27,125 matches
-
juca și în doi din moment ce Cubanezu trage de oriunde, cu latul, cu șiretul, cu șpițul, cu exteriorul, și eu apăr tot, mă tăvălesc prin zăpadă, sar la rădăcina barelor, plutesc sub transversală, boxez, scot de la păianjen, urlu, țip, îmi frec colțurile gurii cu mănușile fleașcă, îmi tot ridic pantalonii care sunt grei de apă și m-au lăsat cu burta goală, resping orice minge și el plesnește, urlă, țipă (nu ca mine, de fericire, ci de neputință), șutează tot mai furios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
despre o tipă de la J care umbla cu un negru. Apoi, tabăra de la Breaza a avut cam tot ce-ar fi putut avea o tabără din vacanța de primăvară: ciripit de păsărele, fustițele fetelor, macaroane, marmeladă și mâncărică de cartofi, colțul crud al ierbii, meditații la matematică cu Stăneasca, diriga mea (la D) și profa lui (la I), pasta de dinți de pe clanțe, o excursie la crucea de pe deal în care ne tot îmbrânceam cât să nimerim cu palmele în țâțicile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
că doar blestemata asta de mâncărime este singura care mă obligă să-i dezvălui tot acel carnagiu dichisit cu teroare și sânge, cu spaimă și agonie, pe care aș fi vrut să-l pot păstra ferecat în cel mai întunecos colț al amintirilor mele? Ce va crede el - să lăsăm acum pentru prima oară ușa larg deschisă - despre noaptea aceasta care se furișează duminica la ora două după-amiaza după perdele ca o pisică (ireală, străvezie, amenințătoare), ca un linx ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
alesese la divorț), îi arătam cu degetul ferestrele noastre de la patru, din D 13, la bucătărie chiar era lumină, iar el îmi explica enervat că nu locuim acolo, ci în blocul de peste stradă, tot la ultimul etaj și tot pe colțul nordic. M-a târât pe scări până sus, în D 14, nu l-a clintit nici faptul că pe ușă scria Fam. Eretescu, a sunat insistent (parcă vroia să anunțe o inundație) și l-a întrebat pe nenea care ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
dorească să i se înroșească urechile de la atâta smucit ori să i se umfle degetele de la atâtea rigle de treizeci de centimetri care lovesc peste ele. Ca să nu mai pun la socoteală palmele peste față, trasul de păr, pusul la colț și statul pe vârfuri cu brațele-n sus. Așa că toate aceste lucruri putrede (unu, doi și trei și chiar patru la mână) au rămas doar niște mici semne de întrebare pe care doar în siguranța camerei mele aveam curajul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de Atoatestăpânitor și Întâilegiuitor în hotărârile, treburile și acțiunile unui regat. Nici nu vă puteți închipui cât pot fi ele de multe. Să-ți bați joc de Angelica mucioasa. Să primești cele mai bune jucării. Să ți se împartă întotdeauna colțul de pâine. Să nu care-cumva să pretinzi că le iubești pe Roxana, Diana și Ana Maria, pentru că altfel vei avea de pătimit. Să nu le spui niciodată celor trei fete că sunt iubite în secret, pentru că rușine mai mare nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
bulevardelor, copacilor, turlelor de biserici, piețelor și maidanelor, să fi ajuns într-un târziu peste blocurile din Drumul Taberei, iar acolo, deloc derutat, știind prea bine care-i sunt ținta și menirea, să se fi îndreptat către D 13 (spre colțul său nordic), să fi pătruns pe una din ferestrele deschise ale apartamentului 40, să fi căutat și să fi descoperit camera noului-născut și, într-un moment în care el, pruncul, dormea dus (străbătut de amintiri intrauterine și de proaspete senzații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
din răsputeri să-i imit ferocitatea, peste noi plutea un miros de pâine prăjită și ceai, duminica intrase cumva și în aparatul de radio, torcea ca o pisică uriașă printr-un concert de pian al lui Ceaikovski, se ghemuise prin colțuri și unghere și se rostogolea leneșă peste stradă, se aciuase până și în cadența molcomă a copitelor de cai, în asfaltul aleii Băiuț, în căruța țiganilor, în stigătul lor prelung și tremurat care-și pierdea treptat sensul ca să se transforme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mare, după ce s-a prefăcut mort, tocmai a înviat ca să te urmărească pe sub plapumă. Dacă mai exista un viitor - și o cruce strălucitoare și roșie ca să-l anunțe -, el trebuia să mai aștepte. Cam până ce după-amiaza apărea grăsună după un colț, căscând și frecându-se la ochi, toropită de nemișcare și de inutilatea albumului duminical, trimițându-i pe frații mai mari la un fotbal în curtea școlii, iar pe cei mijlocii până la scara B, etajul 1, în fața ușii unui băiat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
