5,650 matches
-
vuiet ce-nsuflă oțerire, Ducînd În lume, tainic, o cruntă prevestire. Tot omul fuge, toată făptura se ascunde...” Este un peisaj În peisaj, o reverie lipsită de obișnuitul farmec interior. Fără adeziunea poetului, peisajul este Însă mai puternic liric, farmecul mai convingător. Descripția Începe cu elemente generale de decor (nalte clopotniți, negre cimitire, fantasme tupilate, vedenii mari, tăcute), acelea pe care le folosesc toți poeții romantici cînd e vorba să sugereze infernul materiei. În acest cadru de tenebre, Alecsandri introduce peisajul său
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și un sentiment de onoare. Obiectul erotic este, de cele mai multe ori, disputat de mai mulți pretendenți și, pentru a cîștiga, stihuitorul trebuie să facă proba unei mari devoțiuni. Devoțiunea lui este versul frumos. Un vers cît mai savant și mai convingător, mai sincer Îndurerat și mai bine sunător. Atît de puternic este acest spirit de galanterie la petrarchiștii noștri Încît retorica pare a fi o emanație a iubirii, un „dar” (har) al feminității. Conachi, cel mai complex și mai profund poet
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
repede În adorație, demonul regăsește ușor atributele Îngerului În poezia românească. Poetul român este, de regulă, ginofil, momentele de „mistificație erotică” (numite astfel de G. Călinescu) sînt puține și neesențiale. Numai poeții erotici mari, ca Eminescu, găsesc uneori accente mai convingătoare În negația femeii corupte. 22. Revenind la Anton Pann, constatăm că acesta este un poet complex, erosul nefiind decît una din temele lui, și nu cea mai importantă. Pann face parte și el din familia poeților Întemeietori, dar În linie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de natură ce se dovedește, În cele din urmă, plăcut. Exilul poetului nu este prea departe de iatac. Fapta eroică se consumă pe acest plan mai modest. Însă cu cît decorul este mai sărac, cu atît pasiunea găsește forme mai convingătoare În chinul, umilința și izolarea ei de lume... Apare, astfel În poezie e veritabilă mitologie a plînsului, suspinului, a lacrimilor și a privegherii (insomniei). Trecînd de la acest ritual erotic la retorica propriu-zisă, constatăm că faptele sînt, aici, mai tulburi. Formele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fatalității sexului, scuzînd inconsecvența femeii”. Însă - constată cu evidentă plăcere autorul - poetul român „este, de regulă, ginofil, momentele de «mistificație eroticăă (numite astfel de G. Călinescu) sînt puține și neesențiale. Numai poeții erotici mari, ca Eminescu, găsesc uneori accente mai convingătoare În negația femeii corupte”. Sau „Retorica noastră curtenitoare este pur profană. N-am observat un poem În care ibovnica slăvită să fie confundată cu Fecioara”. „Adevărul este - observă În alt loc Eugen Simion - că toți poeții din epocă scriu și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Greșeala lui Tommaso, părea să insinueze Richelieu, ar fi fost aceea de a crede că Biserica ar fi putut să se lepede de sine brusc și să recunoască că a comis acte de violență nemiloase; reformele, spunea Richelieu cu vocea convingătoare, trebuiau cântărite, "precum mă-nveți". Tommaso se întreba năuc când oare îl învățase lucruri de felul acela. Știința e un pericol pentru cei miopi la minte, mereu îngrijorați peste măsură. Dacă toți oamenii ar putea să accepte că lumea fizică
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fost îmbinarea dintre om și cal, dacă el ar fi fost un centaur ca toți centaurii. Valea după vreascuri ! Voi, ăștilalți, săriți cu potolul ! Nu prea se îndurară din prima. Calu îi privi neînduplecat și, pentru a fi cât mai convingător, întinse un colț de prelată pe iarbă. Întâi puse Magdalena o pâine neagră, învelită în hârtie, ca să n-o atingă, apoi se gândi puțin și adăugă un pachețel în care era niscaiva zahăr. Bunelu aduse câteva cepe și un pumn
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu fața în sus. Vru să-și tragă cearșaful peste el, dar îi era prea cald. Își așeză sutienul pe piept, se concentră pe furnicătura bretelelor care cădeau în lături și adormi. Din nou Maca : — Asta e dovada cea mai convingătoare a degenerării la care a ajuns ființa umană, pe scara evoluției... La toate speciile, din oricare clasă a regnului animal ar face parte, masculul e mai arătos. Are coamă, are coadă sau coarne. Rage, țârâie, boncăluiește. Femela n-are de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-l auzim. Se uitară unii la alții. Ca să nu fie silit să vorbească el primul, Jenică alese o altă cale, așa că întinse mâna spre bucata de cârnat ce-i fusese păstrată. O adulmecă și aroma fu cât se poate de convingătoare. Deschise gura, dar tot atunci îi sună telefonul mobil. Își șterse degetele, apăsă tasta și vorbi. — Da, mămică, spuse, fără să ia în seamă zâmbetele celorlalți. Tocmai plecam, mămică... Nici vorbă, n-am pus nimic în gură... Închise și îi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Ioanide, dacă e așa, îți dau mână liberă. Adu nișteschițe, să obțin aprobarea. Ioanide făcu mai multe proiecte, din care numai unul i se păru executabil repede și cu materialul pe care îl avea la dispoziție. Spre a fi mai convingător, transformă proiectul în machetă de ipsos, ce reprezenta palatul comunal (cu o clopotniță în speța campanilei din Piața San Marco din Veneția, însă dreaptă, austeră, turnată în beton armat și vărgată cu careuri) și bazilica. Noutatea la noi era la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
