3,539 matches
-
133 Ion Banu (coord.), Filosofia greacă până la Platon, vol. II, partea a 2-a, Editura Ștințifică și Enciclopedică, București, 1984, pp. 80-83. 134 Ibidem, pp. 245-246. 135 Celebrul Vis al lui Scipio, scris de către Cicero prezintă o viziune heliocentrică asupra Cosmosului, viziune ce este o interpretare a concepției lui Aristarchos din Samos. 136 Nicolai Copenici, De revolutionibus orbium coelestium, in Opera omnia, tome II, Officina Publica Libris Scientificis, Eudenis, Varsaviae, 1975, p. 12; "Erant sane huius sententiae Heraclides et Ecphantus Pythagorici
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai puțin pure și mai puțin religioase"4, Nae Ionescu le propunea creștinismul asocial, liturgic, "orientat în întregime spre viața de dincolo, în care împărăția lui Dumnezeu se realiza abia la sfârșitul lumii, printr-un fel de catastrofă eshatologică a cosmosului întreg". Prin urmare, metodei studenților de liberă alegere și interpretare a textelor, filosoful le contrapunea metoda aspră a disciplinei bisericești; cu alte cuvinte, spiritul Predaniei, al Sfintei Tradiții a Ecclesiei se opunea peremptoriu spiritului evanghelizării protestante; meditațiilor eminamente laice, Nae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fi "postmodernismul" ca mișcare culturală. Viziunea lui Empedocles asupra universului îi pare lui Virgil Nemoianu aplicabilă actualului context; pentru filosof, universul e un haos turbulent provocat de dezbinatoarea Neikos în care se pot găsi insule de ordine ca, de exemplu, cosmosul din jur, grație Philiei unificatoare. "Postmodernitatea nu e nicidecum o condiție diabolică. E doar una periculoasă" (V.N.). Cu numai două propoziții, Virgil Nemoianu, spre liniștea noastră, a reușit să îmblînzească postmodernitatea. În fapt, întregul volum, un adevărat tratat, încearcă prin
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lirică a autorului Umbrei lui Mircea. La Cozia: "Înălțarea, mărirea obiectului poetic presupun o lepădare a lui de culoarea și densitatea materială. Sensibil la latura morală, Alexandrescu este opac (o opacitate programatică) la viața ascunsă a universului. N-are simțul cosmosului, cum n-are nici simțul elementelor. Imaginația lui nu coboară decît rar și superficial în lumea concretului, fapt curios la un spirit care vrea săi îndrepte răul social. Poemul este, de regulă, o lungă demonstrație, o acumulare orizontală de abstracțiuni
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dar în același timp își pune și ne propune bune și firești interogații: "Oglinda măritoare ne transportă la limitele neantului pline de reflexe și de agonie violetă. Muzica, culoarea și cuvintele se întîlnesc pentru a satura de sensul descompunerii întregul cosmos. De unde această viziune catastrofică, mai rea decît orice dizgrație? De ce se așează el ca o cruce funerară peste toate speranțele și peste cosmosul transformat într-un mormînt viu?" Văduvit de credința salvatoare el este și rămîne un păgîn (Plumb de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și de agonie violetă. Muzica, culoarea și cuvintele se întîlnesc pentru a satura de sensul descompunerii întregul cosmos. De unde această viziune catastrofică, mai rea decît orice dizgrație? De ce se așează el ca o cruce funerară peste toate speranțele și peste cosmosul transformat într-un mormînt viu?" Văduvit de credința salvatoare el este și rămîne un păgîn (Plumb de iarnă): ""O, vis... o, libertate..." conștiința antică, precreștină, ignora conflictul între Destin și libertate, dar la Bacovia există această antiteză dureroasă: eterna, triumfătoarea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
auzi pe unii spunînd : omul este cea mai evoluată ființă din univers.-Este o reminiscență rămasă din regimul bolșevic, este consecința altei prostii debitate de politruci care clamau sus și tare cum că ,,omul va supune natura și va cuceri cosmosul”. Asta bineînțeles sub ,,conducerea înțeleaptă a partidului “. Omul cu cît este mai prost și mai îngîmfat, cu atît se crede el mai ,,buricul lumii”. Dar astăzi, dacă aruncăm doar o privire pe harta de la ,,Meteo”, putem vedea cît de mic
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
mult cît de mici și neștiutori sîntem noi în fața Universului. Este destul de greu să revenim cu picioarele pe pămînt în condițiile în care ani de-a rîndul ni s-a vorbit de către niște minți înfierbîntate despre ,,supunerea naturii” și ,,cucerirea cosmosului “. ,, Omul este cea mai evoluată ființă din Univers !” O comportare jalnică de insectă iresponsabilă care are tupeul să apară pe o masă și să ,,spună cu voce tare “ : ,,eu sînt cel mai mare din parcare !“ Asta în condițiile în care
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
