8,920 matches
-
fi facilitată, inițial, prin utilizarea unor imagini, cântece, secvențe verbale etc.; povestirea cu început dat; repovestirea cu modificarea uneia dintre perspectivele povestirii inițiale etc. ( Toate aceste aspecte ale povestirii se constituie în modalități de: îmbogățire, nuanțare, activizare a vocabularului preșcolarilor; conștientizare a importanței valorificării intonației corespunzătoare, a mimicii, gesticii etc., în conformitate cu ideile, sentimentele transmise și cu însăși atitudinea povestitorului față de cele relatate; plasare motivată a povestitorilor și a ascultătorilor în sfera lui ,,Îmi place Nu-mi place/sunt de acord nu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
potențialului intelectual al copiilor; * asimilarea, fixarea, (re)sistematizarea, evaluarea anumitor cunoștințe, de unde și delimitarea diferitelor tipuri de convorbire; * abordarea unei tematici diverse: natura; evenimente/elemente sociale; copilăria; teme reflectate în literatură, în filme, în desene animate, în benzi desenate etc. * conștientizarea valențelor deosebite ale comunicării prin convorbire (desfășurată în principiu o dată pe lună, la copiii de peste 5 ani): cu întreaga grupă; cu un grup de copii; individuală. În realizarea activității propriu-zise de convorbire, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere parcurgerea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
copilului în ipostaza de a reda ce a auzit, respectiv de a interpreta, de a spune ce a înțeles; pot fi transmise de către cadrul didactic și scurte mesaje care, deși valorificând același cod, să fie interpretate diferit de către copii, în vederea conștientizării de către aceștia, pe de o parte, a necesității implicării active în procesul receptării, inclusiv a elementelor nonverbale și paraverbale asociate planului verbal și, pe de altă parte, a existenței posibilității de a interpreta diferit, nu neapărat corect sau greșit, un
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de interlocutor etc.), înțelegerea de către copil a importanței acestora în transmiterea mesajului (un gest indicativ poate facilita decodarea mesajului de către persoana cu care se vorbește; vezi și exemplul educatoarei, care poate ,,explica" un cuvânt nou prin indicarea imaginii/obiectului etc.); conștientizarea posibilității de a alege și alt canal de transmitere a mesajului decât cel oral, familiar copiilor (pot desena Moșului o scrisoare, pot filma sceneta de la serbare și trimite înregistrarea bunicilor, până vor ajunge să le povestească ei înșiși cum a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
realizează în condiții optime prin asimilarea, fixarea și actualizarea corespondențelor dintre semnele subsumate sferei oralului, respectiv sferei scrisului (vezi, de exemplu, corespondența foneme grafeme, intonație semne de punctuație etc.). Cu precădere în etapa preșcolarității, aceste elemente trebuie nuanțate în direcția conștientizării, de către copil, a posibilității de a comunica prin semne desene, litere etc. încărcate de semnificație. În acest sens, este necesară familiarizarea copiilor, pe de o parte, cu ,,citirea" unor ilustrații, semne convenționale (semne vizuale de circulație, de marcare a unor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
textul funcțional (scrisoarea, felicitarea, invitația etc.), prin prisma utilității pe care semne de diferite tipuri, litere, cifre, desene etc. o au în cadrul acestuia. Cuvântul-cheie corespunzător acestei realități a preșcolarității, alfabetizarea ca ,,alfabetizare emergentă" presupune așadar, prin prisma celor prezentate supra, ,,conștientizarea timpurie de către copii a limbajului scris", precum și ,,atitudinea lor față de acesta"290, constituindu-se, de altfel, în primul stadiu în procesul de abordare/dobândire a citit-scrisului291. Important este să se asigure înțelegerea rolului scrisului, a semnificațiilor pe care acesta le
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sunetul și litera, silaba, regulile de despărțire a cuvintelor în silabe, accentul, intonația, semnele de punctuație etc. sunt vizate în cadrul activităților de educare a limbajului în grădiniță prin prisma recunoașterii acestor elemente de construcție a comunicării (orale și scrise), a conștientizării valorii lor și a exersării utilizării lor în contexte concrete, în situații de comunicare reale sau construite, (re)create. Prin raportare la modelul oferit de cadrul didactic 295, de copii înșiși (în anumite cazuri), respectiv de secvențe înregistrate ilustrând actualizarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
lipsește!, Continuă!, Cine este și ce face?), timpul verbelor (Ieri azi mâine, Ce am făcut ieri/în vacanță?, Ce facem acum/azi?, Ce vom face mâine?), gradele de comparație ale adjectivelor și adverbelor (Plus minus, Topul jucăriilor, Mare mic) etc.; conștientizarea importanței/funcționalității fiecărui element al sistemului limbii: Cuvinte pierdute. Găsitorului recompensă; Cuvinte dezlegate/descusute, Croitorașul cel isteț, Să așezăm cartonașele completare orală de enunțuri lacunare, reconstituire a unui enunț din care lipsesc substantivele/verbele/adjectivele, asociere a cuvintelor într-un
