3,867 matches
-
insesizabilă, găsindu-se pretutindeni și nicăieri. Ea are o vechime de milenii, spre deosebire de construcția europeană, care reprezintă procesul conștient de formare a unității economice, politice și instituționale a acestui spațiu, cu o vechime de doar câteva decenii. Ideea europeană are conotații diferite de natură mitologică, astronomică, geografică, geopolitică, spirituală, istorică, reunind într-un ansamblu unitar toate aspectele mai înainte menționate. Numele de Europa are o etimologie controversată, unii autori atribuindu-i fie o origine semitică, fie celtică sau grecească. De pildă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
el apare pentru prima oară la Hesiod, în opera sa Theogonia, în secolul VIII î.Hr., acesta nedesemnând însă un continent, ci unul dintre numele celor trei mii de Oceanide, nimfe ale mării, fiicele Oceanului și ale zeiței Tethys. O altă conotație a Europei este cea astronomică, ea fiind al patrulea satelit ca mărime al planetei Jupiter, descoperit de Galilei și botezat astfel de un astronom german (Marga, 2001, 21). Dar, cele mai semnificative conotații ale Europei sunt geografice și istorice. Ele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Oceanului și ale zeiței Tethys. O altă conotație a Europei este cea astronomică, ea fiind al patrulea satelit ca mărime al planetei Jupiter, descoperit de Galilei și botezat astfel de un astronom german (Marga, 2001, 21). Dar, cele mai semnificative conotații ale Europei sunt geografice și istorice. Ele ilustrează construirea unui spațiu ce se individualizează în raport cu Asia și Africa, devenind a treia parte a lumii cunoscute ce tindea spre o entitate cu caracteristici proprii. Primul care stabilește dimensiunile sale geografice este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cunoaștere Decodificări greșite Conceptul societatea cunoașterii elaborat de D. Bell (1967) este o metaforă care se cere corect decodificată. Metaforele prezintă posibilitatea unei înțelegeri directe (intuitive) a realității (globalizarea implică extinderea interconexiunii economiilor pe întregul glob). Totodată, metafora conține numeroase conotații, sensuri „asociate” care pot genera o înțelegere greșită (globalizarea nu este o omogenizare globală a economiilor naționale). Într-adevăr, sintagma „societatea cunoașterii” a fost adesea decodificată greșit, prin înțelegerea sa sub aspectul cel mai simplificator: societatea care folosește cunoașterea. Greșeala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mai potrivit pentru că ne ajută să percepem, tehnic vorbind, mai corect procesul la nivel de populație, ci este mai neutru și din punctul de vedere al interpretării procesului, dat fiind că primul cuvânt introduce, prin sine și din start, o conotație negativă a fenomenului, chiar și numai pentru că sugerează o identitate între două procese cu totul diferite: îmbătrânirea individului și îmbătrânirea populației. Mai mult, se face o confuzie între un proces (îmbătrânirea demografică preluând de fapt sensul de proces de înaintare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
au condus la articularea cercetării comunicării ca domeniu separat: analiza propagandei, studiul opiniei publice, psihologia socială și cercetarea de piață. 1. Analiza propagandei devine o preocupare consistentă după încheierea primului război mondial. Ca urmare a experienței războiului, propaganda capătă o conotație preponderent negativă, fiind privită cu neîncredere și cu teamă de către toată lumea. În general, cercetările dedicate acestui fenomen au ca punct de plecare tocmai aceste sentimente dominante și la nivel comun. După cum relevă J. Michael Sproule (1989, 233), analiza propagandei era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
care a ajuns să se refere nu numai la zonele rurale, ci la orice zonă care se află în afara marilor orașe, ba, mai mult, uneori poate să însemne orice parte a țării în afara Budapestei, căpătând, din diverse motive, și o conotație peiorativă. Articolul trece în revistă succint principalele caracteristici ale zonelor rurale, atât economice, cât și noneconomice, arătând că transformările sociale și economice din ultimii zece ani au afectat în mod negativ zonele rurale, conducând la fenomene precum depopularea, șomajul, sărăcia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
XVI-lea, utilizările care înseamnă „vulgar”, „nerafinat” și, în cele din urmă, cele care fixează condiția de low class (clasa inferioară) se accentuează în secolul al XIX-lea. Formula cuvântul său a fost foarte comun (Williams, 1983, 71) are o conotație indubitabilă și acest sens se va extinde. Între timp, se folosesc și alte sensuri - atât neutre, cât și pozitive. Oamenii, adesea aceiași oameni, spun „este common (deci obișnuit) să mănânci înghețată pe stradă” dar și „este common să vorbești despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
