3,573 matches
-
și încrezătoare, în brațele Divinei Milostiviri. 105. Unicul leac al unei lumi foarte bolnave Fericitul Eymard, fiul secolului XIX, încă de pe atunci cumpănea astfel: „Și de ce este atât de necesară timpului nostru această acțiune a Preasfintei Inimi? O să vă împărtășesc crezul meu. Din cauză că cea mai gravă boală a multor oameni din lume este indiferența religioasă. După Protestantism, inimile au devenit uscate în fața lui Dumnezeu. Dumnezeu nu mai este iubit. Priviți: acum la Paris nimeni nu ne mai insultă, chiar se întrec
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
scrisă are în ea scânteia veșniciei. Știi dumneata că scrisul este marele miracol al omenirii? Ce răspundere și ce șansă imensă avem!”. A simțit instinctiv această mare șansă și imensă răspundere, dedicându-i-se afectiv și fără rezerve. Rezultatele acestui crez sunt măsura exigențelor sale. Teodor Pracsiu înscriindu-și numele în panoplia marilor personalități ale spațiului moldav. Pentru noi, bibliotecarii, cu care a colaborat atât de strâns dovedind o permanență benefică a fost un mare privilegiu, pentru că actul de cultură cere
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
societății este transmisă de la o generație la alta. Numai prin transmiterea fidelă a acestei moșteniri, prin cunoașterea informației din trecut care să permită obținerea de noi informații poate o societate să progreseze. Acest lucru a fost și este țelul și crezul domnului profesor Pracsiu Teodor prin promovarea noului clădit pe tradiție și rigurozitate. Prin implicarea continuă în procesul de formare, riguros principiilor sale de preluare a tradiției și moștenirii culturale ne-a oferit acea cale luminoasă de realizare a idealurilor noastre
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
Cristea, care o va descrie astfel în notele sale. «Am botezat pe prințul Mihai. Trei preoți au citit slujba lepădărilor în altă sală. Un preot, starețul de la Sinaia, Dionisie, a citit o rugăciune tare, ceilalți, altele, în taină. Apoi lepăd, Crezul, etc. au durat 10 min. Până atunci, eu cu alți doi preoți și doi diaconi am făcut sfințirea apei. S-a cetit mult în taină. Micul Mihai n-a plâns de loc; a fost foarte bun. În apă i-a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Mihai. La sosirea Marelui Străjer, Mihai a dat raportul grupei. Au urmat în ordine: urarea Marelui Străjer, ceremonialul ridicării pavilionului, Imnul regal, Tatăl nostru, citirea unui text biblic și un cuvânt din partea Bisericii, prezentat de către părintele Nae Popescu; deviza străjerului cercetaș, crezul străjerilor, imnul străjeresc, învestirea și depunerea făgăduinței de către un străjer-cercetaș din grupa lui Mihai, căruia Marele Străjer i-a acordat cravata și insigna străjerească și cercetășească. T. Sidorovici a citit ordinele de zi de acordare a stelelor de vechime, de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și cântăreților, formând grupul sindical Culte . Procesul verbal din 14 mai 1948, semnat de preotul Ion I. Leuștean de la parohia Ipatele, dovedește implicarea preotului paroh În buna desfășurare a Învățământului religios la școala din sat, toți elevii cunoscând Simbolul Credinței (Crezul) . Protoieria transmite la 12 iunie 1948 ordinul Episcopiei Hușilor cu nr. 828, privitor la obligativitatea prezenței În toate parohiile a tabloului cu membrii Înaltului Prezidiu al Marii Adunări Naționale și a stemei Republicii Populare România . Parohul de la Frenciugi este informat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Dumnezeul lui și cu sfinții lui. Nu! Nimeni nu încerca să-i impună celuilalt punctul său de vedere religios. Singurul pericol real îl constituia regimul comunist, care se străduia permanent să violeze conștiința și credința noastră milenară. Această intoxicație a crezului nostru religios, inclusiv a modului nostru de gândire, se realiza sistematic și planificat pe etape biologice care corespundeau vârstelor școlare: șoimi, pionieri, uteciști, comuniști (membri de partid). Cele patru etape diferite ca vârstă, cu programe diabolice de mutilare și îndobitocire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
simplu, căci am de citit vrafuri de manuscrise. Însă fac acest lucru nu cu sentimentul gratuității, ci cu convingerea că, în orice miriște uscată, poți da peste o floare exuberantă. A.B.Cum ar trebui să sune, în opinia Dumneavoastră, crezul unui critic literar în zilele noastre? Tatăl nostru care ne citești, Învață-ne să-i judecăm drept pe cei care scriu și nu ne duce în ispita laudelor deșarte, nici în cea a hulei nemeritate, ci ajută-ne să vedem în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ca să scap de ispite". Scrisul lui te învăța, simțeai uneori că parcă ai fi scris chiar tu acele rânduri, le-ai gândit, le-ai simțit și altcineva le-a scris pentru tine. "Cum ar trebui să sune, în opinia Dumneavoastră, crezul unui critic literar al zilelor noastre?" l-am întrebat iar. Și mi-a răspuns: "Tatăl nostru care ne citești, / Învață-ne să-i judecăm drept pe cei / Care scriu / Și nu ne duce în ispita laudelor deșarte, / Nici în cea a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