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pe cele formulate distinct în literatura de specialitate: funcția motivațională, cea de feed-back, funcția ,,de ameliorare, de perfecționare, dar și de ameliorare"331. Raportarea conștientă, sistematică la aceste funcții ale evaluării implică: * din perspectiva cadrului didactic: eficientizarea organizării demersului instructiv-educativ; conștientizarea necesității accesibilizării anumitor conținuturi, a adaptării anumitor materiale, a diferențierii anumitor sarcini în funcție de nivelul de vârstă și individual al copiilor preșcolari; construirea unor demersuri de tip ameliorativ (centrate pe aspectul negativ și/sau pe cel pozitiv al rezultatelor obținute de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și fixarea strategiilor de (auto)evaluare; cultivarea spiritului competitiv, precum și a celui de cooperare (prin alegerea unor forme de evaluare care să vizeze individul, dar și grupul) etc.; * din perspectiva părinților/familiei: primirea unor indicii privind caracteristicile dezvoltării propriului copil; conștientizarea necesității acordării de sprijin pe anumite coordonate ale evoluției copilului; confirmarea, într-o anumită măsură, a ,,înclinațiilor" copilului către anumite domenii informații utile în perspectiva înscrierii acestuia în ciclul primar în școli/clase cu programe speciale, care să-i cultive
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cu program complet de lucru, care are sarcina de a analiza propunerile salariaților privitoare la “eliminarea cauzelor erorilor” și care contribuie totodată la dinamizarea campaniei. În final, asemenea comitete trebuie să creeze un mediu propice dezvoltării unei “culturi a calității”, conștientizării întregului personal asupra sarcinilor și responsabilităților ce revin fiecăruia în realizarea de produse de un înalt nivel calitativ. Comitetele pentru perfecționarea activității de engineering. Aceste comitete au un caracter permanent și sunt organizate în vederea analizării și urmăririi realizării de perfecționări
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
conform arhetipurilor 110. Durand a subliniat faptul că Rîța la indieni, tao la chinezi și moiră la greci sînt întruchipări ce pregătesc noțiunea preștiințifică de cosmos și concepția modernă științifică a Universului, avînd la bază ideea de lege și schița conștientizării unei rațiuni logice a Universului 111. Blake a introdus în acest sens în Milton numele Bowlahoola pentru ideea de lege, identificînd acest nume cu stomacul [probabil și în mod ironic: lumea materială este opusă celei spirituale în sensul că în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
În acest sens, este evidentă asemănarea cu Böhme, despre care Steiner scria că avea momente cînd putea trăi "întunericul absolut"181 în loc de spațiul însorit, el fiind un om solar, adică străbătut lăuntric de forță soarelui. O astfel de putere de conștientizare a întunericului spiritual se pare că avea și Blake. El intuiește că dramă căderii se află în spirit, în cunoașterea substanței ființiale infinite (în care Urizen se va avînta irezistibil). Tharmas îi spune lui Enion: "ești însăți o rădăcină crescînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
număr sfârșește prin a risipi în spațiu tot ceea ce se numără în mod direct, este de presupus că timpul, înțeles ca mediu în interiorul căruia operăm distincții și le numărăm, nu este altceva decât spațiu"163. Pentru Rădulescu-Motru, durata semnifică o conștientizare a destinului; dar, de asemenea, un moment necesar pe calea către abstracția de timp. Bergson contrapune timpul (spațializat) duratei (timpul veritabil). Timpul ar fi durata-ce-se-neagă-pe-sine prin spațializare. C. Rădulescu-Motru opune timpul destinului. Acesta din urmă reprezintă o "realitate" mai profundă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dintre aceste două idei este suficient de mare pentru a limita curajul unei speculații prin care ele să fie apropiate, chiar și în condițiile unei interpretări mai "libere" a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Intuiția destinului are o poziție cheie în conștientizarea determinărilor sufletești și, prin urmare, pentru actul de a educa individul în sensul destinului propriu și chiar al vocației. Ea se află între intuiția duratei (conștientizarea unei trăiri, fie aceasta organică) și intuiția timpului (conștientizarea desfășurării ritmice a fenomenelor). Dată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai "libere" a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Intuiția destinului are o poziție cheie în conștientizarea determinărilor sufletești și, prin urmare, pentru actul de a educa individul în sensul destinului propriu și chiar al vocației. Ea se află între intuiția duratei (conștientizarea unei trăiri, fie aceasta organică) și intuiția timpului (conștientizarea desfășurării ritmice a fenomenelor). Dată fiind această poziție, să zăbovim acum asupra factorilor care alcătuiesc, potrivit lui C. Rădulescu-Motru, conținutul intuiției destinului. Pentru că problema pe care o avem în vedere este aceea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are o poziție cheie în conștientizarea determinărilor sufletești și, prin urmare, pentru actul de a educa individul în sensul destinului propriu și chiar al vocației. Ea se află între intuiția duratei (conștientizarea unei trăiri, fie aceasta organică) și intuiția timpului (conștientizarea desfășurării ritmice a fenomenelor). Dată fiind