per-manențele. Teoria posibilelor-imposibilelor este un mod de a arăta discontinuitățile (rupturile, bifurcațiile, răsturnările, întoarcerile) din cursul destinului uman. E o încercare de a gîndi partea de surpriză esențială din viața
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sau în șaptesprezece." Așa își începe John Searle 155 cartea Construcția realității sociale, lucrare de referință pentru dezbaterea noastră. Cum se organizează totul (electroni, celule, limbaj, conștiință, instituții politice, bani...) pentru a forma împreună o lume? Filosoful american reflectează asupra coerenței lumii, dar uită să analizeze un dat elementar. Uită să analizeze și chiar să observe un mic cuvînt: în156. A considera acest cuvînt evident, pînă la a nu-l mai observa, înseamnă a fi prizonierul unui anume mod de a
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sau proiecte reformatoare ale boierimii moldo-muntene, ca și în programul revoluției condusă de Tudor Vladimirescu. Pe un asemenea fundal, naționalismul și mișcarea națională ca forme de expresie a ideologiei liberale au dobândit un plus de vigoare, de consistență și de coerență. Reanimând în proporții fără precedent și, evident, pe un plan superior "chestiunea română"20 pentru a o impune Europei spre soluționare, moldo-muntenii au elaborat între 1831 și 1848 nu mai puțin decât 96 de memorii și proiecte de reformă 21
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din fericire decît apanajul divinității ... De aceeași manieră, dacă este legitim să nu aplicăm la toate nivelurile de analiză aceeași logică, nu o putem nici încredința unei raționalități pur formale, care nu ar avea altă lege decît pe aceea a coerenței gîndirii. Raționalitatea așa cum a conceput-o Descartes este și ea o proiecție a rațiunii divine. Între logica abstractă, fără corespondent în fenomenele naturale și culturale și o logică informală, bazată pe o experiență care face legătura între spirit și lucruri
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
aducînd fapte noi, necunoscute pînă atunci, și relații noi între fenomene deja cunoscute; e) ea trebuie să aibă o mare deschidere, adică să se aplice dincolo de faptele particulare, pe care era inițial destinată a le explica. Aceste cinci caracteristici precizie, coerență, deschidere, simplitate și fecunditate furnizează baza alegerii teoriilor. Totuși Kuhn admite că aceste cinci criterii, sau altele de același gen, nu sînt niciodată suficiente pentru a permite cu certitudine alegerea dintre două teorii rivale. Nu există nici un algoritm care să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
poate completa panoplia mijloacelor de reglare macroeconomică. Politica macroeconomică nu include politicile structurale care acționează asupra organizațiilor și a proporțiilor economice, cum ar fi: politicile sectoriale, privatizările sau dereglementările. În ce privește raportul dintre instrumente și obiective, reținem două propuneri: 1) principiul coerenței al lui Jan Tinbergen, potrivit căruia politica economică trebuie să aibă cel puțin tot atîtea instrumente cîte obiective de atins și 2) principiul eficienței, al lui Robert Mundell, potrivit căruia politica economică trebuie să utilizeze fiecare instrument în funcție de obiectivul pentru
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dezavantajele pe care nu ne propunem să le dezvoltăm aici, dar care rescriu și vor modifica radical în următorii ani arsenalul clasic al politicilor economice. Concepte de bază: * politică conjuncturală și politică structurală; * careul magic al obiectivelor politicilor economice; * principiul coerenței, enunțat de Jan Tinbergen; * principiul eficienței, enunțat de Robert Mundell; * agenții politicilor economice; * instrumentele politicilor economice; * politica monetară; * politica bugetară; * politica ratei de schimb; * politica de control direct asupra prețurilor, veniturilor și fluxurilor cu exteriorul; * rata scontului; * operațiunile pe piața
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
rigoare salarială în fața crizei; * controlul prețurilor. Probleme de studiat: * Ce este politica economică? * Care sînt obiectivele ce formează laturile careului magic al politicilor economice? * Care sînt principalele instrumente ale politicilor economice? * Cine sînt agenții politicilor economice? * În ce constă principiul coerenței politicilor economice, formulat de Jan Tinbergen? * În ce constă principiul eficienței politicilor economice, formulat de Robert Mundell? * Ce este politica monetară? * Care sînt principalele instrumente (măsuri) ale politicii monetare? * Ce este politica bugetară? * Ce este presiunea fiscală? Ce exprimă "curba
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care să respecte simultan ansamblul celor cinci condiții de mai sus. Altfel spus, nu există posibilitatea de a imagina reguli de decizie publică democratică respectînd libertatea de expresie, care să evite alegerile evident ineficace (principiul unanimității) și care să asigure coerența și stabilitatea alegerilor publice (alegeri nonciclice). Forța acestei teoreme ține de natura puțin constrîngătoare și dificil contestabilă a majorității normelor inițiale reținute de Arrow. A majorității, cert, dar nu a tuturor acestor norme. Într-adevăr, ultimul postulat este discutabil și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
forma de proprietate majoritară este aceeași, deci concentrarea puterii economice nu s-a diminuat teribil; corupția, birocrația și activitățile gen mafia nu regresează. Hansner utilizează expresia de "vid sistemic", ce vrea să indice faptul că, după prăbușirea economiei socialiste, nici o coerență care să tindă a deveni sistemică nu a fost încă observată. Ideea de vid nu este cea mai fericită, în măsura în care, dimpotrivă, tranziția e o perioadă în care două sisteme economice coexistă, unul în distrugere, celălalt în construcție. Dar nu este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și neliniștea asurzitoare. Această împrăștiere lingvistică pronominală vădește o nevoie de considerare egală a mai multor perspective, nu nepărat contradictorii, ceea ce relevă o abordare personală, poetică a lumii, printr-un sine multiplu ce refuză să abdice în fața exigenței opțiunii unice. Coerența internă a universului lui Marius Daniel Popescu nu e defel știrbită de aceste practici. În concluzie, putem spune că spațiul literar francofon repre zintă o șansă. Șansa unei întîlniri între două culturi, două moduri de gîndire, două (sau mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
interioară. Prin urmare, orice tentativă de identificare cu sine, asumată prin cuvînt, nu va face decît să agraveze această diferență de sine, acest ultim stadiu al diaforei. Eul scindat face să șchioapete funcția auctorială cea care, în mod obișnuit, atestă coerența și legitimitatea spuselor antrenînd în acest dezechilibru certitudinea noastră de cititor potrivit căreia discursul este proprietatea exclusivă a unui enunțător unic. Deci discursul nu mai apare ca topos esențial al eului totalizant, ci ca nisipurile mișcătoare ale unui subiect superior
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
spațiu de cutreierat suplimentar, în care eul rătăcește după bunul plac. Cioran nu a creat vreun sistem filosofic, dar și-a perfecționat o metodă de gîndire și un stil care țin loc de sistem, devenind un principiu unificator și asigurînd coerența de ansamblu. O asemenea tensiune a trăirii și un asemenea sens al tragicului existenței nu ar fi putut adopta o expresie evolutivă, argumentativă susținută, ci doar fulgurațiile unei scriituri și doar într-o limbă netedă, strălucitoare, clasică. Paradoxul cioranian și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]