În noaptea aceea în care mama a lăsat veioza cu lumina verde aprinsă, iar Bau-Bau (un fel de om cu ochi fosforescenți care plutește într-un sac negru, invizibil, un fel de bucată de întuneric mișcătoare) m-a pândit după colțul umbros al camerei lui tata, așteptând să-mi țiuie urechile de atâta beznă și tăcere ca să se desprindă de unde era ascuns, l-am visat pe Matei mare. Se făcea că era la o masă de scris, nebărbierit, cu un pix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
halul ăla de Bau-Bau (îl făcea jigodie, rânjit, tâmpit, dihanie parșivă), putea s-o pățească în orice clipă, știa și el asta și cică se pregătise, într-adevăr, n-a durat mult și din tăcerea aia țiuitoare, mai exact din colțul umbros al camerei lui tata, s-a desprins o bucată de întuneric care gonea spre noi, cuvintele dispăruseră ca de obicei (oricât se străduiau să rămână scrise, erau șterse, literă cu literă), cumva, nu știu cum, pentru că nu mă puteam uita de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
au agitat vreme de-o săptămână să facă cumpărături, să plătească furgonete, cărăuși, zugravi și un muncitor cu o bormașină, după care, mângâindu-l pe Giani, au privit încântați cum ajunsese să arate boxa lor de la scara D. Într-un colț, fixat de tavan cu trei lanțuri groase, era un sac uriaș din piele maronie, ca un cilindru sau ca o felie lunguiață dintr-un trunchi de brad, în alt colț atârna o pară îmbrăcată în vinilin negru, pe peretele dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ajunsese să arate boxa lor de la scara D. Într-un colț, fixat de tavan cu trei lanțuri groase, era un sac uriaș din piele maronie, ca un cilindru sau ca o felie lunguiață dintr-un trunchi de brad, în alt colț atârna o pară îmbrăcată în vinilin negru, pe peretele dinspre C 37 apăruseră un spalier și o oglindă mare, înaltă cât încăperea proaspăt văruită, pe podea se găseau o saltea și haltere de mai multe greutăți, iar pe o policioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
se uita la Șobi, la Țăcănitu’, la Gigi Maimuță, la Giani, la Dan Apostol, la Popou, la Nicu Pantof și la Luigi ca la camarazii lui Rahan. Ei își cărau pumni cu nemiluita, cu mănuși adevărate, eu îi asistam din colțul ringului și cronometram reprizele. Tot atunci, în epoca boxului și a marilor hemoragii nazale, tot la subsolul scării D, s-a petrecut un alt fapt însemnat, desprins și el din regula impusă de Momentul filosofic, anume că nimic în Drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
filosofic, anume că nimic în Drumul Taberii nu era la voia întâmplării. La câteva luni după ce bunicul nostru încetase să mai respire și, cred eu, plecase la Cruce, pe Caraiman (unde sufletul îi bântuia pe Brâna Portiței, pe Albișoare, pe Colții Picăturii, pe Vâlcelul Spumos și, mai cu seamă, în primul circ glaciar, La Verdeață), bunica noastră Veronica a vândut sufrageria lor florentină, cu banii și-a cumpărat o garsonieră, iar nouă, fiindcă vroia să scape de ele, dar se rușina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
muzeu al comorilor uitate, un cimitir al lucrurilor necitite și de necitit. Volume vechi, legate În piele, crăpate și roase de mucegai, se Învecinau cu cărți ieftine mai noi, ale căror pagini Îngălbenite se făcuseră maronii și se fărîmițau pe la colțuri. Erau westernuri de Zane Grey cu toptanul, mormane nesfîrșite de cărți cu predici lugubre, vechi enciclopedii, memorii din Marele Război, diatribe Împotriva New Deal-ului, ghiduri despre Noua femeie. Însă, firește, Flo nu știa că lucrurile astea sînt cărți. Aventuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
