8,042 matches
-
solutions, according to which the educator herself/himself must be trained. And the approach put forward herein values through argumentation not only the continuously updated documentary study, but also own thematic experiments, while insisting on the practical side and supposes: conceptual development and orientation (as final result), critical and explanatory analysis (as function), reflection and facts interpreting (as methodology), information systematization and experiences and research-action-training generalization (as organization). II. The methodology of education facing paradigm shifts Eight of the chapters in
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
chapter 3) marks another important step in the evolution of clarifying the concept, through tight relation with the aims' specificity, while projecting the methodological realization consequences and assessing the quality of the competence formation results. Thus, we get an important conceptual shift: the centering on the integrated system of the elements necessary for competence formation paradigm versus the centering on the informational content paradigm. c) Education's actors (chapter 4) must already have a different attitude towards these basic paradigmatic shifts
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
narativiste din filosofia analitică a istoriei, arată că narativismul, ca specie a filosofiei limbajului, pornește de la premisa că abordarea problemelor de limbaj este o condiție fundamentală pentru cunoașterea autentică. El consideră că narațiunea este o formă de simplificare a complexității conceptuale și că oferă posibilitatea unei înțelegeri sporite a realității. În concepția lui, filosofia narativistă a istoriei este construită pe șase teze fundamentale care arată că istoriile narative sunt interpretări ale trecutului, că deosebirea dintre cercetarea istorică și interpretarea narativă stă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Naratologia clasică oferă instrumente de analiză teoretică pentru manifestările narative, se vrea o știință aplicată, vizează ce-ul narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare a fost nuanțat, în spațiul de cercetare american, prin Narratology . The Form and Functioning of Narrative și A Dictionary of
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
propriu de cercetare care are relevanță transdisciplinară dar în care primează categoria de narativitate a propriului sistem teoretic. Concluzia este că dincolo de constatarea fenomenului narativității în diferite media, importante rămân recunoașterea și acceptarea necesității cercetării lui fără a forța standardizările conceptuale și metodologice. Naratologia, considerată încă de la începuturile ei un proiect capabil să depășească granițele disciplinarității și limitele mediilor de comunicare, nu confirmă, prin evoluția ei, observația lui Bremond care consideră că orice tip de mesaj narativ, oricare ar fi procedeele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
de semnificant și o alta moderată, care acceptă semnificații comune, dar insistă asupra unicității resurselor expresive din fiecare mediu și asupra reconstruirii setului de instrumente analitice ale naratologiei pentru fiecare mediu în parte. Această abordare ignoră însă faptul că instrumentele conceptuale ale naratologiei textuale sunt uneori împrumutate din alte discipline, așa cum se întâmplă cu tema în muzică, perspectiva în pictură sau camera de filmat în cinematografie. La alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
pentru sensurile codificate . Se recunoaște în acest fel faptul că forma și dimensiunea canalului impun unele condiții privitoare la genul de narațiuni care pot fi transmise, fără a refuza însă ideea că mesajele narative au o și o anume bază conceptuală care poate fi izolată de suportul lor material. În aceste condiții, în măsura în care media au proprietăți configuratoare specifice, ele pot fi considerate și canale, și limbaje. Televiziunea de pildă, ca mediu de transmisie, poate prezenta orice film, dar ca o modalitate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
analizat fără studiul interacțiunii dintre subiectul și obiectul implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
mult sau mai puțin întemeiate, definitive și solide și aplicate inflexibil, și fenomenelor trecute, și celor contemporane. O asemenea genealogie a elaborărilor din câmpul naratologiei vizuale favorizează situarea lor într-o descendență complexă, într-o rețea de filiații istorice și conceptuale și semnalează faptul că aceste teorii nu constituie o tradiție singulară și continuă ci o grupare de evoluții lipsită de conexiuni cauzale și disipată într-o arie a asemănărilor de familie. Meticuloasă și răbdătoare, o asemenea genealogie seamănă pergamentelor încâlcite