martie 1951. Acțiunea sucevenilor a fost cu totul diferită față de ceea ce urma să se întâmple la Pitești, din mai multe motive. În primul rând, la momentul plecării lor din Suceava, metodele folosite pentru convingerea deținuților de a renunța la vechile crezuri politice erau complet lipsite de violență, abia în decembrie 1949 lucrurile luând o altă întorsătură la Pitești. Apoi, condițiile din Târgșor erau și ele aparte, existând o mare libertate de mișcare și comunicare a elevilor, care ar fi făcut aproape
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în nimeni și nimic!. Mutațiile sufletești care s-au produs în aceste momente au fost extreme, iar regizorii întregului sistem mizau pe aceasta. Așa cum se lamenta Cornel Popovici, victimele nu mai știau încotro să o apuce, fiind total golite de crezuri și înțeles. Singura variantă pentru cei care se prăbușeau sufletește era trecerea de partea agresorilor, fapt care le conferea o relativă stabilitate și siguranță emoțională și fizică. Pericolele nu treceau cu totul, întrucât au fost numeroase cazuri în care membri
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
teșit Victor Ion Popa, dramaturg talentat, Printre dinți, ca omul mare, regizor, dar și un poet al gingășiilor. Scuipă foarte mulțumit. Și-ntr-o filă dintr-o carte O țigară și strânge avan. * Dreptatea din 2 octombrie 1927 își modifică crezul politic. Rămâne organ politic al organizației „Partidului Poporului” din Bucovina. Redactor responsabil devine Emil Cososki. La 11 decembrie 1927, cu nr. 800, Dreptatea devine organ politic independent, iar în josul paginii publică articolul: „Un mare eveniment în viața politică a Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1909-1918 nr.40) era ziarul românilor uniți, un continuator al periodicului ce-i vestise sosirea. * Foaia Săteanului apare la 2 octombrie 1932; redacția și administrația Cernăuți, Piața Grigore Ghica Vodă nr. 3 redactor responsabil dr. G. Jeleriu - Tipografia Universității. În „Crezul nostru” - un fel de cuvânt înainte, redacția își arată pe scurt ținta pe care o urmărește: „Combaterea ceea ce ura și zavistia o aruncă în lumea satelor mânuitorii de vorbe mieroase, prevăzute cu întonări patriotice, în care se ascunde sămânța destrămării
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bune și rele, Din iarnă-n iarnă, despre „Ce zicea Eminescu despre femei” și „Când e bucuria mare cu ... soacra.” Snoave, sfaturi pentru copii, mame și pentru prevenirea îmbolnăvirilor, sfaturi casnice, leacuri de casă și folosirea plantelor medicinale, vrăjiturile sau crezurile băbești, cum este amorul, iubirea, suferințele și gelozia, buna cuviință și igiena la masă, bucătăria românească, glume de tot felul, ghicitori, chiuituri, bocete - toate în Almanahul Poporului de Ierimia Nichita, Cernăuți, adunate și redate. * Almanahul statului din Principatul a toată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Morariu își avântă buzduganul și adulmecă zările basmelor, rolul lui în Bucovina este acela al revistei prin excelență critice și românești. De altfel, în editorialul „Zece ani” semnat cu Constantin I. Popescu”, dl. Director(!?) își spune dârz și de la inimă crezul. Noi îl înțelegem întru toate și iscălim alături de dsa până și notele cu privire la Iconar (Informăm însă Fătul-Frumos că Glasul Bucovinei -și cu atât mai puțin Junimea Literară) nu stă și nu va sta sub influența, pe dreptate acuzată, a nici unui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
conducă revista... ... Junimea Literară a însemnat o epocă, cea mai glorioasă epocă a literaturii bucovinene, a fost un steag literar și cultural, în jurul căruia s-a grupat tot ce a avut mai bun Bucovina în domeniul literelor, a fost un crez literar și apoi politic, a fost mobilizarea generală a tuturor forțelor românești conștiente în vederea marelui act care s-a înfăptuit în 1918”... (C. Loghin: Gheorghe Tofan (1880-1920) în Revista Bucovinei nr.1/1944). * Gheorghe Tofan a scris în ziarele locale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noștri politici, în a căror posesiune se află capitalul material și moral al țării. Și atunci, cu cea mai dulce mângâiere, Revista politică va închina steagul și va depune armele în mâini mai tari și mai pline de experiență.” Pe lângă crezul politic - susținând ideea unității naționale, apărarea intereselor românești în complexul multinațional al Imperiului austro-ungar - revista se ocupa de inițiativele culturale, grija pentru limba română și aspectul ei literar, interesul pentru viața socială în România, promovarea scriitorilor locali, creșterea și îndrumarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