această poziție, să zăbovim acum asupra factorilor care alcătuiesc, potrivit lui C. Rădulescu-Motru, conținutul intuiției destinului. Pentru că problema pe care o avem în vedere este aceea a relației dintre finalitate, pe de o parte, și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a rostului propriu; iar presimțirea și anticiparea sunt întemeiate rațional. Evidența faptului destinului, care, uneori, este omis de conștiință tocmai pentru că este fapt primar, orientează mișcările în orizont uman. Dar el se impune conștiinței și aceasta înseamnă că el reglează conștientizările, că intervine în determinarea cunoașterii (conștiința fiind "organul" cunoașterii), asemănător modului în care intervine intuiția a priori a timpului, potrivit lui Kant. Desigur, C. Rădulescu-Motru nu merge până acolo încât să afirme statutul a priori al destinului. Impunându-se conștiinței ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de grație, a "poziției" lumești care să fie în acord cu grația divină. Vocația apare, în mediile protestante, ca exteriorizare a credinței potrivit căreia, neștiut de nimeni, Dumnezeu împarte grația și mântuirea; ea este o exteriorizare ce devine, prin raționalizare (conștientizare perpetuă a sensului divin al vieții omenești), muncă profesională. C. Rădulescu-Motru citează lucrarea lui Max Weber pentru a ilustra ideea că faptele religioase ca și cele morale, intelectuale etc. nu sunt doar "manifestări sentimentale", ci sunt purtătoare de rosturi economice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a vocației concentrează mai multe repere semantice. Vocația este "pârghia cea mare a progresului"; în ea "se întrupează la un loc cele mai înalte însușiri morale și intelectuale ale sufletului"228. Vocația presupune o reflexivitate, o recunoaștere de sine, anume conștientizarea misiunii proprii de a înfăptui un ideal și asumarea responsabilității față de sine. Omul de vocație se reprezintă pe sine ca "parte necesară a totului", fiind un transformator de energie; el este un activator al culturii. De altfel, fiind necesar, el
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
2009). Conceptul EDD integrează trei componente ale dezvoltării durabile și identifică 4 căi de realizare ale acesteia (Toth M., 2009): - sprijinirea educației de bază; - reorientarea educației existente la toate nivelurile pentru a aborda dezvoltarea durabilă; - dezvoltarea procesului de sensibilizare și conștientizare a publicului; - instruirea. Dintre acestea primele două direcții se referă la educația în sens clasic, prin școală. Consiliul General al Națiunilor Unite a adoptat, la 20 Decembrie 2002, o rezoluție ce stabilește perioada 2005 - 2014 ca Decadă a Educației pentru
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
atinge sau de a menține un echilibru dinamic între calitatea vieții și calitatea mediului”. După Costică N. (2007) și Palicica M., și colab., (2007) educația ecologică se desfășoară în vederea atingerii unor scopuri, în acord cu prevederile Conferinței de la Tbilisi (1977): - conștientizarea problemelor de mediu de ordin economic, social, politic, ecologic etc.; - dezvoltarea de cunoștințe, deprinderi, principii, atitudini, abilități, capacități de acțiune; - fundamentarea de noi comportamente (pentru indivizi, grupuri sociale și societate) față de mediu. Educația pentru protecția mediului presupune abordarea holistică a
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
înțeleagă procesele naturale la fel ca și procesele economice, sociale și politice. Cunoștințele ajută la înțelegerea interrelațiilor din lumea vie, astfel încât oamenii să înțeleagă cum interacționează cu mediul, ce probleme pot apărea precum și cum pot fi acestea rezolvate. 2) Conștientizarea Educația pentru protecția mediului presupune conștientizarea lumii care ne înconjoară. În același timp ne ajută să dobândim și o conștiință senzorială a lumii din jur, a problemelor sociale și a strategiilor de rezolvare a acestora. Educația pentru protecția mediului înseamnă
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
și procesele economice, sociale și politice. Cunoștințele ajută la înțelegerea interrelațiilor din lumea vie, astfel încât oamenii să înțeleagă cum interacționează cu mediul, ce probleme pot apărea precum și cum pot fi acestea rezolvate. 2) Conștientizarea Educația pentru protecția mediului presupune conștientizarea lumii care ne înconjoară. În același timp ne ajută să dobândim și o conștiință senzorială a lumii din jur, a problemelor sociale și a strategiilor de rezolvare a acestora. Educația pentru protecția mediului înseamnă să „ajuți oamenii să devină conștienți
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
să permită participarea la luarea deciziilor legate de mediu. Educația în mediu - asigură experiența practică a învățării, prin contactul direct cu componentele mediului; dezvoltă abilități de culegere a datelor și de investigație pe teren; dezvoltă capacitatea de apreciere estetică; asigură conștientizarea și stimulează preocuparea față de problemele mediului. Educația pentru mediu - finalizează educația în și despre mediu, dezvoltă sensul responsabilității față de mediu, motivația și abilitățile de a participa la îmbunătățirea stării mediului; promovează dorința și capacitatea de a aborda un stil de
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]