7,702 matches
-
cea mai importantă este de a conserva convergența nevoilor partenerilor pe termen lung, care devine tot mai puțin evidentă pe măsura trecerii timpului, a evoluției tehnologiei și a schimbării strategiilor aliați-concurenți. Alianțele de cointegrare nu afectează structura sectorului sau jocul concurențial, deci nu determină nici creșterea, nici descreșterea numărului de concurenți și nu au efecte perceptibile În ceea ce privește diversitatea produselor oferite pe piață. Aceste alianțe sunt mai degrabă preconcurențiale, atât din punctul de vedere al obiectivelor fixate la plecare, cât și al
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
nici unul dintre parteneri nu are posibilitatea de a lansa singur un produs similar; - dependența dintre aliați ca urmare a specializării. Aceste alianțe au tendința de a restrânge concurența În sector. În ceea ce privește alianțele de pseudoconcentrare, interpretarea lor se Îndepărtează de viziunea concurențială clasică a strategiei. Ea relevă o apropiere relațională, care ia În considerare toate relațiile pe care Întreprinderea le are cu diferiți parteneri, mai mult pentru a-și asigura perenitatea decât pentru profituri imediate. Cum aceste alianțe au ca obiectiv comercializarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
asigura perenitatea decât pentru profituri imediate. Cum aceste alianțe au ca obiectiv comercializarea unui produs unic conceput și fabricat În comun, ele alterează considerabil condițiile concurenței. Aceste alianțe sunt un substitut al fuziunii și achiziției, care ar fi, În perspectiva concurențială clasică, calea normală pentru realizarea concentrării necesare Într-un anumit sector. Multiplicarea acestor alianțe, În special În industria europeană aeronautică și de apărare, arată că, În ceea ce privește strategia, trebuie luate În considerare și alte date, nu neapărat strict concurențiale sau economice
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În perspectiva concurențială clasică, calea normală pentru realizarea concentrării necesare Într-un anumit sector. Multiplicarea acestor alianțe, În special În industria europeană aeronautică și de apărare, arată că, În ceea ce privește strategia, trebuie luate În considerare și alte date, nu neapărat strict concurențiale sau economice, dar și cele legate de politica statelor. Între Întreprinderi din diferite state se stabilesc relații de cooperare care permit realizarea economiilor de scară, fără de care nu ar fi posibilă atingerea optimului economic. Dacă Europa progresează spre o integrare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
calitatea, care depind de comportamentul, inițiativa și imaginația fiecărui salariat. Ca o consecință a crizei economice, se abandonează strategiile de expansiune și planificare strategică În beneficiul managementului de criză sau „la grămadă” și a pilotării „la vedere”. Situația de impas concurențial al firmelor românești se concretizează prin rare surse de diferențiere și un slab potențial al avantajelor, ceea ce face ca firmele să se Înfrunte numai prin prețuri. Strategia calității totale este principala oportunitate a diferențierii În investițiile aflate În impas concurențial
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
concurențial al firmelor românești se concretizează prin rare surse de diferențiere și un slab potențial al avantajelor, ceea ce face ca firmele să se Înfrunte numai prin prețuri. Strategia calității totale este principala oportunitate a diferențierii În investițiile aflate În impas concurențial. Implementarea ei necesită mai mult know-how și implicare a salariaților decât investiții. Ideea generală este că va fi mai bine pentru o țară să se specializeze În ceea ce produce pe cea mai bună piață și să-și procure prin schimb
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
adică fundamentarea capacității de producție, tipul și localizarea instalațiilor, alegerea tehnologiei de proces sau limitele integrării verticale. La acestea se adaugă deciziile tactice, adică natura efectelor, gestiunea calității, fluxul materialelor și organizarea producției și a muncii. În opinia noastră, prioritățile concurențiale ale firmelor românești pe următorii 2-3 ani ar putea fi structurate astfel: • capacitatea de a asigura oferta la prețuri competitive; • capacitatea de a face schimbări rapide de concepție; • capacitatea de a face schimbări rapide de volum; • capacitatea de a oferi
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
timp și În gândirea economică și strategică. Acestea au creat un veritabil conservationism industrial ce pune accentul pe piețele existente. Se observă inapetența firmelor românești pentru integrarea orizontală, În amonte și/sau În aval. Calitatea Începe să devină o prioritate concurențială pentru toți. Service-ul post-vânzare și aprecierile privind flexibilitatea sunt neglijate. Majoritatea firmelor românești preferă lupta cu produse ieftine, dar de o calitate acceptabilă sau bună. Sectorul electromecanic optează pentru politica prețurilor reduse, iar cel al bunurilor de consum - pentru
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
