136,312 matches
-
satul „cu primăria” tocmai în virtutea centralității sale administrative și, de multe ori, spațiale. Șansele sporite de comunicare cu orașul și de accesibilitate instituțională acționează ca principală forță de atracție a migranților dinspre satele periferice spre cel central în spațiul aceleiași comune. Migrația intracomunală ajunge astfel să contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre satele centrale și cele periferice. Ca urmare a acțiunii tuturor mecanismelor menționate, satele centrale înregistrau, în 2002, un nivel mediu de dezvoltare socială de 1,3 ori mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
scorul Hull. N = 12.092. Datele asupra celui mai apropiat oraș se referă la momentul 1998. Factorii ecologici menționați acționează cumulativ. Satele cele mai sărace sunt cele izolate, departe de drumuri modernizate și de orașe mari, cu statut periferic în cadrul comunei și localizate la câmpie. La polul opus, cu șanse maxime de dezvoltare socială, se află satele centrale, din apropierea orașelor mari. Regularitatea respectivă este vizibilă nu numai la modul agregat, prin cumularea mai multor indicatori de dezvoltare socială, ci și pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe care le au acești indicatori se află încă alte două tipuri de distanțe: de la majoritatea gospodăriilor din sat la locul unde funcționează instituția sau serviciul de referință și distanța de la satul în cauză la cel care este centru de comună. Caseta 13tc "Caseta 13" Grila FRDS pentru identificarea satelor săracetc "Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace" Varianta I Un sat este sărac dacă satisface cel puțin patru dintre următoarele 10 criterii: 1. „Nu există acces normal la o sursă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
față de orașe, ci și de faptul că tind să fie mai depărtate și în raport cu drumurile europene și cu centrul de județ. Regăsim în datele analizate ideea formulată anterior a sărăciei comunitare ca expresie a combinării mai multor distanțe - față de centrul comunei, față de orașul cel mai apropiat, față de orașele mari, față de drumurile moderne, de circulație europeană și, de asemenea, față de centrul județului. Dintre toate distanțele menționate, cele mai importante sunt cele de la sat la oraș și de la sat la centrul comunei. Dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
centrul comunei, față de orașul cel mai apropiat, față de orașele mari, față de drumurile moderne, de circulație europeană și, de asemenea, față de centrul județului. Dintre toate distanțele menționate, cele mai importante sunt cele de la sat la oraș și de la sat la centrul comunei. Dacă satul se află la o distanță mare față de un oraș mare și nu este centru de comună, atunci probabilitatea ca sărăcia comunitară să fie mare este semnificativ mai ridicată decât pentru satele apropiate de orașe și care sunt centru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
asemenea, față de centrul județului. Dintre toate distanțele menționate, cele mai importante sunt cele de la sat la oraș și de la sat la centrul comunei. Dacă satul se află la o distanță mare față de un oraș mare și nu este centru de comună, atunci probabilitatea ca sărăcia comunitară să fie mare este semnificativ mai ridicată decât pentru satele apropiate de orașe și care sunt centru de comună. În pofida faptului că nivelul de sărăcie al județului în care se află satul a fost considerat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
satul se află la o distanță mare față de un oraș mare și nu este centru de comună, atunci probabilitatea ca sărăcia comunitară să fie mare este semnificativ mai ridicată decât pentru satele apropiate de orașe și care sunt centru de comună. În pofida faptului că nivelul de sărăcie al județului în care se află satul a fost considerat un criteriu important pentru orientarea facilitării, între numărul de criterii de sărăcie pe care le satisface în medie un sat cu grant FRDS și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din romi, fără alte grupuri etnice așezate pe teritoriullor și cu localizare preponderentă în Moldova, Transilvania și Crișana-Maramureș. Alți factori care condiționează sărăcia CR - mediul rezidențial, mărimea comunității, tradiționalismul indicat de limba vorbită, mărimea orașului sau nivelul de dezvoltare a comunei - sunt mai puțin importanți decât cei anterior menționați. Rezultă că segregarea rezidențială și analfabetismul sunt principalele semne ale sărăciei CR. Alți factori care au fost discutați în cuprinsul acestui subcapitol sunt relevanți pentru sărăcia romilor numai în măsura în care contribuie direct sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe drumul lui Petru Rareș, cel puternic și mândru”. Obcinile bucovinene sunt locuri mirifice, dăruite de Dumnezeu credincioșilor săi, căci Vatra Dornei, stațiune balneară bogată în burcuturi tămăduitoare, cu un climat numai bun pentru bojocii tuberculoși sau inimă rea, și comuna turistică Vama, supranumită Mica Sinaie, datorită formelor de relief ce dau impresia unui ceaun tapetat cu brazi și molizi, parcă sunt rupte dintr-un rai ipotetic, așa cum îl descriu cele două genii naționale, Mihai Eminescu și Vasile Alecsandri : „În fantazii
