3,585 matches
-
să se implice în război, pentru a realiza aspirațiile lor naționale, adică să devină marea putere balcanică. Pentru asta se bătea Armata Bulgară”. Printre aceste dorințe era și anexarea întregii Dobroge. (Ludendorff se referea la proiectul rus al “Bulgariei Mari” croit la San Stefano, în 1878, dar eșuat la Conferința de pace de la Berlin). În noile condiții, guvernul român, pregătind sistematic momentul intrării în război pentru eliberarea Transilvaniei, desfășura o amplă acțiune diplomatică pentru precizarea scopurilor sale și fixarea revendicărilor teritoriale
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu de la mine putere. Am scris de fiecare dată fără să-mi impună cineva ce să scriu, am scris ce-am vrut, dar mai ales am scris ce-am trăit. Și, evident, nu mai pot da înapoi. Nu-mi pot croi alt destin, nici măcar altă soartă. Dacă ar fi să mă mai nasc o dată, vorba cântecului, aș face exact același lucru care m-a adus până aici, la această vârstă, încercând, totuși, să fiu mai atent, mai aproape de o familie așa cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cunoștințe de cultură generală nu le mai permit să înțeleagă, de fapt, literatura. Exercițiul spiritului, în sensul cel mai larg al termenului. Fără îndoială că sistemul este responsabil. Atât cei care, la adăpostul unor teorii pedagogice și civice absolut dubioase, croiesc programe și manuale care reduc tineretul la o condiție aculturală, apoi profesorii, care nu se ridică nici măcar la înălțimea a ceea ce li s-a predat în facultate, cât și statul, care pur și simplu nu investește nimic în educație. Eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la fărădelegile descurajante de exact un veac mai târziu. Este o fărâmă de istorie economico-socială ce narează felul în care fabrica din cartierul mărginaș al Iașilor (ce se conturează vag în decor) își croiește drumul prin schimbătoarele vremuri ale epocii contemporane. Atelierele C.F.R. Iași s-au născut în fecunda fază de creștere economică a României lui Carol I, în cadrul vastului program de dezvoltare a infrastructurii de transport din Vechiul Regat. Rețeaua, tot mai extinsă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
au început cariera, practic, amândoi în acest mediu. Mama mea a avut - să zic - o preistorie scurtă de doi ani sau trei ani în învățământul mediu în Rusia. Și poziția lor era cea de intelectuali, absolut independenți, care și-au croit un drum.... da ... N. D.: - De profesori, deci. M. V.: - De profesori, da... N. D.: - Ce studii ați urmat după școala primară ? M. V.: - Și studiile mele sunt legate de specificul activității părinților, aș zice, și aplecarea mea naturală, poate că, totuși
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
stat la bulău douăș’patru de ore. Doolie bolnav era o priveliște respingătoare. Învelișul personalității sale dispăruse, dizolvat de celulele lui flămînde de drog. Vintre și celule, galvanizate Într-o activitate scîrboasă, de insectă, păreau pe punctul de a-și croi drum În afară. Fața-i era Încețoșată și de nerecunoscut: zbîrcită și, În același timp, umflată. Gains i-a dat lui Doolie două capsule și a luat sacoul. - O să-ți mai dau două diseară, a zis. Aici, la nouă. Izzy
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cu toate găinile după el, fără supărarea stăpânei. Maicele cele tinere îl luau pe umăr, fugeau cu el prin coridor, în fine, ceea ce nu se văzuse de când lumea și ceea ce nu s-ar fi admis niciodată mai înainte. Starița îi croi o cămașă țără nească pe care o cusură fetele ei, îl puse călare pe calul trăsurii și îl plimbă chiar ea. O și merita, rareori s-a văzut un copil de 2 1/2 ani așa de frumos, drăguț, deștept
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
său, greu de măritat în lumea ei în Germania. George Philippescu mai fusese însurat și divorțat de Natalia Ghica, pe atât de frumușică și atrăgătoare, pe cât de ușurică. După multe lupte cu slăbiciunea lui pentru dânsa, divorță și, reînsurându-se, își croi o viață de căsnicie exemplară. Fu un bărbat model, dete soției tot ce-i era în puteri ca situație, eleganță, viață lumească, primirile în casa lor erau cele mai rafinate prin ca drul artistic ce instală în acea ridicolă clădire
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Iași. Ajuns în capitală, pe peronul Gării de Nord, m-am îndreptat cu pași repezi spre casa de bilete, pentru a-mi rezerva un loc la acceleratul de Timișoara care urma să plece imediat. Pe peron o forfotă de nedescris. Mi-am croit cu greu drum și am reușit la timp să-mi procur acel bilet cu loc. Norocul era că totdeauna erau deschise multe ghișee tocmai pentru a se evita aglomerația. Odată cu biletul am primit și informația referitoare la linia de unde urma