îi produce nervi prin calmul perfid cu care îl privește, ursul îl sperie, pe alte jigănii le contemplă cu umor, ca pe niște caricaturi ale naturii, în fine, totul pentru Ștolț e a fi om, și când vrea să fie convingător în solicitații merge în două picioare G. Călinescu și te trage de braț cu laba, omenește. Ștolț are comun cu mine dezinteresul pentru natură. Nu se simte bine decât în cadru artificial. Fără canapea, fără fotolii e stingher. Admite cel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
contextul în care s-au manifestat, precum și efectele pe care le-au generat. Teza principală reliefează ambiguitatea constituirii unei poziții concrete, cauzată de imposibilitatea definirii filosofului în raport cu societatea. În plus, pozițiile enunțate pănă în prezent nu prezintă argumente veridice și convingătoare, fiind susceptibile de critică; necesare dar nu și suficiente. Redefinirea permanentă a activității filosofului, prin faptul că se manifestă diferit în contexte diferite, nu permite o analiză echitabilă a definiției acestuia, pentru că fiecare interpretare se manifestă într-un context specific
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
oferă folosirea exclusivă și exclusivist a metodelor de diagnostic și tratament alopatice în detrimentul celor naturiste. Dispariția infecțiilor endemice și pandemice, ce au făcut ravagii înspăimântătoare în istorie, constituie o demonstrație suficientă de putere a medicinei occidentale, demonstrație cu atât mai convingătoare, dacă se va ține cont și de terapiile complementare, tocmai ceea ce obligă la responsabilități maxime în ce privește trăsătura, pe care medicul alopat caută s-o identifice la om, seamănul încăpățânat cu viciile sale, cum s-o luăm ca un simplu avertisment
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
ei în democrație și prin rezultatele ei adică dacă este urmată de un progres al libertății și al democrației. Acea legitimare post hoc va compensa din plin orice pierdere de legitimitate din pricina unilateralismului. Din păcate abordarea neounilateraliștilor nu este foarte convingătoare pentru alte țări ai căror cetățeni observă că americanii nu sunt imuni în fața aroganței și a propriului interes. Americanii nu au întotdeauna răspuns la toate. După cum arăta un gânditor realist, "dacă noi am acționa cu adevărat deopotrivă în interesul altora
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
pentru războiul din Irak, însă dezvăluirea ulterioară a exagerării a dat o lovitură costisitoare credibilității britanice și americane. În condițiile presupuse de noua eră a informației, și anume acelea ale surselor alternative de știri, marfa blândă se poate dovedi mai convingătoare decât cea dură. Forma diplomației publice În anul 1963, Edward R. Murrow, renumitul director al USIA în timpul administrației Kennedy, definea diplomația publică asimilând-o unui șir de interacțiuni având ca țintă nu doar guvernele străine, ci în primul rând persoanele
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
apar cu atât mai tensionate cu cât panopliile identitare ale întreprinderii par ele însele profund demodate și susceptibile a fi înlocuite cu un afișaj autoreferențial și impasibil al maximizării profiturilor. Astfel, imaginea efemeră a "întreprinderii cetățenești" nu mai este astăzi convingătoare în fața întreprinderilor mondiale, necăutând nicio justificare etico-socială în compensarea obiectivelor de expansiune. În paralel, trebuie făcută desigur distincția între două orientări posibile în repunerea în cauză a raporturilor dintre muncă și producerea legăturii sociale. Cea dintâi se referă la partizanii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
conștiinței de a exista În lume”. Conștiința este rezultatul Împărțirii, asimetriei real-ireal (ce corespunde opoziției sacru profan), al experienței sacrului; ea ne face oameni. Experiența sacrului, fiind numai de ordinul conștiinței, nu poate fi cunoscută din „exterior”. O spune foarte convingător Eliade: „ceea ce mi se pare cu totul imposibil, e faptul de a ne Închipui cum ar putea funcționa spiritul uman fără convingerea că există un real de natură ireductibilă În lume. E imposibil să ne Închipuim cum ar putea să
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