instrumentelor și metodelor astronomice (14), astronomie stelară statistică (7). Dintre lucrările cu caracter didactic menționăm: Curs de astronomie generală (1957) și Astronomie generală (1965). La acestea adăugăm lucrările de popularizare a astronomiei: Despre supernove (1947), Astronautica și astronomia (1959), Vorbește Cosmosul (1962), Venus și Marte, ținte apropiate ale zborurilor cosmice (1963ă, Precizarea unor condiții pentru producerea eclipselor (1965), Construiți un telescop (1965), Planete gigantice (1967). Așa cum menționam la început, profesorul Victor Nadolschi a avut un rol important în organizarea și dotarea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
tur? cu New York-ul, c? �este �n sine o oper? de art?� (1915). Pe de alt? parte, �n plin? v�rst? �eroic?� a func?iona-lismului arhitectural, unii dintre tinerii arhitec?i pledeaz? pentru o arhitectur? care s? reg?seasc ? sensul cosmosului, s? fie o feerie cristalin? ?i colorat? (B. Taut, H. Scharoun, fra?îi Luchardt). �n consonan?? cu expresionismul �n ascensiune dup? 1911 (c�nd se formeaz? la M�nchen, faimosul grup Blaue Raiter), germanul E. Mendelsohn dezvolt? un limbaj arhitectural
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la semnifică?ia teritoriului �n care este implantat?. �n schimb, ea �?i apropriaz? calit??ile terenului ales din motive sacre, strategice sau estetice, de exemplu. Astfel, edificiile jaloneaz? spa?iul, �nscriind �n el diverse temporalit??i �n rela?ie cu cosmosul. Spa?iul, construindu-se, devine peisaj, apoi ?ar?. Arhitectură, sub toate formele sale, este deci una din manifest?rile cele mai pregnante ale specificit??îi ?i diver-sit??îi culturii europene, �n spa?iu ?i timp. Astfel st�nd lucrurile, arhitectura
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sensibilitate la materiale ?i la culori. Trebuie subliniat, �n sf�r?it, c?, �ncep�nd cu 1919, �ntr-o Republic? de la Weimar, sf�?iat? de lupte politice, tineri arhitec?i viseaz? o lume mai bun?, �n care arhitectură, reg?sind sensul cosmosului, ar fi o feerie cristalin? ?i colorat?, dup? exemplul pavilionului de sticl? (expo-zi?ia Werkbunk, K�ln, 1914) de B. Taut. H. Scharoum ?i fra?îi Luckhard particip? de asemenea la aceast? utopie expresionist?. �n acela?i timp, E. Mendelsohn
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sublim dintre poeme"3, iar Divinitatea, Artistul Suprem. În această lucrare ce reprezinta, probabil, versiunea finală a teoriei estetice și metafizice a autorului 4, singura motivație ce legitimează actul poetic este încercarea de a răsfrânge, prin vers, armonia nemărginita a cosmosului. Poezia înseamnă cunoaștere (gnosis), iar poemul este o revelație a acestui "adevăr unic și armonios, de o evidență imediată și totală"5, ce decurge din manieră experiențială, idiosincrasică, prin intermediul căreia artistul vizionar ajunge la o înțelegere profundă a universului, în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de infatuare - "Între tratatele asupra Universului stelar, cu adevarat limitat, deși se presupune dintotdeauna că este nelimitat, nu cunosc nici unul care să garanteze deducțiile din individualitatea viziunii" [s.n]11. Apropiată de abordarea să, după cum el însuși recunoaște, este Kosmos [Cosmosul], de Alexander Von Humboldt (vol. I-II, 1845, 1847), o sinteză a opiniilor kantiene asupra unității fenomenelor naturale, căruia scriitorul i-a dedicat propriul eseu. Totuși, Edgar Poe evidențiază, chiar de la început, diferențele dintre abordările lor: El prezintă subiectul, totuși
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
riguros [s.n.] - dar vai! Procesele avute în vedere se situează dincolo de posibilitățile umane de analiză - iar evenimentele depășesc posibilitățile de exprimare ale limbajului uman20. Nașterea acestei particule materiale simple din nimic, împreună cu "infinită ei divizibilitate" reprezintă, așadar, misterul nedezlegat al cosmosului imaginat de Edgar Poe. Toate celelalte aspecte ale genezei repezintă acțiuni secundare, puse în mișcare de actul originar: Unitatea este tot ce afirm despre Materia originară creată; dar îmi propun să arăt că această Unitate este insuficientă pentru a explica
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
29 Materia și mintea sunt una în designul total. Gândul din om este congruent cu mecanismul universului. "[Ț]he most sublime of truths" [Cel mai sublim adevăr]30 ne dezvăluie astfel "baza pur geometrica" ([the]purely geometrical basis)31 a cosmosului: "The absolute Unity aș the source of All Things." [Unitatea absolută, ca sursă a Tuturor Lucrurilor.]32 O astfel de viziune a lumii rămâne, practic, inaccesibila omului obișnuit, care și-a pierdut capacitatea de a înțelege unitatea originară dintre spirit
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
extensive, tocmai pentru că durata umană poate îngloba în ea alte durăte, numai că acest lucru ține doar de trăire (vecu). Pe de altă parte, la Edgar Poe, aceeași "intrigă divină" - deopotrivă "adevărată" și "frumoasă", armonizând și unificând elementele structurale ale cosmosului, care, în acest mod, "avansează matematic spre propria împlinire" (advance mathematically to their fulfillment)77, guvernată de "reciprocitatea completă a adaptării" (the complete mutuality of adaptation)78 - , ne îngăduie, astfel, să identificăm "ordinea geometrica" a universului. Artistul, hrănindu-se, el
