4,975 matches
-
legată de trecutul comunist prin foarte puternice punți atitudinale, exprimate sub forma nostalgiei colective. În paralel cu lupta elitelor anticomuniste de a produce o schimbare de paradigmă în interpretarea oficială a trecutului, la nivel popular, nostalgia după comunism căpăta o consistență din ce în ce mai robustă. Pe măsură ce societatea românească se pierdea într-o tranziție interminabilă, stabilitatea ocupațională și siguranța locului de muncă, protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau pentru românii afectați cel mai puternic de dificultățile vieții postcomuniste ca repere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mai mult decât atât, putem deduce că, înainte de a servi fenomenului de dominație, fie prin legitimare, fie prin disimulare, deci înainte de a avea funcții politice, ideologia, înțeleasă în această manieră, deține o funcție eminamente socială, întrucât "orice grup durează, dobândește consistență și permanență grație imaginii de sine stabile și durabile pe care și-o dă. Această imagine stabilă și durabilă exprimă nivelul cel mai profund al fenomenului ideologic"36. Și, tocmai pentru că identitatea grupului trebuie menținută, situațiile istorice, sociale și politice
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cutanate, cu apariția unor exanteme maculo-papuloase simetrice predominant la rădăcina membrelor (sindrom Giannotti-Crosti) sau dureri abdominale cu caracter pseudo-apendicular. Uneori, simptomatologia este discretă, fiind ignorată de bolnav. Spre sfârșitul perioadei preicterice, scaunul pacienților începe să se decoloreze, devenind hipocolic, cu consistență scăzută, iar urinele devin hipercrome. Odată cu apariția icterului sclero-tegumentar, pacientul intră în perioada de stare a bolii, moment în care simptomatologia perioadei prodromale diminuă în intensitate, pacientul resimțind o stare de bine aparent. Examenul clinic mai evidențiază o hepatomegalie elastică
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
să mai auză nimic. Această precauțiune a fost necesară nu atât din considerație pentru Poartă, ci de teamă că o nouă notă colectivă ar putea să angajeze la o demonstrație navală, al cărei efect a fost de-a arăta slaba consistență a concertului european și tactul Porții de-a calcula pîn-în ultimul moment cu slăbiciunile și dezbinările subsistente, pe când scopul demonstrației era tocmai contrariul: de-a dovedi unirea deplină a Europei și de-a lua văzul Porții. Vinerea trecută, Sever Pașa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
duce Alexandru va fi arestat, împărăteasa, mama sa, va fi internată și marele duce Nicolae va fi proclamat de prinț moștenitor. Atunci conspirațiunea generalilor și a ofițerilor gardei ce fierbea ascunsă de la venirea pe tron a lui Paul I prinse consistență. în fundul grădinei de vară, pe malul drept al canalului Fontanca, unde mai înainte fusese vechiul palat de vară locuit de împărăteasa Elisabeta, el pusese să se zidească un gigantic edificiu, numit palatul Mihail. Fațada sa era de coloarea trandafirie a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care se aplică în științele naturale și e firesc lucru ca, căutîndu-se a esplica ca prin raționamente împrumutate mecanicei fenomenele vieții sociale, multe și mari erori să intervină. Dar ele rămân erori individuale până ce cineva nu încearcă a le da consistență prin aplicarea în învățămînt și în stat. Ceea ce distinge proiectul Conta de legea actuală este tendența lui. Legea actuală e rea, e copiată de pe texte străine, dar e lipsită de orice tendență fie bună, fie rea; proiectul Conta era o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Stăniloae nu e niciodată pur fizic, ca în mitologiile materialiste și postmoderne. Un spațio-timp doar fizic nu poate avea realitate în sine. El apare omului în perspectivă fenomenologică, adică în mișcarea spre comuniunea treimică, unde se transfigurează în eternitate, dobândind consistență ontologică. Altminteri, omul se împotmolește în moartea fără rest, în nimic. Părintele Stăniloae zice: "atunci când nu te iubește nimeni nu mai simți decât spațiul, te mănâncă urâtul în spațiu. Iar când o persoană te urăște, tot spațiul din jurul ei devine
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
într-o "familiaritate" sans rivages. Dar, zice Lyotard, "Orice educație este inumană pentru că nu reușește fără constrângere"121. În Explicarea omului și în alte texte, Mihai Ralea punea problema unei ontologii a obstacolului, căci numai "constrângerile", obstacolele de trecut dă consistență ființei umane în calea instinctelor brutei. Desigur, nici Lyotard nu aderă la "metodele" terorii înseriate de Freud sub numele de castrare, "mai puțin pedagogice", dar lipsa oricărei constrângeri (Ralea îi zice amânare) profesate de noul umanism are efecte care deja