prisma urmărilor lui, să facem din aceste urmări o cauză și nu un efect. Răsturnând vechea convenție, conform căreia trecutul e cauza prezentului, iar prezentul generează viitor, ne confruntăm cu concluzii hilare, care ar fi comice dacă n-ar avea conotații de o disperare tragică. Titlurile capitolelor nu capătă sens decât după ce terminăm cartea. Ele trebuiesc citite abia după ce ne-am familiarizat cu logica răsturnată a textului. What goes around comes around (Ce trece vine) vrea să spună că vârsta poate
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Analizele psihologice sunt statice. Lipsește propsețimea reacțiilor, în mare parte fiindcă romancierul evită înduioșările. Propoziții de genul, "Tony simți noutatea, uluitoarea surpriză a chipului ei (aceeași de câte ori se întâlneau)", sau de genul "resimți durerea aproape fizică a iubirii", curg fără conotații speciale, pe când altele capătă concentrație poetică. Acestea din urmă nu sunt decât câteva, dintre care una singură e definitorie, fiindcă explică chiar titlul romanului: "Aș vrea să curăț râul și să-l păstrez proaspăt", zise ea deodată, cu înflăcărare. Adolescenta
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de sex întâmplător (ce departe e Eliot, cel care se îngrozea că a murit sentimentul). Spre deosebire de el, din adolescență Helen visează să fie pusă în situația din romanul The End of the Affair. Religia o face mai umană și, cu conotațiile americanizate ale termenului, mai romantică. Lodge ridiculizează romantismul, pe care nu pune deloc preț. Robyn Penrose (Nice Work) care apare pasager și aici afirma cu mândrie că n-are nevoie de un bărbat ca să se simtă împlinită. Helen are. Ea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
înainte de a fi înțelese", ca orice poezie adevărată, de altfel. Decorul e marele oraș. Londra e obsesia lui Ackroyd, spațiul prezentului lui, care e de fapt un trecut fără viitor. Cuvintele se leagă uneori în ciorchini, într-o aură de conotații fizice pe care poetul nu le lămurește, nu le clarifică, iar lectorul abia dacă le intuiește dar experiența fizică e neîndoielnic prezentă în vers. Când și când, câte o vorbă ne arată drumul către "bucuriile" trupului: "plăcerea de neînchipuit", "bucuria
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
abia dacă le intuiește dar experiența fizică e neîndoielnic prezentă în vers. Când și când, câte o vorbă ne arată drumul către "bucuriile" trupului: "plăcerea de neînchipuit", "bucuria deplină", "o aură erotică" (viața la țară). Pe nesimțite, vorbele alunecă spre conotații fizice, dar ambiguitatea și intertextualitatea (uneltele lui Ackroyd de căpătâi, pe care le mânuiește cu un umor neașteptat) le apără de vulgaritate. Poetul îngână bucuriile trupului cu priceperea unui violonist care își înfige arcușul în suflet. Versul se ferește cu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
uitând în urmă "mâhnirea promptă a însingurării...". Larkin găsește o aliterație extrem de potrivită pentru această mâhnire derutată: o numește "plantă prolifică". Blake, Byron, Tennyson, Eliot se contopesc. Plouă pe o stradă unde se lasă seara, peste "stânci" Eliotiene (lipsite de conotațiile din original), fete cu chipuri tulburate fug ca rănite de ceva, mâna care scrie simte cum inima "îngenunchează" în propria "nesfârșită tăcere". Există totuși o plăcere a dezvelirii emoției care face tăcerea promițătoare. Treptat, vorbele își asumă o mai mare
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ei prin refuzul oricărei apropieri de alții. Pentru început, ai accepta să fii privită ca o poetă Desperado? RUTH FAINLIGHT: Așa cum definești termenul, cred că sunt de acord că sunt ceea ce numești un poet Desperado. (Cu toate că termenul are și o conotație comică. Definiția unui Desperado în dicționarul Oxford al limbii engleze este: "Un Desperado este un individ necugetat; un individ gata la orice nelegiuire ori violență". Cuvântul este folosit ca să descrie eroul negativ în filmele Western cu cowboys. Mă tem că
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu l-am scris, stripteuza repetă în fața lui Auden, care e ușor plictisit, dar atent și cu un ochi critic. (De fapt poetul irlandez Paul Muldoon a avut primul această idee, în poemul "Middagh Street numărul 7".) Împrejurimile au multe conotații literare; casa lui Norman Mailer dă spre faleză, de unde se fac cele mai spectaculoase fotografii ale zgârie norilor din Manhattan, inclusiv cea a Turnurilor Gemene în flăcări. Am avut sentimentul că mi se surpă trecutul sub ochi. Nu cunoșteam direct
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Școlii din New York, fideli liniei sale inițiale, au fost R.A. Sitz și E. H. Erikson. Meritul celor doi a constat în elaborarea unei pedagogii, înscrisă în completarea psihanalizei. În America, chiar și psihanaliza cea mai ortodoxă, tindea să dobândească unele conotații sociale proprii. Ortodoximul școlii newyorkeze n-a fost reprezentativ pentru psihanaliza americană. În studierea intimității legăturii mamă copil, Spitz s-a confruntat cu o serie de probleme ale "instituțiilor culturale" americane, a celor unde copiii erau crescuți, și influența acestora
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