observat craterul la timp și camionul s-a izbit frontal de el, zdrang. A fost o zdruncinătură cumplită și din camion au căzut o groază de cărbuni. Însă mașina nu s-a oprit. A mers mai departe și a dat colțul și, preț de o clipă, strada goală și luminată de soare a rămas presărată cu o dîră de cărbuni. O bucățică dintr-un cărbune se rostogolise pînă la piciorul băiatului. Și apoi, brusc, ca la un semn, ușile au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mai tîrziu, cînd toată lumea s-a Întors la ea acasă, și-a strecurat-o În buzunar. Din comportamentul femeilor, a Înțeles că este un lucru foarte prețios, deși nu avea nici cea mai mică idee ce anume. Apoi a dat colțul, a scos cărbunele din buzunar și a dat să-l mănînce. În Africa, În timpul perioadelor de foamete, copiii hămesiți mănîncă țărînă. Dacă ți-e suficient de foame, mănînci orice. Chiar dacă nu-ți hrănește trupul, simpla acțiune de a mesteca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
altă parte, hîrtia, am descoperit destul de timpuriu În viață, are o consistență minunată și, În unele cazuri, chiar și un gust plăcut. Poți să mesteci o bucată zdravănă de hîrtie ore Întregi dacă vrei, ca pe gumă. Împins Într-un colț de către frații și surorile mele cu mușchi, Încercînd să-mi trec cumva timpul cît mă străduiam să-mi umplu golul și ghiorăielile pîntecului imaginîndu-mi festinuri uriașe, m-am apucat să mestec bucățelele de confetti de la picioarele mele. Deși mă aflam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
se căcase, nu se pișase și nu făcuse nimic nimeni, n-a avut tocmai darul de a-mi potoli pofta, așa că probabil, imediat ce am fost În stare să merg de-a bușilea, bălăbănindu-mă pe picioare și să ies din colțul meu Întunecos afară, În pivnița luminată de lămpi de neon, pentru mine imensă ca un ocean, mi-am pus deoparte capitole Întregi. SÎnt convins că aceste pagini masticate mi-au asigurat baza nutrițională pentru - și poate chiar au cauzat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
rețete culinare, bancuri porcoase, boli, nașteri, execuții - toate astea și multe altele le-am Înmagazinat În trupul meu. Da, recunosc, le-am Înmagazinat Înainte de a fi pregătit. Îmi amintesc perfect, aproape visceral, cum stăteam, foarte mic, strîns ghemotoc Într-un colț Întunecos, pe un strat de hîrtie făcută ferfeniță (viitoarele mele mese), cum mă apucam de burta umflată grotesc și cum gemeam de durere. Și vai, ce durere ! - crampe lungi, tot mai intense, ce forau și mi se Încolăceau În stomac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
ascunzătoare. Prăvălia de deasupra era Închisă, și În piață nu se auzea aproape nici o mașină care să-și adauge armonia distantă simfoniei de sforăieli ale familiei mele adormite in corpore. Cu nasul În podea, am coborît pe culoarul ce unea colțul În care ne aveam culcușul și Încăperea cea mare, cu neon pîlpîind, și primul lucru peste care am dat, deschis pe ciment, a fost chiar Cartea cu C mare, sau ce mai rămăsese din ea. Am recunoscut-o imediat după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
așa cum le plăcea oamenilor să spună, un veritabil canal de scurgere și, Într-adevăr, asfaltul umed lucea la lumina felinarelor precum apa. Pe lîngă noi, fără să ne vadă, a trecut o femeie urmată Îndeaproape de un bărbat. Au dat colțul grăbiți și au dispărut pe o ușă deasupra căreia scria CAMERE DE ÎNCHIRIAT. N-am să uit niciodată zgomotul făcut de tocurile femeii pe trotuar. Ne-am ghemuit Într-un burlan pînă cînd au intrat Înăuntru și ușa s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
predestinării tragice. Nimic nu e la fel de eficient ca imaginația pentru a submina curajul cuiva. Am citit jurnalul Annei Frank și am devenit Anne Frank. În ce-i privește pe ceilalți, trăiau și ei spaima la maximum, se făceau mici prin colțuri, asudau de frică, Însă, imediat ce trecea pericolul, era ca și cum nu s-ar fi Întîmplat nimic, și porneau tropăind fericiți mai departe. Așa tropăiau fericiți mai departe, pînă cînd erau fie făcuți una cu pămîntul ori otrăviți, ori un drug de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
apei trase și Înainte ca pașii să urce iar treptele, intervenea mereu barajul unui clic de zăvor tras. În ziua În care s-a pogorît brusc liniștea, mai asurzitoare decît orice clic, dintre apa trasă și pași, mă aflam În colțul din spatele boilerului. Am știut imediat ce s-a Întîmplat și, În noaptea aia, după ce s-a Închis prăvălia, m-am strecurat afară din adăpost. Ușa de la TOALETĂ a rămas deschisă și În cămăruța din spate era o lumină, mai puternică decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]