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui pariază pe ideea veche că Biserica a denaturat creștinismul primitiv. Momentul crucial este stabilit în anul 325, la Conciliul de la Niceea. Știm că atunci s-a impus definitiv dogma Sfintei Treimi, care a schimbat fața civilizației europene, dând o consistență singulară monoteismului creștin prin comparație cu celelalte monoteisme (iudaic, islamic, budist sau taoist). Dar, crede Dan Brown, cotitura a fost o uriașă eroare, atent regizată de împăratul Constantin cel Mare, în beneficiul propriei puteri. Împăratul ar fi dat poruncă să
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
-i, folosința". Distincția dintre folos și folosință este importantă: folosul e utilitar, folosința are spiritualitate, e ontologică. Lao Tzî susține paradoxul "transdisciplinar" că plenitudinea e a vidului, iar golul al plinului, în sensul că pereții materiali ai ulciorului nu au consistență ontologică, ci doar vidul dinăuntru, non-material. Altfel zis, forma ulciorului nu e totuna cu materia lui. Redusă la aceasta, ea devine doar simulacru, căci este privată de vidul plin, de transparența care e a afectivului ce pune în tensiune dualitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
transformare profundă. Domnia sa are dreptate să se mire că românii, atât de bogați la ei acasă, prin Eminescu, își mânjesc comoara cu noroiul cel mai sordid, "urinând", adică, "pe temple". Marea revelație a autoarei a fost că geniul eminescian are consistența ontologică a unui spirit de dimensiunile lui Heidegger. Iar descoperirea a fost posibilă deoarece lecturile critice ale Svetlanei Paleologu-Matta s-au prelungit din postmodernitate în transmodernitate. Aici e cheia inaptitudinii contestatarilor lui Eminescu de a se apropia de profunzimile eminescianismului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nemulțumit de conținutul publicației. În „Cronica revistelor” pe care o ținea la ziarul „Ultima oră”, el îi reproșează o dată platitudinea materialelor, altă dată că „sărăcește de la o zi la alta”, abia cu numărul 100 acceptând că „prezintă ceva mai multă consistență”, pentru ca despre numărul 107 să recunoască fără rezerve că e „în sfârșit, un număr care se poate citi”, iar recenzând numărul 112 să conceadă că „se poate spera ceva”. I. D.
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
de ofertă sumară și de verbiaj decât de eficiență, poezia lui V. nu reușește - de-a lungul drumului ei circular - să capete dimensiunea ideatică. Intenții de poetician apar în Poezie și psihic (2003), o adunare de încercări teoretice fără mare consistență. SCRIERI: Laborator spațial, București, 1984; Întoarcerea în viitor, București, 1990; Un timp de vis, București, 1993; Acțiunea interioară, postfață Gheorghe Crăciun, Pitești, 1999; Literatura română postbelică între impostură și adevăr (în colaborare cu Nicolae Oprea), Pitești, 2000; Neuronia-Neuronie, ed. bilingvă
VLASIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290609_a_291938]
-
vot, de la un scrutin electoral la altul, greu de prins într-un anumit pattern de vot (analiza în componente principale indică această instabilitate la nivelul geografiei electorale). O altă concluzie ce se profilează foarte clar este că efectul vecinătății are consistență și în Dobrogea. Adaptat, conceptul de neighboură hood effect capătă sens și aici, influența mediului (a orașului) se face simțită atât în proximitatea municipiului Constanța, cât și în jurul municipiului Tulcea (mai mult la alegerile generale, mai puțin la cele locale
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
temperamental prevalent al fiecărui cursant adult (dat fiind faptul că, în realitate, nu există astfel de tipuri „pure”, ci doar mixaje în diferite proporții), făcând totodată uz și de abordarea cea mai adecvată pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu există astfel de tipuri „pure”, ci doar mixaje în diferite proporții), făcând totodată uz și de abordarea cea mai adecvată pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și semnificativ bistructurat, spre deosebire de cel al copiilor, pregnant monostructurat (la ei „activul” dominând, iar „pasivul” fiind, practic, insignifiant, absorbindu-se cvasiinstantaneu în nucleul „vocabularului activ”), este, din păcate, în ciuda acestoravantaje, și mult mai eterogen, mai amalgamat, chiar eteroclit, inegal în consistența lui. Adultul înmagazinează de-a lungul timpului în acest „rezervor” personal al comunicării, dincolo de „fondul principal de cuvinte”, tot felul de semne/semnale, mai mult sau mai puțin utile/relevante, interiorizate voluntar sau involuntar, sistematic sau ocazional, creând astfel zone
