3,503 matches
-
și G. Cuprinde cromozomii din perechile 1-3, care sunt cromozomii cei mai mari, cromozomii 1 și 3 fiind metacentrici iar cromozomul 2 submetacentric. Cuprinde cromozomii 4-5 care sunt cromozomi mari cu centromer submedian (submetacentrici). Cuprinde cromozomii din perechile 6-12 și cromozomul X care sunt mijlocii cu centromerul submedian (submetacentrici). Cuprinde cromozomii 13-15; ei au dimensiuni medii cu centromerul dispus excentric (acrocentrici) și prezintă sateliți pe brațele scurte. Cuprinde cromozomii din perechile 16-18; au dimensiuni medii cu centromerul median (metacentric) pentru cromozomul
Genom () [Corola-website/Science/304239_a_305568]
-
cei mai mari, cromozomii 1 și 3 fiind metacentrici iar cromozomul 2 submetacentric. Cuprinde cromozomii 4-5 care sunt cromozomi mari cu centromer submedian (submetacentrici). Cuprinde cromozomii din perechile 6-12 și cromozomul X care sunt mijlocii cu centromerul submedian (submetacentrici). Cuprinde cromozomii 13-15; ei au dimensiuni medii cu centromerul dispus excentric (acrocentrici) și prezintă sateliți pe brațele scurte. Cuprinde cromozomii din perechile 16-18; au dimensiuni medii cu centromerul median (metacentric) pentru cromozomul 16 și submedian pentru cromozomii 17 și 18. Cuprinde cromozomii
Genom () [Corola-website/Science/304239_a_305568]
-
cromozomi mari cu centromer submedian (submetacentrici). Cuprinde cromozomii din perechile 6-12 și cromozomul X care sunt mijlocii cu centromerul submedian (submetacentrici). Cuprinde cromozomii 13-15; ei au dimensiuni medii cu centromerul dispus excentric (acrocentrici) și prezintă sateliți pe brațele scurte. Cuprinde cromozomii din perechile 16-18; au dimensiuni medii cu centromerul median (metacentric) pentru cromozomul 16 și submedian pentru cromozomii 17 și 18. Cuprinde cromozomii din perechile 19-20; sunt scurți și aproape metacentrici. Cuprinde cromozomii 21-22 și cromozomul Y; sunt foarte scurți și
Genom () [Corola-website/Science/304239_a_305568]
-
cromozomul X care sunt mijlocii cu centromerul submedian (submetacentrici). Cuprinde cromozomii 13-15; ei au dimensiuni medii cu centromerul dispus excentric (acrocentrici) și prezintă sateliți pe brațele scurte. Cuprinde cromozomii din perechile 16-18; au dimensiuni medii cu centromerul median (metacentric) pentru cromozomul 16 și submedian pentru cromozomii 17 și 18. Cuprinde cromozomii din perechile 19-20; sunt scurți și aproape metacentrici. Cuprinde cromozomii 21-22 și cromozomul Y; sunt foarte scurți și acrocentrici, cromozomii 21 și 22 având sateliți pe brațele scurte.
Genom () [Corola-website/Science/304239_a_305568]
-
cu centromerul submedian (submetacentrici). Cuprinde cromozomii 13-15; ei au dimensiuni medii cu centromerul dispus excentric (acrocentrici) și prezintă sateliți pe brațele scurte. Cuprinde cromozomii din perechile 16-18; au dimensiuni medii cu centromerul median (metacentric) pentru cromozomul 16 și submedian pentru cromozomii 17 și 18. Cuprinde cromozomii din perechile 19-20; sunt scurți și aproape metacentrici. Cuprinde cromozomii 21-22 și cromozomul Y; sunt foarte scurți și acrocentrici, cromozomii 21 și 22 având sateliți pe brațele scurte.
Genom () [Corola-website/Science/304239_a_305568]
-
cromozomii 13-15; ei au dimensiuni medii cu centromerul dispus excentric (acrocentrici) și prezintă sateliți pe brațele scurte. Cuprinde cromozomii din perechile 16-18; au dimensiuni medii cu centromerul median (metacentric) pentru cromozomul 16 și submedian pentru cromozomii 17 și 18. Cuprinde cromozomii din perechile 19-20; sunt scurți și aproape metacentrici. Cuprinde cromozomii 21-22 și cromozomul Y; sunt foarte scurți și acrocentrici, cromozomii 21 și 22 având sateliți pe brațele scurte.