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Monos, pentru a regăsi acele "bucurii divine" pe care le trăiesc morții"30, care nu este decât o condiție pregătitoare a cunoașterii ultime - plăcerea - prin care artistul încearcă să recupereze sensul armoniei universale și să redobândească apartenența lui organică la cosmos, pe care apoi să le creeze în cititor. Poezie și cunoaștere "Artă este, cu siguranta, o viziune mai directă a realității." Henri Bergson. În "Puterea cuvintelor", apologul, în care poetul american ajunge aproape de comprehensiunea orfica a lumii - "prin glasul meu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
prin glasul lui, iar cuvintele lui devin, atunci, "adevărate" și se transformă într-o laudă adusă Creației. Nu întâmplător, în parafrază barbiana, "imnul" renașterii spirituale ("un mare accent poesc", "tonul nunților rasei") cântat de Roderick Usher ce armonizează Sufletul și Cosmosul, lucru sugerat, printre altele, si de versurile din Béranger care servesc drept motto povestirii poești: "Son coeur est un luth suspendu; /Sitot qu'on le touche îl resonne"43 "[Inima lui este o lăuta suspendată; Deândată ce o atingi, răsună
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
la intenția generală a Naturii [s.n.]62. Scopul poiesis-ului este să creeze acea stare de spirit exaltata, care nu este decât o condiție pregătitoare a cunoașterii ultime, prin care artistul recuperează sensul armoniei universale și redescoperă apartenența lui organică la cosmos 63. Mai aproape de Ion Barbu, continuând, parțial, linia de gandire kantiana, de la care se revendică și Edgar Poe, Henri Bergson crede că semnul distinctiv al genialității în arta constă în faptul că autorul percepe stări, experiențe, pentru care omul obișnuit
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
aceste condiții, este imposibilă. Doar moartea, dezvoltând un la "saselea simt" "Dialogul lui Monos cu Una" [The Colloquy of Monos and Una], altminteri aproape total atrofiat în timpul vieții terestre, poate să dezvăluie Omului, treptat, identitatea propriei ființei cu cea a cosmosului divin. Prin aneantizare fizică a personajelor sale, Poe dizolva, figurativ, nimicnicia lumii materiale, tocmai, pentru a înlesni, astfel, aproximări imaginative ale Absolutului. Conștiința, așa cum o știm în condiția noastră divizată, și materia dispar. Numai că moartea eului individual înseamnă, de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pur", actul de percepție, prin care gândirea se vede, de fapt, pe șine, în propria-i lumină. Din acest abis insondabil, spune Valéry, în jurul acestei: "Ființe fără chip, fără origine, la care se raportează orice tentativă de a construi un cosmos"73, care este gândirea pentru ea însăși, atunci când el, poetul, este atent, se ivește pe neașteptate formă seminala, din care inteligență va configura poemul. Poezia nu este, așa cum pare la prima vedere, doar o oglindă întoarsă nu spre sine ci
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
printr-o cunoaștere conjecturala a necunoscutului. Cea de a doua, pe baza continuității și regularității proceselor, extinde analogiile deschise de imaginația poetica. Însă poetul american face o clară distincție între "adevărurile științifice" și "adevărul unic ce participa la înțelegerea structurii cosmosului"95. "Cunoașterea științifică" (subiect al unei satire virulente, în secțiunea "Letter Corked în a Bottle", din Eureka), la care se ajunge printr-un exercițiu riguros de logică, distruge armonia lumii, pentru ca, împărțind-o în fragmente, identifică doar adevăruri contingențe, parțiale
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ei pot simți cu adevărat - afectul ce însoțește intuiția simetriei divine. Cunoașterea veritabilă, la care conduce doar sentimentul poetic, inseamna descoperirea armoniei lumii, care reprezintă la Poe, Adevărul Suprem. Scopul mărturisit al speculației metafizice din Eureka este să dezvăluie ordinea cosmosului, cu alte cuvinte, să releve Adevărul. Eureka este o "carte de adevăruri", întrucat cuprinde în paginile ei istoria genezei lumii și a armoniei ce a rezultat din asta, dar și un act poetic, pentru că încearcă să reconstituie, în paginile ei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
209 combustie, 62, 120 comunicare, 33, 177 co-naștere, 26 consistentă, 148, 184 Constantinescu, Pompiliu, 45, 201 construcție, 17, 23, 26, 48, 123, 164, 176, 179, 192, 193 conștiința, 44, 56, 61, 94, 140, 145, 162 cort, 43 cosmologie, 12, 184 cosmos, 80, 102, 142 creație, 11, 13, 46, 57, 63, 68, 69, 73, 74, 78, 90, 103, 104, 106, 112, 113, 115, 118, 120, 123, 124, 127, 128, 130, 137, 138, 139, 141, 143, 163, 176, 177, 178, 180, 193 creator
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]