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
pictura în ulei. Este cu 20 de ani mai mare decât mine, un tip de statură medie, bine făcut, un păr grizonat și niște sprâncene marca ,,Mircea Albulescu". Doina, o fire de femeie ambițioasă, olteancă de la Maglavit din Dolj, își croia propriul drum prin artă creând tablouri în propriul stil, urmându-l pe Gusti la tot pasul și creându-i concurență în special în arta naivă. Debutul îl avusese în 1990, cu natură statică cu flori, ca mai târziu, în 1993
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
de mediocritatea viguroasă și zgomotoasă din jur. Nu a putut fi, niciodată, un om al unei singure idei, nici al unei mărginiri, oricât de savantă ar fi fost; prin structură, întrebător și meditativ, era deasupra cotidianului mediocru; hazardul l-a croit pe dimensiuni neobișnuite cu standardele banale. Jules Nițulescu s-a născut în 1875. A absolvit liceul din Bârlad și Facultatea de Medicină din Iași, în 1921. A parcurs ulterior întreaga ierarhie medicală ca oftalmolog, obținând gradul de medic primar în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
întâlnesc, deseori, în amintire, cu domnia sa, dar ce dificilă este o analiză despre un astfel de om... Cred că harul care îl făcea distinct printre cei mai distinși contemporani constă în unicitatea alcătuirii sale; era "interesant" ca aspect fizic, fiind croit "elegant" de la "natură"; și era interesant și ca structură psihologică. Acest har, plasându-l printre oamenii "rari", și destinul, care l-a făcut să fie înscris firesc printre elite, i-au asigurat marele succes profesional și, totodată, au generat decepțiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
observă decursul boalei, trece apoi în laborator și caută a reproduce experimental ceea ce a adus o stare morbidă; aceasta însă nu se poate face decât cu ajutorul chimiei. Adică cu balanța într-o mână și cu observația în cealaltă. Astfel este croită calea adevărului medicinii pur științifice, care prin observații și experiență să caute a reproduce o stare morbidă în laborator". Profesorul Riegler este autorul a două tratate: "Chimia, fiziologia și patologia urinii umane" (1904) și "Terapeutica boalelor interne" (1913), de mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
al căror lăcaș de închinăciune se afla undeva nu departe de casa noastră de pe Cuza. Eram impresionat în fiecare duminică dimineața de spectacolul trecerii lor, în grupuri mari, către biserică, venind din Comorofca pe strada Caran tinei, femeile purtând rochii croite din stămburi foarte viu colorate, și basmale asemenea, iar bărbații însoțindu-le solemni, puși la costum pentru acea împrejurare, maiestuoși cu bărbile lor imense, cu grijă pieptănate. Cercetările cartofilice ale lui Valeriu Avramescu mă îndeamnă, după cum se vede, să-l
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și ochi de un roșu intens, care-mi plăceau și mie foarte mult. Sigur că aveau cușca lor, dar Wili a decis că meritau o sporire de confort, iar eu am fost de acord îndată. Am cărat lada, foarte grea, croită din lemn masiv, cum spuneam, cam o jumătate de zi, numai la deal, pe Vadul Rizeriei, pe lângă clădirea uriașă a Morii Lichiardopol, despre care se auzise că nemții o minaseră și oricând se putea prăvăli peste noi, dar nouă nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
publicate „opere încărcate de metafore” ori de „atmosfera care lipsise până atunci” în literatura română, care, nebănuit, deveneau „capodopere ale prozei românești narative”. Cum scrisese Vladimir Streinu în prefață, „proza voiculesciană dădea povestirii românești o altă vârstă literară”, și-a „croit un drum în literatura universală”. Sonetele erau caracterizate „operă unică în concepția și structura literaturii noastre”, renăscute. „O împlinire magistrală”, le socotea Ov. S. Crohmălniceanu. După Zoe Dumitrescu Bușulenga, Adrian Marino, Eugen Simion, Perpessicius, Roxana Sorescu și Delia Pop, Sonetele