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
<contents> CUPRINS I. Delimitări conceptuale în educația specială și social integrată 1.1. Ce înseamnă copii cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) 1.2. Dificultăți specifice: deficiență mintală a) dificultăți în învățare; în comportament; b) dificultăți de comunicare și relaționare; II. Autonomie socială și personală - Direcții
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
alb * Secretul corespondenței; * Aspectul corespondenței * Tipuri de corespondență b) Model de scrisoare către un prieten drag c) Știm să întocmim o scrisoare oficială? O telegramă, o felicitare? D. Comportamentul în ocazii speciale (personale) Anexe - Plan de Intervenție personalizat I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE ÎN EDUCAȚIA SPECIALĂ ȘI SOCIAL-INTEGRATĂ 1.1. Ce înseamnă copii cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) Jean Piaget definea educația astfel: Adaptarea trebuie concepută ca prioritate fundamentală a unui organism de a-și modifica funcțiile și structurile sale în raport cu schimbările cantitative
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
narativiste din filosofia analitică a istoriei, arată că narativismul, ca specie a filosofiei limbajului, pornește de la premisa că abordarea problemelor de limbaj este o condiție fundamentală pentru cunoașterea autentică. El consideră că narațiunea este o formă de simplificare a complexității conceptuale și că oferă posibilitatea unei înțelegeri sporite a realității. În concepția lui, filosofia narativistă a istoriei este construită pe șase teze fundamentale care arată că istoriile narative sunt interpretări ale trecutului, că deosebirea dintre cercetarea istorică și interpretarea narativă stă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Naratologia clasică oferă instrumente de analiză teoretică pentru manifestările narative, se vrea o știință aplicată, vizează ce-ul narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare a fost nuanțat, în spațiul de cercetare american, prin Narratology . The Form and Functioning of Narrative și A Dictionary of
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
propriu de cercetare care are relevanță transdisciplinară dar în care primează categoria de narativitate a propriului sistem teoretic. Concluzia este că dincolo de constatarea fenomenului narativității în diferite media, importante rămân recunoașterea și acceptarea necesității cercetării lui fără a forța standardizările conceptuale și metodologice. Naratologia, considerată încă de la începuturile ei un proiect capabil să depășească granițele disciplinarității și limitele mediilor de comunicare, nu confirmă, prin evoluția ei, observația lui Bremond care consideră că orice tip de mesaj narativ, oricare ar fi procedeele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de semnificant și o alta moderată, care acceptă semnificații comune, dar insistă asupra unicității resurselor expresive din fiecare mediu și asupra reconstruirii setului de instrumente analitice ale naratologiei pentru fiecare mediu în parte. Această abordare ignoră însă faptul că instrumentele conceptuale ale naratologiei textuale sunt uneori împrumutate din alte discipline, așa cum se întâmplă cu tema în muzică, perspectiva în pictură sau camera de filmat în cinematografie. La alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
pentru sensurile codificate . Se recunoaște în acest fel faptul că forma și dimensiunea canalului impun unele condiții privitoare la genul de narațiuni care pot fi transmise, fără a refuza însă ideea că mesajele narative au o și o anume bază conceptuală care poate fi izolată de suportul lor material. În aceste condiții, în măsura în care media au proprietăți configuratoare specifice, ele pot fi considerate și canale, și limbaje. Televiziunea de pildă, ca mediu de transmisie, poate prezenta orice film, dar ca o modalitate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
analizat fără studiul interacțiunii dintre subiectul și obiectul implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
mult sau mai puțin întemeiate, definitive și solide și aplicate inflexibil, și fenomenelor trecute, și celor contemporane. O asemenea genealogie a elaborărilor din câmpul naratologiei vizuale favorizează situarea lor într-o descendență complexă, într-o rețea de filiații istorice și conceptuale și semnalează faptul că aceste teorii nu constituie o tradiție singulară și continuă ci o grupare de evoluții lipsită de conexiuni cauzale și disipată într-o arie a asemănărilor de familie. Meticuloasă și răbdătoare, o asemenea genealogie seamănă pergamentelor încâlcite