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
nu i-am prețuit cât trebuie, și să constat că cei dragi, iubiți de rude, de cei apropiați și de Dumnezeu, mor de tineri. EXPOZEUL GENITORILOR Bunicul Constantin Cotlarciuc, născut în anul 1874, a fost urmaș al unor dregători ai comunei Vama, fiul Rahilei Hurjui căsătorită cu Grigore Cotlarciuc. vornic al satului între anii 1879 și 1882. Grigore s-a născut în 1834, fiind feciorul cojocarului Vasile Cotlarciuc și al Iftimiei, care locuiau la casa cu numărul 239 din Vama. Absolvent
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ucenicia la moșul său, cantorul Stefan Hurjui de la Sfânta Biserică din enoria Vama cu patronul Inălțarea Domnului. După satisfacerea stagiului militar obligatoriu, între anii 1896 și 1899 în Cernăuți îeliberat cu titlul de sergent-major), este numit cantor la Biserica din comuna vecină Frumosu, iar din anul Răscoalei din 1907 este cantor titular în Vama, la Biserica Inălțarea Domnului. Ales primar în mai multe mandate după marea Unire din anul 1918, Constantin Cotlarciuc a fost un gospodar de frunte al satului, care
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
11 martie 1930: „Duminică 9 martie a decedat în Vama, după suferinți lungi și dureroase, cantorul bisericesc Constantin Cotlarciuc. Născut în anul 1874 și fiind coborâtor dintr-o veche familie de gospodari fruntași, care a dat o serie de primari comunei târgului Vama, regretatul Constantin Cotlarciuc, văr drept cu I.P.SF nostru arhiepiscop și mitropolit Nectarie a fost și un valoros membru al organizației locale a Partidului Național-Liberal. Ales primar îndată după înălțătorul act al unirii noastre cu patria-mamă, decedatul, bucurându
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și încrederea concetățenilor săi, a deținut situația de primar cu toată vrednicia prin aproape tot timpul ce s-a scurs de-atunci încoace până în vara anului 1929, când se bolnăvi de cord, fără a-și mai reveni. Ca primar al comunei târgului Vama a prezidat, colaborând cu zel și abnegațiune, la înzestrarea comunei cu 3 școli primare de stat de 1,3 și 6 clase, la crearea unui parc în jurul monumentului istoric Stâlpul lui-Vodă, la transformarea târgului Vama în comună urbană
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
prin aproape tot timpul ce s-a scurs de-atunci încoace până în vara anului 1929, când se bolnăvi de cord, fără a-și mai reveni. Ca primar al comunei târgului Vama a prezidat, colaborând cu zel și abnegațiune, la înzestrarea comunei cu 3 școli primare de stat de 1,3 și 6 clase, la crearea unui parc în jurul monumentului istoric Stâlpul lui-Vodă, la transformarea târgului Vama în comună urbană, la înființarea judecătoriei mixte de ocol din localitate, la punerea temeliei a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
al comunei târgului Vama a prezidat, colaborând cu zel și abnegațiune, la înzestrarea comunei cu 3 școli primare de stat de 1,3 și 6 clase, la crearea unui parc în jurul monumentului istoric Stâlpul lui-Vodă, la transformarea târgului Vama în comună urbană, la înființarea judecătoriei mixte de ocol din localitate, la punerea temeliei a două biserici monumentale și la atâtea alte opere de utilitate publică, autoritățile în drept recunoscându-i meritele și răsplătind râvna și patriotismul lui prin acordarea distincțiilor: Răsplata
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
distincțiilor: Răsplata muncii pentru, școală și biserică și medalia Serviciul credincios. Prin moartea-i prematură cel ce a fost Constantin Cotlarciuc lasă în urma sa, pe lângă îndurerata sa soție, 4 copii, fiind ei parte la liceu, parte la universitate, iar în comuna sa natală și în largul cerc al numeroșilor săi prieteni și cunoscuți de pretutindeni, regrete unanime. Dumnezeu să-1odihnească în pace”. Averea lăsată de bunicul ca moștenire familiei îndurerate cuprindea: casa țărănească cu 4 camere înconjurată cu un cerdac generos de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
poetul popular, întors olog din primul război mondial, dar vindecat miraculos de doctorul Reginei Maria. Atunci când Constantin Sasu și-a deschis o crâșmă, ce avea anexată o sală de cinematograf, bunicul și-a făcut ucenicia în rularea primelor filme din comună. * Bunica Ecaterina Sasu era o țărăncuță cu patru clase, mai tânără decât bunicul cu vreo 15 ani, știau ei ce știau, flăcăii mai tomnatici din sat, unde umbla vorba că și găinile sunt curve, căci mai toate crâșmele și băcăniile
