3,054 matches
-
în jur de 12%”. Memoriile ESDRAM sunt compatibile atât cu memoriile SDRAM convenționale, cât și cu cele DDR și DDR II. Acest tip de memorie crește semnificativ eficiența magistralei de memorie prin faptul că datele sunt transferate atât pe frontul crescător, cât și pe cel descrescător al semnalului de ceas. DDR SDRAM dublează unitatea minimă de date care poate fi transferată întrucât pe fiecare ciclu de ceas pot fi scrise sau citite câte două cuvinte. DDR lucrează cu două două semnale
Memorie DRAM () [Corola-website/Science/321163_a_322492]
-
cel descrescător al semnalului de ceas. DDR SDRAM dublează unitatea minimă de date care poate fi transferată întrucât pe fiecare ciclu de ceas pot fi scrise sau citite câte două cuvinte. DDR lucrează cu două două semnale de ceas. Frontul crescător al semnalului de ceas reprezintă, de fapt, intersecția dintre frontul crescător al primului semnal cu frontul descrescător al celui de-al doilea semnal. La fiecare front crescător sunt memorate semnalele de adresă și control. „Accesurile de citire și scriere se
Memorie DRAM () [Corola-website/Science/321163_a_322492]
-
de date care poate fi transferată întrucât pe fiecare ciclu de ceas pot fi scrise sau citite câte două cuvinte. DDR lucrează cu două două semnale de ceas. Frontul crescător al semnalului de ceas reprezintă, de fapt, intersecția dintre frontul crescător al primului semnal cu frontul descrescător al celui de-al doilea semnal. La fiecare front crescător sunt memorate semnalele de adresă și control. „Accesurile de citire și scriere se efectuează în mod exploziv. Ele încep de la o locație selectată și
Memorie DRAM () [Corola-website/Science/321163_a_322492]
-
citite câte două cuvinte. DDR lucrează cu două două semnale de ceas. Frontul crescător al semnalului de ceas reprezintă, de fapt, intersecția dintre frontul crescător al primului semnal cu frontul descrescător al celui de-al doilea semnal. La fiecare front crescător sunt memorate semnalele de adresă și control. „Accesurile de citire și scriere se efectuează în mod exploziv. Ele încep de la o locație selectată și continuă pentru un număr programabil de locații. Lungimea transferului exploziv poate fi programată la 2, 4
Memorie DRAM () [Corola-website/Science/321163_a_322492]
-
decorați ulterior pentru acțiunile lor. În urma războiului, Marina a trimis o fregată (înlocuită periodic) în Golful Persic și Marea Roșie pentru a veghea la respectarea sancțiunilor care continuă să fie aplicate Irakului. Începând din 1980, guvernul australian a avut o tendință crescătoare de a solicita ADF să contribuie cu trupe în misiuni de menținere a păcii de pe întreg globul. În timp ce majoritatea acestor angajamente implicau doar un număr redus de specialiști, altele au necesitat implicarea a sute de militari. Mari desfășurări în misiuni
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
(n. 18 aprilie 1943, Brașov) este un sculptor român, creator de artă monumentală, cascador și crescător de cai de rasă. Este autorul primului film românesc de ficțiune a cărui finanțare s-a realizat din inițiativă privată, după 1989: „Șobolanii roșii”. A realizat Statuia ecvestră a lui Carol I din București și a câștigat concursul pentru ridicarea
Florin Codre () [Corola-website/Science/321640_a_322969]
-
cititorului de la subiectul principal al lucrării. Eventualele informații secundare pot fi evacuate în note de subsol, peste care un cititor mai puțin interesat de subiect poate trece cu ușurință. Conținutul lucrării va fi structurat pe capitole, subcapitole și paragrafe numerotate crescător, în funcție de specificul textului. În general, o lucrare de licență trebuie să aibă între 3 și 10 capitole, iar fiecare capitol trebuie să aiba o secțiune de concluzii la final. O posibilă formă de organizare ar fi următoarea: Concluziile au un
Lucrare de licență () [Corola-website/Science/321905_a_323234]
-
funcțiilor. formula 2 devine un spațiu local convex separat cu sistemul de seminorme formula 24, unde "K" parcurge compactele din formula 4 și formula 26 Este ușor de verificat că pentru o exhaustiune formula 27 cu compacte a lui formula 4, sistemul formula 29 de seminorme este crescător și generează topologia local convexă inițială pe formula 2. De aici rezultă că formula 2 este metrizabil. Dacă formula 32 și formula 33 este un compact oarecare în formula 4, din relația formula 35 rezultă că formula 1 pentru orice formula 37. TEOREMA 1. Fie formula 39. Atunci pentru
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
Fie (a) un șir de numere reale. a) Dacă (a) este un șir monoton crescător și mărginit superior, atunci el este convergent. b) Dacă (a) este un șir monoton descrescător și mărginit inferior, atunci el este convergent. Demonstrație a) Mulțimea A = {a | n din N*} este mulțime mărginită superior. Rezultă că sup A = M din