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
creație, apreciere. Reprezintă un proces de cunoaștere deoarece elevul, în contexte variate, asimilează informații, își formează noi deprinderi; învățarea presupune descoperire, explorare /experimentare. Astfel de activități favorizează transpunerea obiectivă a cunoștințelor teoretice în practică și, de asemenea, stabilirea unor conexiuni conceptuale vizând, în principiu, eficientizarea instruirii și înregistrarea progresului în plan personal (progres în plan cognitiv, afectiv, social). Elevul este deprins să observe „frumosul”, să realizeze - în stil propriu - diverse produse; gustul pentru frumos îl va stimula să creeze, să aprecieze
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
autoevaluarea; testarea factorilor intelectuali ai gândirii creative; mapa proiectului tematic; portofoliul individual. Suportul de curs oferit elevilor este sub forma listelor de sfaturi, îndrumări, tabele. Teme de lucru și repere metodologice, cu aplicabilitate la disciplina educație tehnologică: 1. Creativitate - delimitări conceptuale A fi creativ (4 ședințe) Subteme: dimensiunile creativității (I) - personalitate (orientare personală), proces, produs Invenții și inventatori (I și II) Obiective: să înțeleagă aspectele diverse ale creativității; să cunoască și să respecte reguli ale activităților creative de grup; să conștientizeze
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
1. să înțeleagă și să conștientizeze necesitatea dezvoltării propriului potențial creativ − valorificarea practică, prin vânzarea în cadrul expozițiilor a produsele obținute; − exerciții de stabilire a diferitelor utilizări pentru lucrările efectuate (în spirit moral, estetic și economic); B. CONȚINUTURI 1. Creativitate delimitări conceptuale A fi creativ - ( 4 ședințe) dimensiunile creativității (I): - personalitate (orientare personală), proces, produs Invenții și inventatori ( I II) dimensiunile creativității (II) - sarcină și context situațional Interes și curiozitate potențialul creativ Cât de creativ sunt? 2. Metode și tehnici creative Cum
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
și valorificare a produselor creative Înțelegerea implicațiilor dezvoltării creativității asupra individului, mediului și societății. Planificare secvențială, pe unități de învățare Conținuturi Unități de învățare Obiective Repere metodice (activități de învățare) Aplicații practice Ed. Tehnologică Teme Subteme 7. Creativi tate delimitări conceptuale A fi creativ (4 ședințe) dimensiunile creativității (I): - personalitate (orientare personală), proces, produs Invenții și inventatori ( I -inventatori straini IIinventatori români) să înțeleagă aspectele diverse ale creativității; să cunoască și să respecte reguli ale activităților creative de grup; să conștientizeze
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
narativiste din filosofia analitică a istoriei, arată că narativismul, ca specie a filosofiei limbajului, pornește de la premisa că abordarea problemelor de limbaj este o condiție fundamentală pentru cunoașterea autentică. El consideră că narațiunea este o formă de simplificare a complexității conceptuale și că oferă posibilitatea unei înțelegeri sporite a realității. În concepția lui, filosofia narativistă a istoriei este construită pe șase teze fundamentale care arată că istoriile narative sunt interpretări ale trecutului, că deosebirea dintre cercetarea istorică și interpretarea narativă stă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Naratologia clasică oferă instrumente de analiză teoretică pentru manifestările narative, se vrea o știință aplicată, vizează ce-ul narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare a fost nuanțat, în spațiul de cercetare american, prin Narratology . The Form and Functioning of Narrative și A Dictionary of
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
propriu de cercetare care are relevanță transdisciplinară dar în care primează categoria de narativitate a propriului sistem teoretic. Concluzia este că dincolo de constatarea fenomenului narativității în diferite media, importante rămân recunoașterea și acceptarea necesității cercetării lui fără a forța standardizările conceptuale și metodologice. Naratologia, considerată încă de la începuturile ei un proiect capabil să depășească granițele disciplinarității și limitele mediilor de comunicare, nu confirmă, prin evoluția ei, observația lui Bremond care consideră că orice tip de mesaj narativ, oricare ar fi procedeele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]