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Însă, ea a modelat un relief, așa cum Îl vedem, atunci când omul nu exista ori nu se implica, și nimeni nu poate impune naturii să abandoneze această unealtă; căci totul fiind În mișcare, e perfectibil. Cu această unealtă râurile și-au croit făgașul optim pentru a purta excesul de apă. Iar atunci când Încercăm să corectăm acest făgaș, apa va relua tot drumul cunoscut, cu prima ocazie, potopind ceea ce am vrut să-i smulgem. Un “geniu ciuruit” a Încercat să Îndrepte meandrele Brațului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dislocând-o. Și cu asta intră În luptă altă armă, viața animală, căci duzii pe care i-am văzut la lucru au fost semănați desigur de păsări. Acolo unde se găsește vegetație, deci hrană, vor veni și animale. Oile Își croiesc cărărui dese pe povârniș, ca gradenele unui amfiteatru, antrenând În vale pietrișul și solul abia format. Și așa, toltrele mai Încăpățânate arată Încă ca niște dealuri acoperite cu vegetație, de sub streașina cărora se mai ițește Încă vechea stâncă. Cele care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ei sunt uneori luați ca exemplu ca și cum perspectivele lor s-ar putea aplica în zilele noastre, când greutatea argumentului s-a îndepărtat de la această perspectivă. În primul rând, Myrdal a argumentat că corupția politică putea ajuta companiile întreprinzătoare să își croiască drum mai ușor prin labirintul reglementării birocratice (Myrdal 1968). Această linie a argumentației, fără îndoială atractivă pentru oamenii de afaceri occidentali abordați de un posibil broker, pare inocentă în perspectiva aproape inevitabilă a unui mediu prietenos față de corupție, stimulând pervers
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Prin deceniul al cincilea, influența Europei Occidentale devenise tot mai evidentă. Tendința aceasta se manifesta în manierele și veșmintele boierimii. Generația mai veche continua să poarte îmbrăcămintea națională, cu poalele ei lungi, în vreme ce copiii acesteia se mîndreau cu hainele lor croite conform ultimei mode pariziene. Aceste diferențe se vor dovedi cu timpul a fi mai mult decît superficiale. Nu erau copiate doar stilurile vestimentare apusene, ci și ideologiile politice ale epocii susținute de grupurile mai radicale. Acestea erau adoptate de noua
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
-i răspund pe măsură deoarece tata era omul pragmatismului și nu mergea sub nicio formă cu „însăilaiuri” de ocazie. Bine tăticu, la prima ta întrebare, răspunsul este „nu”, nu doamna m-a influențat, ci „drumul” pe care și l-a croit în viață, profesionalismul doamnei, prezența de spirit, omul din spatele siglei profesorale! Și-acum, cel de-al doilea răspuns : voi munci tăticu, voi munci oriunde și voi încerca de câte ori va fi nevoie până voi reuși. Mi-aduc aminte că m-a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Grecia și Israel, iar în ’83 au revenit în România pentru a urma specializările dorite. Evreii au urmat toți medicină la București, grecii Politehnica, în speță aeronave. A fost o vară a iubirilor neîmpărtășite, a neîmplinirilor emoționale, dar ne-a croit atitudinea de-a accepta drumul în viață cu demnitate și onoare. Eu am ales Iași, ei au studiat în București, viața ne-a ordonat cumva alegerile, iar acestea au stabilit perspectivele. Au rămas amintirile, dulci amintiri în acorduri de „Andante
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ne fusese pusă grațios la dispoziție de acest fugar din partidul liberal, venit cu intenții clandestine, de la Iași, În Bucureștiul ocupației nemțești, ungurești, turcești și bul gărești, convins că partida liberală este definitiv pierdută politicește și Încercând acum să-și croiască, ca tot românul, o „altă soartă“ sub regimurile de ocupație și cu aportul său politic, al cărui sâmbure de clientelă electorală trebuia să fie cercul nostru de reformatori entuziaști și naivi. Pentru asta, gazda noastră nu neglija nimic, punând la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu numele său. N-am acceptat, bineînțeles, această explicație, cum și stăruința delincventului de a mai continua să scrie și să semneze În revista noastră cu numele lui Întreg de Ion Dragu, cu care Însă, mai târziu, avea să-și croiască o veritabilă reputa ție de gaze tar În presa noastră politică, românească sau de limbă franceză de după război, cum și o strălucită carieră de presă la Paris, de director al Presei În Ministerul Afacerilor Străine, sub I.G. Duca și N.
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
merită să fii pe pârtie. Dar ce zic eu pârtie! Strada principală este pârtia, tot orașul este o pârtie, un derdeluș nemaipomenit. Trebuie să precizez că orășelul nostru este așezat puțin în pantă, cu străzi paralele și perpendiculare. A fost croit așa de un inginer neamț sau francez, nu-i mai țin minte numele, în a doua jumătate a secolului al nouăsprezecelea, când „în Principatele Unite începuse o târzie și atât de bine venită modernizare“. (Chestiile astea pe care le reproduc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]