Teorema lui Weierstrass () [Corola-website/Science/325498_a_326827]
-
oricare ar fi n ≥ n(ε) și astfel: Așadar, pentru orice ε > 0, există un rang n(ε), astfel încât | a - M | < ε, oricare ar fi n ≥ n(ε). Deci formula 1 și teorema este demonstrată. b) Șirul b = - a este monoton crescător și mărginit superior, deci este convergent. Se arată că formula 3 și teorema este demonstrată. are avantajul că pentru a demonstra convergența unui șir nu trebuie să cunoaștem limita acestuia. Dar, are și dezavantajul că nu permite calculul limitei. Marius Burtea
Teorema lui Weierstrass () [Corola-website/Science/325498_a_326827]
-
Dată fiind o mulțime ordonată "A", o funcție monotonă cu domeniul "A" este o funcție care păstrează sau inversează ordinea elementelor din mulțimea "A". O funcție "f" : B" se numește funcție crescătoare pe o submulțime "M" a lui "A" dacă pentru oricare două elemente "x","x"∈"M" cu proprietatea că "x"≤"x" are loc "f(x"")"≤"f(x"")". O funcție "f" : B" se numește funcție descrescătoare pe o submulțime "M" a lui
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
f" : B" se numește funcție descrescătoare pe o submulțime "M" a lui "A" dacă pentru oricare două elemente "x","x"∈"M" cu proprietatea că "x"≤"x" are loc "f(x"")"≥"f(x"")". O funcție se numește funcție crescătoare dacă este crescătoare pe tot domeniul. O funcție se numește funcție descrescătoare dacă este descrescătoare pe tot domeniul. O funcție se numește funcție monotonă dacă este crescătoare sau descrescătoare. De exemplu, funcția modul a numerelor reale, definită prin relația formula 1 este o funcție
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
dacă "x,x<0" sunt două numere negative astfel încât "x≤x", atunci formula 2, deci funcția este descrescătoare mulțimea numerelor reale negative. În mod analog, pentru două numere reale pozitive "x,x>0" cu "x≤x", atunci formula 3, deci funcția este crescătoare mulțimea numerelor reale pozitive. Fiind descrescătoare pe o parte a domeniului și crescătoare pe cealaltă, funcția modul nu este monotonă. Aceste observații pot fi vizualizate prin reprezentarea grafică a funcției. Înlocuind în definițiile de mai sus semnul de ordine "≤" (respectiv
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
deci funcția este descrescătoare mulțimea numerelor reale negative. În mod analog, pentru două numere reale pozitive "x,x>0" cu "x≤x", atunci formula 3, deci funcția este crescătoare mulțimea numerelor reale pozitive. Fiind descrescătoare pe o parte a domeniului și crescătoare pe cealaltă, funcția modul nu este monotonă. Aceste observații pot fi vizualizate prin reprezentarea grafică a funcției. Înlocuind în definițiile de mai sus semnul de ordine "≤" (respectiv "≥") cu semnul de ordine strictă "<" (respectiv ">"), se obțin noțiunile de funcție strict crescătoare
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
crescătoare pe cealaltă, funcția modul nu este monotonă. Aceste observații pot fi vizualizate prin reprezentarea grafică a funcției. Înlocuind în definițiile de mai sus semnul de ordine "≤" (respectiv "≥") cu semnul de ordine strictă "<" (respectiv ">"), se obțin noțiunile de funcție strict crescătoare, respectiv funcție strict descrescătoare. O funcție strict crescătoare sau strict descrescătoare este întotdeauna funcție injectivă, deoarece pentru oricare două elemente distincte "x" și "y" din domeniu (dacă sunt distincte atunci "x<y" sau "x>y") avem că "f(x)>f
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
Aceste observații pot fi vizualizate prin reprezentarea grafică a funcției. Înlocuind în definițiile de mai sus semnul de ordine "≤" (respectiv "≥") cu semnul de ordine strictă "<" (respectiv ">"), se obțin noțiunile de funcție strict crescătoare, respectiv funcție strict descrescătoare. O funcție strict crescătoare sau strict descrescătoare este întotdeauna funcție injectivă, deoarece pentru oricare două elemente distincte "x" și "y" din domeniu (dacă sunt distincte atunci "x<y" sau "x>y") avem că "f(x)>f(y)" sau "f(x)<f(y)", deci imaginile
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
distincte "x" și "y" din domeniu (dacă sunt distincte atunci "x<y" sau "x>y") avem că "f(x)>f(y)" sau "f(x)<f(y)", deci imaginile celor două puncte nu pot să coincidă. O funcție derivabila formula 4 este crescătoare pe un interval dacă și numai dacă derivata sa "f"' este pozitivă pe acel interval. În același timp, funcția este descrescătoare dacă și numai dacă derivata sa este negativă pe acel interval. Presupunând că derivata este pozitivă pe un interval
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