standard de contabilitate tind să Încurajeze opinia că profituri mai mari rezultă În mod automat din vânzări mai mari. Criteriul economic pentru aderarea României la Uniunea Europeană cuprinde statutul de economie funcțională de piață și abilitatea de a face față presiunii concurențiale de pe piața unică europeană. Până acum, nici o țară candidată nu a primit ambele calificative În același an. România are cea mai mare inflație dintre toate țările candidate, ceea ce-i afectează capacitatea de a-și Îndeplini obligațiile ce-i revin din
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
al firmei, unde efectul experienței determină scăderea costului unitar cu un procent constant la fiecare dublare a producției fizice, plecând de la zero pentru un produs dat. Acest efect impune strategia dominării prin costuri (Porter, 2001a, pp. 218-219). În cazul impasului concurențial și al activităților fragmentate, orice creștere a firmei va conduce la scăderea ratei randamentului investițiilor. Avantajul concurențial se obține pe baza strategiei diferențierii (Bărbulescu, 1999, p. 86). Creșterea costurilor unitare legate de talia firmei provin: - dintr-o combinare mai puțin
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
producției fizice, plecând de la zero pentru un produs dat. Acest efect impune strategia dominării prin costuri (Porter, 2001a, pp. 218-219). În cazul impasului concurențial și al activităților fragmentate, orice creștere a firmei va conduce la scăderea ratei randamentului investițiilor. Avantajul concurențial se obține pe baza strategiei diferențierii (Bărbulescu, 1999, p. 86). Creșterea costurilor unitare legate de talia firmei provin: - dintr-o combinare mai puțin eficientă a factorilor ce conduc la un efect al experienței inegal distribuit actorilor care nu realizează aceleași
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
când două automobile au același motor, ele dețin 90% din elementele comune. Noțiunea de cost partajat are o mare importanță pentru firmă, din două motive: • partajarea costului asigură firmei un avantaj de cost important În raport cu concurenții săi, Întărindu-i poziția concurențială; • plecând de la o platformă a experienței comune și a cunoștințelor privind produsele sale, firma poate elabora mult mai clar o diversificare sau realizarea de noi produse dacă acestea partajează cu vechile produse o parte importantă a costului. Avantajele sunt evidente
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
-și asume riscurile. Externalizarea (outsourcing) determină firma să cumpere din afară competențele și know-how-ul de care are nevoie. Ea se bazează pe aceleași principii ca și conceptul de competențe-cheie, deoarece firma caută să-și valorifice competențele distinctive, surse ale avantajelor concurențiale. Practicând externalizarea, firma se concentrează asupra a ceea ce știe să facă cel mai bine, neglijând activitățile anexe, fără valoare strategică reală. Outsourcing-ul este rentabil de la 1 milion $ cifră de afaceri În sus. Reengineering-ul Înseamnă reconcepția fundamentală a firmei plecând de la
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În mediul de volum al firmei, unde efectul experienței determină reducerea costului unitar cu un procent constant la fiecare dublare a producției fizice, plecând de la zero pentru un produs dat. Acest efect impune strategia dominării prin costuri. În cazul impasului concurențial și al activităților fragmentate, orice creștere a firmei va conduce la scăderea ratei randamentului investițiilor. Avantajul concurențial se obține pe baza strategiei diferențierii. Deciziile pasional sentimentale, intuitive, luate din credințe și confesiuni ideologice sunt puțin raționale. Desigur, omul este influențat
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la fiecare dublare a producției fizice, plecând de la zero pentru un produs dat. Acest efect impune strategia dominării prin costuri. În cazul impasului concurențial și al activităților fragmentate, orice creștere a firmei va conduce la scăderea ratei randamentului investițiilor. Avantajul concurențial se obține pe baza strategiei diferențierii. Deciziile pasional sentimentale, intuitive, luate din credințe și confesiuni ideologice sunt puțin raționale. Desigur, omul este influențat de ideologie și personalitate, ceea ce face ca majoritatea problemelor să fie rezolvate stohastic, cu o imensă risipă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de nici o forță proprie pentru a evita falimentul. La fel s-a Întâmplat cu firmele Leyland din Marea Britanie și Peugeot din Franța. În schimb, alte trei companii, Volvo, BMW și Porsche, au optat pentru dominarea breșelor internaționale adecvate propriilor atuuri concurențiale. În 1965, firma Volvo se lupta Încă pentru menținerea unui bilanț echilibrat. Inovația de succes a reprezentat-o „imaginea rațională”, nu foarte luxoasă și nu prea modernă, la un preț destul de ridicat, Însă puternică și de valoare. Devenise automobilul preferat
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pe piață În mai puțin de trei ani. În plus, părțile componente standard folosite de japonezi pot fi combinate În moduri diferite, doar cu mici creșteri de cost datorate sculelor și vopselelor. Diferențierea japoneză se construiește pornind de la un avantaj concurențial de cost bazat pe economiile de scară. Senzația anului 1989, Mazda Miata, oferea un design sport complet diferit de celelalte modele, deși 80% din părțile componente erau standard; strategia diferențierii bazată pe reducerea prealabilă a costului a adus firmei Mazda