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
să-i spun, stând uitat la râul Moldova sau Moldovița la pescuit, în pădure la vânat păsări cu praștia sau cu arcul cu săgeți, sau la fotbal, unde eram titular în echipa de pitici și mai apoi de juniori a comunei. În afară de mine, avea grijă și de Ilinca, bunica cea bătrână, care, după 80 de ani, stătea mai mult la pat și începuse să aibă devieri comportamentale, tot așteptându-și feciorul ce-i mai rămăsese în viață. Aveau amândouă un cult
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
tăiat la ferăstrăul circular degetele de la o mână. Din muncitor în depozitul de bușteni al Fabricii de Cherestea Vama, pe unde am trecut și eu mai târziu, datorită calităților profesionale și organizatorice, a fost ales între anii 1958-1962 primar al comunei Vama, continuând ca președinte al Cooperativei de Consum și șeful Serviciului de Expediție al Fabricii de Cherestea. S-a remarcat prin înființarea primelor magazine cu autoservire din comună îalimentară, metalo chimice și textile), prin construirea Cabanei Turistice în anul 1974
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
calităților profesionale și organizatorice, a fost ales între anii 1958-1962 primar al comunei Vama, continuând ca președinte al Cooperativei de Consum și șeful Serviciului de Expediție al Fabricii de Cherestea. S-a remarcat prin înființarea primelor magazine cu autoservire din comună îalimentară, metalo chimice și textile), prin construirea Cabanei Turistice în anul 1974, mai mult prin muncă voluntară, prin organizarea, în anul 1968, în comuna Vama, a finalei pe țară a „Cupei Agricultorului” cu participarea a peste 400 de sportivi din
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de Expediție al Fabricii de Cherestea. S-a remarcat prin înființarea primelor magazine cu autoservire din comună îalimentară, metalo chimice și textile), prin construirea Cabanei Turistice în anul 1974, mai mult prin muncă voluntară, prin organizarea, în anul 1968, în comuna Vama, a finalei pe țară a „Cupei Agricultorului” cu participarea a peste 400 de sportivi din toată țara. Mi-a fost șef în anii în care am lucrat la Fabrica de Cherestea, încadrat ca muncitor sortator, încărcător vagoane C.F.R. Marfă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în jurul său când venea acasă cu cadouri din străinătate pentru rudele și vecinii curioși. Păcat că din Primăria Vama nu s-a gândit cineva să-1 propună, înainte de anul 1989, pentru a i se conferi titlul de cetățean de onoare al comunei, căci după Revoluție acest titlu suprem a devenit ridicol, prin acordarea lui unor persoane destul de modeste, fără origine în Vama. La fel de bine puteau să se gândească superiorii săi de la Ministerul Apărării Naționale, pentru avansarea sa, de la gradul de colonel la
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
nu a atras-o definitiv și, când s-a ivit ocazia, a revenit la Vama, ocupând prin concurs catedra de limba franceză a Școlii generale de arte și meserii „Iorgu G. Toma”, unde se găsește și astăzi. Impactul elevilor din comună cu un profesor exigent de la oraș a fost destul de dur, mai ales când au apărut și primii corigenți, aspect care nu s-a schimbat total nici în prezent, profesoara de franceză nefiind în grațiile tuturor elevilor și părinților, cu toate că eu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
care era în ton cu mintea mea de atunci, până când, o dată, din senin, m-a aruncat violent din spinare pe prundișul câmpului, de-am văzut steluțe verzi și mi-a țâșnit borșul pe nas. În preajma sărbătorilor de Paște, toată suflarea comunei era angajată în lucrările de primăvară ale pământului, iar în săptămâna mare se obișnuia a se da foc gunoaielor și frunzelor greblate în grădini și curți. Tot în această săptămână sfântă se reînnoia garderoba fiecăruia după posibilitățile financiare ale familiei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ne oferea bomboane sau ciocolată de la taică-su, stelist înfocat, din postura de șef de Ocol Silvic Vama. Pauzele dintre competiții erau caracterizate de jocuri interesante între cele două parohii, de Sus și de Jos, în care este împărțită administrativ-religios comuna, cât și de confruntările dintre români și țiganii din comunitatea dealului Runc, botezată ironic „Cernăuțiul Nou”, ce aveau loc pe terenul câmpului Gușoi, care devenea, de obicei, un adevărat teatru de război. După etapa „piticilor”, perioadă în care ne-am
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]