valoare negativă, funcția este strict descrescătoare pe acest interval. Pe de altă parte, în intervalul formula 17 și atunci derivata funcției modul pe tot intervalul este "1". Datorită faptului că derivata are valoare pozitivă pe tot intervalul, funcția modul este strict crescătoare pe formula 18. Deoarece funcția este descrescătoare pe o parte a domeniului și crescătoare pe cealaltă, funcția nu este monotonă. Pentru o funcție formula 4, punctul formula 20 se numește punct de maxim local dacă există un interval formula 21 astfel încât, pentru orice formula 22
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
în intervalul formula 17 și atunci derivata funcției modul pe tot intervalul este "1". Datorită faptului că derivata are valoare pozitivă pe tot intervalul, funcția modul este strict crescătoare pe formula 18. Deoarece funcția este descrescătoare pe o parte a domeniului și crescătoare pe cealaltă, funcția nu este monotonă. Pentru o funcție formula 4, punctul formula 20 se numește punct de maxim local dacă există un interval formula 21 astfel încât, pentru orice formula 22, formula 23. De asemenea, punctul formula 20 se numește punct de minim local dacă există
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
funcției de gradul al doilea. Se observă totodată că dacă "a<0" atunci derivata ia valori pozitive înainte de formula 36 și negative pentru valori mai mari decât formula 36. Aceasta înseamnă că, dacă "a<0", funcția de gradul al doilea este strict crescătoare pe intervalul formula 40 și strict descrescătoare pe formula 41, caz în care formula 36 este punct de maxim local. Printr-un raționament analog deducem că pentru "a>0" funcția este strict descrescătoare pe intervalul formula 40 și strict crescătoare pe formula 41, caz în
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
al doilea este strict crescătoare pe intervalul formula 40 și strict descrescătoare pe formula 41, caz în care formula 36 este punct de maxim local. Printr-un raționament analog deducem că pentru "a>0" funcția este strict descrescătoare pe intervalul formula 40 și strict crescătoare pe formula 41, caz în care formula 36 este punct de minim local. În analiza funcțională pe un spațiu vectorial topologic "X", un operator "T" : "X" → "X" se numește operator monoton dacă formula 46 Teorema lui Kachurovskii spune că o funcție convexă pe
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]
-
în care se produce un feedback pozitiv la oricare modificare a stării sale actuale se spune că este în echilibru instabil. Amploarea forțelor care actioneaza pentru a scoate un astfel de sistem din punctul său de echilibru este o funcție crescătoare cu "distanță", față de acest punct. În lumea reală, buclele de feedback pozitiv nu provoca o creștere tot mai mare, fiind modificate de efecte limitatoare. După Donella Meadows: "Buclele de feedback pozitiv sunt surse de creștere, explozie, eroziune și colaps în
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
lui Pascal în toate cele trei direcții: formulă 22 formulă 23 formulă 24 Împreună cu cazurile de bază formulă 25, acestea permit calcularea succesiva a tuturor numerelor de combinări din același set (o linie din triunghiul lui Pascal), a "k"-combinărilor de mulțimi cu mărimi crescătoare și a combinărilor cu un complement de mărime fixă "(n-k)". De exemplu, putem calcula numărul combinărilor posibilie pentru alcătuirea unei mâini de 5 cărți dintr-un pachet standard de 52: formulă 26 Totodată, putem folosi formulă combinărilor utilizând factorialii și
Combinare () [Corola-website/Science/325247_a_326576]
-
În general se spune că, dacă un lucru merge bine, atunci nu trebuie schimbat. Aplicațiie software vor avea întotdeauna o fiabilitate crescătoare (o rată a erorilor descrescătoare). Acest lucru se datorează descoperirii și corectării erorilor software apărute pe durata exploatării. Nu același lucru se poate spune despre componentele hardware, a căror fiabilitate urmează binecunoscuta „curbă a căzii de baie”. Datorită legăturii strânse
Fiabilitatea securității informatice () [Corola-website/Science/324568_a_325897]
-
formula 24, ele definesc "regiuni" sau "domenii" formula 1 al spațiului fazelor în mod univoc determinat de relația formula 26. Volumul acestei regiuni este dat de integrala formula 27, volumul infinitezimal în spațiul fazelor s-a notat prin formula 28 formula 29 este o funcție monoton crescătoare de formula 30; pentru sisteme cu un număr foarte mare de grade de libertate ea este o funcție rapid crescătoare. formula 58 formula 76 Paranteza Poisson,formula 77, a funcțiilor formula 78 și formula 79 se poate exprima cu ajutorul operatorul lui Liouville, definit în secțiunea anterioară
Teorema lui Liouville (mecanică statistică) () [Corola-website/Science/326246_a_327575]