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dintre doi parteneri adulți, în funcție de modul concret în care se realizează necesara „consonanță comunicativă” ce presupune obținerea, prin suprapunere, a unei zone comune a celor două repertorii de semne, singura în care comunicarea este posibilă. La prima vedere, extinderea și consistența (în valoare absolută) a repertoriului de semne atât al educatorilor, cât și al educabililor implicați în educația adulților promit o astfel de suprapunere generoasă și fecundă și, prin urmare, o consonanță comunicativă pe măsură, în comparație cu servituțile educației formale preadulte, pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activ și pasiv”, precară, oscilantă și pulsatorie, derutantă sub aspect funcțional, așa cum s-a menționat deja. Dacă „profesorul” pentru adulți/formatorul (al cărui repertoriu de semne este de așteptat să fie, totuși mai uniform și mai omogen în amplitudinea și consistența lui) nu cunoaște suficient de bine specificul, „topografia” repertoriului de semne al cursanților adulți și nu ține cont, cu precauția și acuratețea de rigoare, de felul „suprapunerilor” consonanve apărute, de „locația” lor inspirată și oportună în subzone optime ale repertoriului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
temperamental prevalent al fiecărui cursant adult (dat fiind faptul că, în realitate, nu există astfel de tipuri „pure”, ci doar mixaje în diferite proporții), făcând totodată uz și de abordarea cea mai adecvată pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu există astfel de tipuri „pure”, ci doar mixaje în diferite proporții), făcând totodată uz și de abordarea cea mai adecvată pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și semnificativ bistructurat, spre deosebire de cel al copiilor, pregnant monostructurat (la ei „activul” dominând, iar „pasivul” fiind, practic, insignifiant, absorbindu-se cvasiinstantaneu în nucleul „vocabularului activ”), este, din păcate, în ciuda acestoravantaje, și mult mai eterogen, mai amalgamat, chiar eteroclit, inegal în consistența lui. Adultul înmagazinează de-a lungul timpului în acest „rezervor” personal al comunicării, dincolo de „fondul principal de cuvinte”, tot felul de semne/semnale, mai mult sau mai puțin utile/relevante, interiorizate voluntar sau involuntar, sistematic sau ocazional, creând astfel zone
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dintre doi parteneri adulți, în funcție de modul concret în care se realizează necesara „consonanță comunicativă” ce presupune obținerea, prin suprapunere, a unei zone comune a celor două repertorii de semne, singura în care comunicarea este posibilă. La prima vedere, extinderea și consistența (în valoare absolută) a repertoriului de semne atât al educatorilor, cât și al educabililor implicați în educația adulților promit o astfel de suprapunere generoasă și fecundă și, prin urmare, o consonanță comunicativă pe măsură, în comparație cu servituțile educației formale preadulte, pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activ și pasiv”, precară, oscilantă și pulsatorie, derutantă sub aspect funcțional, așa cum s-a menționat deja. Dacă „profesorul” pentru adulți/formatorul (al cărui repertoriu de semne este de așteptat să fie, totuși mai uniform și mai omogen în amplitudinea și consistența lui) nu cunoaște suficient de bine specificul, „topografia” repertoriului de semne al cursanților adulți și nu ține cont, cu precauția și acuratețea de rigoare, de felul „suprapunerilor” consonanve apărute, de „locația” lor inspirată și oportună în subzone optime ale repertoriului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care oferea garanția unui climat stabil. Opinia nota În acest sens că: „Vizita suveranilor prezintă pentru colectiviști [liberali - n.n.] un dublu Înțeles. Mai Întâi că speră să facă să mai lucească puțin În gândul Suveranului iluzia că au Încă oarecare consistență În păturile populare, pregătindu-i În acest scop un entuziasm de comandă; În al doilea loc, Împrejurarea aceasta procură patrioților mijlocul de a Întreprinde cheltuieli din banul public și prin urmare ocaziunea de a Încărca la izvod” . La rândul lui
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]