actelor politice potrivit grilei ideologice a locutorului. Conceptul de putere nu este scutit de ambiguități semantice, generate, pe de o parte, de dialectica putere latentă/putere manifestă (dynameis/ enteleheia, în termenii aristotelici), iar pe de altă parte, de gama de conotații care însoțește acest cuvânt în practica discursivă. Pentru Gh. Teodorescu puterea politică vizează întotdeauna acțiunea colectivă a unei comunități: "Puterea, în sensul de "putere politică" nu este și nici nu poate fi apanajul unui individ, ci aparține grupului, manifestându-se
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
realității, fiind vehiculul unui ansamblu de credințe, valori, atitudini și opinii. În accepțiune neutră, ideologia desemnează de altfel ansamblul valorilor și credințelor împărtășite de un individ sau de o comunitate istorică. De cele mai multe ori însă, conceptul de ideologie antrenează puternice conotații negative, definind un tip de schemă predictivă, simplificatoare, o deformare a realității și a gândirii, care devine transparentă la nivelul expresiei verbale. Referitor la ponderea dimensiunii ideologice, unele limbaje sunt considerate pregnant ideologice comparativ cu altele: astfel, dacă limbajul politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
îl guvernează printr-o serie de mărci de natură lingvistică care permit identificarea spațiului din care provine locutorul, a sistemului de credințe și reprezentări care îl animă. În acest sens, analiza semantică a limbajului politic ar avea ca sarcină identificarea conotațiilor privilegiate la nivel ideologic și a restricțiilor semantice impuse manifestărilor discursive. Din această perspectivă, sinonimia, care la prima vedere pare să contrazică principiul economiei în limbă, dobândește valențe noi, prin prisma relaționării cu ideologia în cadrul căreia se construiește și se
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prima dată, nici un cuvânt nu este inocent din punct de vedere al semnificației 68. Fiecare pereche de sinonime poartă amprenta semnificațiilor cu care a fost învestită în epocile anterioare de alte sisteme de gândire și fiecare cuvânt poartă încărcătura de conotații pe care i-au conferit-o discursurile anterioare. Prin excelență polemic, limbajul politic mizează pe valoarea termenilor-simbol, o bună parte a acestora vizând descalificarea mărcilor folosite de adversarii politici sau anexarea unui cuvânt cu accentuată conotație pozitivă. " Spre deosebire de alte tipuri
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cuvânt poartă încărcătura de conotații pe care i-au conferit-o discursurile anterioare. Prin excelență polemic, limbajul politic mizează pe valoarea termenilor-simbol, o bună parte a acestora vizând descalificarea mărcilor folosite de adversarii politici sau anexarea unui cuvânt cu accentuată conotație pozitivă. " Spre deosebire de alte tipuri de comunicare, mai pronunțat consensuale, unde funcția de comunicare (a spune, a informa) este predominantă în cazul comunicării conflictuale, pe lângă această funcție de bază, capătă pregnanță funcțiuni precum: a domina, a lupta, a se revolta, a învinge
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care actualizează potențialul semantic al structurilor lingvistice utilizate. Abordările semantice ale limbajului politic înregistrează de-a lungul timpului două direcții principale de cercetare: una terminologică, urmărind identificarea, definirea și încadrarea termenilor politici în tipologia limbajelor de specialitate, alta discursivă, vizând conotațiile și specificul vocabularului politic, prin raportare la vocabularul comun. Din prisma analizei terminologice, literatura de specialitate relevă existența a trei direcții de analiză: a) diferențierea lexicului/ vocabularului politic de terminologia politică; b) includerea terminologiei politice în lexicul/vocabularul politic; c
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sensul cuvintelor depinde de un univers de discurs deja constituit 121. În politică, fiecare cuvânt poartă urmele utilizărilor anterioare, iar neglijarea dimensiunii interdiscursivității afectează eficiența manifestărilor discursive. Analiza lexicului politic nu poate neglija dimensiunea ideologică a acestuia, care imprimă cuvintelor conotații particulare, încărcându-le cu valori semantice specifice. Reflectare a preocupărilor unei culturi, lexicul este primul nivel al procesului de constituire a ideologiei politice. Procesele de sublexicalizare și de supralexicalizare indică, în cazul limbajului politic, dezinteresul, intenția de eludare a unor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
printr-un proces de gândire"143. În strânsă legătură cu teoria lui Grice, Catherine Kerbrat-Orecchioni distinge între două tipuri de conținuturi explicite și implicite cele din urmă incluzând presupozițiile și subînțelesul. Pe lângă implicaturile conversaționale, subînțelesul acoperă și: aluziile, insinuările, tropii, conotațiile, actele de limbaj indirect ș.a. Aluzia definește: "enunțări care fac, în mod implicit, referire la unul sau mai multe fapte particulare cunoscute de către anumiți protagoniști ai schimbului verbal și numai de ei sau mai ales de ei, fapt ce face
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]