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În anii ’70, numărul acordurilor rămâne scăzut. Sectorul intră În criză. Șocul petrolului reduce cererea, În timp ce principalele țări dezvoltate cunosc o anumită saturație. Japonezii se afirmă ca redutabili concurenți; condițiile ofertei sunt modificate prin noile reglementări, inovația devenind o armă concurențială. Peugeot achiziționează Citroën În 1974, apoi operațiunile europene ale firmei Chrysler În 1978. Internaționalizarea industriei de automobile se baza pe concentrări și investiții străine. În noile condiții, acordurile devin transnaționale și sunt utilizate pentru a opera raționalizări de producție acolo
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
eficient. Acordurile constructorilor de automobile În domeniul cercetării-dezvoltării rezultă din necesitatea de a inova rapid și intens, mai ales când cunoștințele lor solicită resurse costisitoare și greu de obținut. Odată cu sfârșitul anilor ’80, inovația dobândește un rol decisiv În jocul concurențial. Inovația de produs este esențială, mai Întâi ca argument de vânzare și pentru a face față exigențelor, reglementărilor cu privire la poluare și consumul de carburanți. Inovarea În procesul de producție este la fel de importantă. Din acest punct de vedere, europenii și americanii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
depind de guverne sau regrupări regionale - sunt conștiente de faptul că finanțarea cercetării se aseamănă mult cu cea a bunurilor publice. Această strategie constituie o alternativă la fuziunea sau cumpărarea firmei, favorizând adaptarea sectorială. În fapt, multiplicarea acordurilor modifică jocul concurențial. Caseta 3 Exemple de proiecte susținute de autorități publice În Europa 1985: Renault Automation / Coman / Digital Equipement Proiect al programului Esprit, care urmărește punerea la punct a soft-ului de automatizare a producției. Obiectivul este minimizarea intervenției umane și a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și numeroși parteneri industriali și publici pentru punerea la punct a inovațiilor care vor Înlătura emisiile poluante. Obiectivul este găsirea soluțiilor ce pun accentul pe depoluarea la sursă (Le Monde, 25 ianuarie 1990). Acorduri În cadrul jocului concurențialtc "Acorduri În cadrul jocului concurențial" Acordurile interfirme constituie o modalitate de schimb de resurse. Formele de organizare a firmelor pot fi considerate moduri eficiente pentru finalizarea tranzacțiilor delicate. Înființarea unei firme comune Între GM și Toyota poate fi imaginată ca o modalitate de schimb Între
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o modalitate de schimb Între un mijloc de penetrare pe piața americană și Însușirea tehnicilor de gestiune japoneze. În acest caz, acordul apare mai degrabă ca un mijloc de reducere a barierelor la intrarea pe piață. Consecințele acordurilor asupra jocului concurențial sunt greu de observat. În multe situații, acordurile apar ca fiind mijloace de punere În comun a resurselor, fără antrenarea concentrării (OCDE, 1983, p. 121). Colaborarea dintre Honda și Rover a rămas mult timp fără implicare din punctul de vedere
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cât mai bun. Totodată, constructorii americani și europeni au neglijat mult timp nișa autovehiculelor de teren În care erau instalați japonezii. Între altele, colaborarea cu diverși parteneri, precum și interesele și obiectivele divergente În cadrul aceleiași alianțe generează conflicte ce constituie bariere concurențiale. Am văzut că acordurile pot facilita intrarea pe noi piețe. În același timp, dacă la aceste acorduri participă un mare număr de firme, ele pot limita intrarea prin forța pe care le-o conferă relațiile astfel stabilite. Firmele care se
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
excluse din aceste alianțe se pot angaja În constituirea unor regrupări similare. Astfel, europenii sunt Îngrijorați de alianțele americano-japoneze. Soluția este căutarea unor alianțe În special cu japonezii. Acordurile de cercetare pot fi interpretate ca mijloace de surmontare a barierelor concurențiale, dar ele se pot transforma În factori de limitare a concurenței. Acordurile reduc riscurile cercetării, favorizând În special consensul cu privire la direcțiile de muncă ce trebuie privilegiate. Acest raționament atinge următorul paradox: obligația de a cerceta incită firmele să-i aloce
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
concurenței. Acordurile reduc riscurile cercetării, favorizând În special consensul cu privire la direcțiile de muncă ce trebuie privilegiate. Acest raționament atinge următorul paradox: obligația de a cerceta incită firmele să-i aloce resurse importante, dar și asigurarea unui consens care anihilează potențialul concurențial al inovației. În acest scenariu, inovația este fie elaborată În comun, fie rapid difuzată; firmele trebuie să concureze pe alți factori-cheie de succes. Cum și-a dublat Volvo vânzările de automobile În Franțatc "Cum și‑a dublat Volvo vânzările de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]