morții din urlet să stea./ Ca-n veci să-nflorească spre inimi natura,/ În snopul de raze să cearnă căldura/ Pe seceri, ciocane, pe truda lor grea.// Semnez ca obuzul de foame să crape,/ Semnez pentru oameni și dîrzul lor crez,/ Semnez pentru viață și pace semnez!// Și fiindcă mi-e dragă cîmpia și teiul/ Și drag viitorul de aur cum e,/ În forțele păcii punîndu-mi temeiul,/ Pe lista măreață purtîndu-mi condeiul/ Semnez: George Lesnea poet R.P.R.", al doilea, Cîntec pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
viermănoasă și din duh rapid. Trecem apoi, oarecum liniștiți, oarecum ușurați hoțul care nu-i prins în fapt e om cinstit la patul unuia din preoții greco-catolici: e lîngă tinetă și balie (am coborît cu toții de la cucurigu), și acolo recit crezul (ortodox), după cum fusese stabilit. Reînnoiesc făgăduința de a nu uita că am fost botezat sub pecetea ecumenismului. Gata. Botezul, în asemenea împrejurări, e perfect valabil și fără de cufundare și fără de mirungere. Dacă voi ajunge să scap de închisoare cu bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
râzând în hohote, între gurile de vin alb pe care le sorbea. Era o ceartă în toată regula. Se gesticula aprins, se ridica tonul, aveai impresia că cei doi protagoniști sunt gata oricând să se ia și la trântă pentru crezul lor, nemernicul cuvânt potrivit din refren. — Bun, deci ce ziceam eu ? Ascultă-mă până la capăt ! Cutărescu - Mărioara ! Toți știu povestea asta, doar că-i altfel colorată. Dar noi, domnișorule Cristian, noi cu mințile noas- tre de șprițari adevărați putem face
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ați preferat, cu bună știință, să întoarceți împotriva lor, și nu doar a lor ca indivizi, ci ca reprezentanți ai armatei, o sală întreagă de oameni, care, evident, erau acolo pentru dum- neavoastră și probabil v-ar fi susținut orice crez. — În primul rând, persoanele la care vă referiți se numesc evrei, și nu jidani. În al doilea rând, tot aceste persoane, indiferent de originea lor, sunt și români și mai ales artiști români, care au compus texte și melodii în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
boală psihologică care se cheamă sau narcisism, sau megalomanie, sau absența simțului autocritic, sau, mai blând, absența simțului humorului! Deși... nu puțini mă taxează drept „megaloman”, dar, dacă prin aceasta ei Înțeleg o anume fidelitate neabătută la idealurile juneții, a crezului În romanul clasic așa cum Îl profesez eu și cum l-am Învățat de la maeștrii mei, români și străini, a credinței oarbe În literatură, roman, poezie, filosofie și muzică romantică, pictură renascentistă și impresionistă, atunci, da!, sufăr de un soi de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu condiția - cu condiția de a Înțelege bine, În profunzime, „semnalul său”; care era acela de „a rezista” - das es stand halt!, cum o spune Nietzsche, forma cea mai Înaltă, mai sigură a valorii! Și, dacă reziști - În principiile, În crezul tău profund! -, atunci „el” va mai apărea o dată, chemat chiar de tine Într-un fel, și, luând aceeași „față” socială și evenimențială, Îți va da poate cel mai mare, mai „consistent” dar al existenței: unitatea cu propriul tău trecut! „Să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
însăși în formare, în afirmare. A fost posibilă atunci, la începutul anilor ’60, o adevărată generație literară, nu o simplă promoție, după vârsta de pe buletin și anul apariției, cum se întâmplă azi; o „mișcare amplă literară” care venea cu un „crez” ce nu era altul decât regăsirea criteriilor esteticii clasice, cea care permisese României și românilor să creeze cele două mari generații literare: cea a lui Maiorescu, cea „clasică”, și cea „modernă”, a lui Lovinescu. Și acest „crez”, acest „ideal” era
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
venea cu un „crez” ce nu era altul decât regăsirea criteriilor esteticii clasice, cea care permisese României și românilor să creeze cele două mari generații literare: cea a lui Maiorescu, cea „clasică”, și cea „modernă”, a lui Lovinescu. Și acest „crez”, acest „ideal” era mai mult decât atât, ca orice ideal major: o dată împlinit, el urma să răstoarne criteriile și „realitățile” nu numai în lumea specifică căreia i se adresa, lumea literară, dar și, printr-o rezonanță amplă și intensă, să
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]