visele, simțim nevoia să ne împărtășim bucuriile, izbânzile, baftele, nemulțumirile. Ne simțim mai în siguranță atunci când interacționăm cu cineva (sau când știm că putem oricând să interacționăm cu cineva). Împreună cu alții, speranțele noastre cresc, se-nmulțesc, sunt mai solide, mai convingătoare. Ne putem gândi și la altceva (chiar cu dușmănie, prin respingere, prin delimitare), ne putem raporta la alte universuri și la alte opțiuni, nu numai la noi (doar la noi!), într-o închidere surdă și rapid sufocantă. Pentru mulți, se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
urmă, evoluționist vorbind, de aceea fobiile la aceste obiecte ar fi dificil de creat. Astfel, în mod special prin adăugarea principiilor de învățare bazată pe observație și condiționarea clasică pregătită (predispusă), teoria behavioristă asupra fobiilor pare să ofere o explicație convingătoare și captivantă privind această tulburare. Teoria behavioristă a condus de asemenea la terapii eficiente asupra fobiilor. Cel mai important aspect al acestor teorii este că mulți oameni cu fobii pot să nu identifice nici un eveniment traumatic pe parcursul vieții lor sau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Apostolilor la propovăduire: „învățați” și „botezându-i” exprimă acțiuni simultane pe care aceștia aveau a le îndeplini. Din text „nu rezultă că ei trebuie să adopte neapărat o ordine cronologică în desfășurarea activității-predică-Botez sau invers -, ci să determine, prin cuvânt convingător, la convertire, la întoarcere din rătăcirea lor și la acceptarea Botezului. Vârstnicilor li se cerea credință și pocăință. La cei vârstnici se referă Mântuitorul când spune: «Cel ce va crede și se va boteza, se va mântui», precum și Sfântul Apostol
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
măsura apariției lor. Dacă neorealiștii s-ar îndepărta ulterior de această poziție astfel încât să-și salveze analiza teoretică centrală, neorealismul ar putea concura cu alte perspective beneficiind de avantajul "terenului propriu". Argumentul lui Wohlforth ar putea deveni mai coerent și convingător dacă ar fi capabil să plece de la fundamente epistemologice mai cuprinzătoare și mai riguroase. Mai ales, ar putea avea de câștigat dacă ar fi legat mai explicit de un model realist structural elaborat, care integrează sistematic în cadrul waltzian convențional un
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
din critica lui Carr la adresa liberalismului o școală de gândire în cadrul disciplinei (Carr, 2001). Criticile lui Carr la adresa direcțiilor utopice ale gândirii liberale încă au ecou în prezent, și orice încercare de revigorare a tradiției liberale trebuie să poată răspunde convingător la afirmațiile realiste. Versiunea teoriei liberale operaționalizată în studiul de față dezaprobă elementele utopice ale acestei școli de gândire. În schimb, ea este influențată de încercarea lui Keohane de a dezvolta un "liberalism sofisticat", care ține seama de constrângerile impuse
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
înțeleasă, astfel, în termenii retroacțiunii negative produse în sistemul internațional. Din această perspectivă, "balanța este sistemică în sensul că normele sunt internalizate prin socializare, pe măsură ce actorii îi analizează pe ceilalți și interacționează cu ei" (Jervis, 1997, p. 136). Cele mai convingătoare exemple ale auto-reglementării reflexive în cadrul sistemului internațional apar atunci când state importante se comportă aparent "irațional". Actori importanți sunt uneori eliminați ca unități semnificative din cauza eșecului lor de a imita practicile rivalilor. Un caz specific este conflictul anglo- olandez din secolul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
propunere să se opteze fie pentru o abordare raționalistă, fie pentru una reflectivistă, în cazul studiului politicii mondiale. Dar acest lucru pare puțin probabil întrucât afirmația lui Keohane citată mai sus specifică în mod clar că instituționalismul încorporează cele mai convingătoare elemente ale perspectivei neorealiste și ale celei liberale. Modelând cooperarea pe baza premiselor raționaliste, Keohane caută o cale de mijloc instituționalistă. O astfel de analiză presupune o conceptualizare "liniară" a relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism. Se consideră că instituționalismul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
2: opțiunile Germaniei În termenii evaluării durabilității politicii externe a Germaniei, există limitări importante ale pozițiilor adoptate de analiștii instituționaliști și de cei care explică strategiile germane post-unificare prin referire la "puterea constitutivă". Atât neorealiștii, cât și istoricii subliniază argumente convingătoare potrivit cărora în anii 1990 au avut loc schimbări la nivelul orientării strategice a Germaniei. Cei care adoptă argumentele puterii civile subestimează semnificația schimbărilor importante ale politicilor de securitate germane din anii 1990. Atitudinile Germaniei față de instituțiile de securitate s-
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]