Genom () [Corola-website/Science/304239_a_305568]
-
acrocentrici) și prezintă sateliți pe brațele scurte. Cuprinde cromozomii din perechile 16-18; au dimensiuni medii cu centromerul median (metacentric) pentru cromozomul 16 și submedian pentru cromozomii 17 și 18. Cuprinde cromozomii din perechile 19-20; sunt scurți și aproape metacentrici. Cuprinde cromozomii 21-22 și cromozomul Y; sunt foarte scurți și acrocentrici, cromozomii 21 și 22 având sateliți pe brațele scurte.
Genom () [Corola-website/Science/304239_a_305568]
-
sateliți pe brațele scurte. Cuprinde cromozomii din perechile 16-18; au dimensiuni medii cu centromerul median (metacentric) pentru cromozomul 16 și submedian pentru cromozomii 17 și 18. Cuprinde cromozomii din perechile 19-20; sunt scurți și aproape metacentrici. Cuprinde cromozomii 21-22 și cromozomul Y; sunt foarte scurți și acrocentrici, cromozomii 21 și 22 având sateliți pe brațele scurte.
Genom () [Corola-website/Science/304239_a_305568]
-
perechile 16-18; au dimensiuni medii cu centromerul median (metacentric) pentru cromozomul 16 și submedian pentru cromozomii 17 și 18. Cuprinde cromozomii din perechile 19-20; sunt scurți și aproape metacentrici. Cuprinde cromozomii 21-22 și cromozomul Y; sunt foarte scurți și acrocentrici, cromozomii 21 și 22 având sateliți pe brațele scurte.
Genom () [Corola-website/Science/304239_a_305568]
-
Maladiile metabolice heterozomale sunt provocate de mutații ale genelor situate în cromozomii X sau Y (numiți și heterozomi). Mutatiile genetice de acest fel survin, de obicei, în timpul diviziunii meiotice, în profază, în etapa numită pachinem. La mamifere (inclusiv omul) femela este purtătoarea a doi cromozomi X (homozigotă), în timp ce masculul prezintă doi comozomi
Maladii metabolice heterozomale () [Corola-website/Science/312139_a_313468]
-
provocate de mutații ale genelor situate în cromozomii X sau Y (numiți și heterozomi). Mutatiile genetice de acest fel survin, de obicei, în timpul diviziunii meiotice, în profază, în etapa numită pachinem. La mamifere (inclusiv omul) femela este purtătoarea a doi cromozomi X (homozigotă), în timp ce masculul prezintă doi comozomi în stare heterozigotă (XY). Genele situate pe cromozomii X și Y se numesc gene sex-linked. Astfel există doua tipuri de maladii genetice heterozomale: X-linked (care au gena mutantă situată pe cromozomul X) și
Maladii metabolice heterozomale () [Corola-website/Science/312139_a_313468]
-
genetice de acest fel survin, de obicei, în timpul diviziunii meiotice, în profază, în etapa numită pachinem. La mamifere (inclusiv omul) femela este purtătoarea a doi cromozomi X (homozigotă), în timp ce masculul prezintă doi comozomi în stare heterozigotă (XY). Genele situate pe cromozomii X și Y se numesc gene sex-linked. Astfel există doua tipuri de maladii genetice heterozomale: X-linked (care au gena mutantă situată pe cromozomul X) și Y-linked (care au gena mutantă pe cromozomul Y). Maladiile X-linked recesive sunt reprezentate de modificări
Maladii metabolice heterozomale () [Corola-website/Science/312139_a_313468]
-
a doi cromozomi X (homozigotă), în timp ce masculul prezintă doi comozomi în stare heterozigotă (XY). Genele situate pe cromozomii X și Y se numesc gene sex-linked. Astfel există doua tipuri de maladii genetice heterozomale: X-linked (care au gena mutantă situată pe cromozomul X) și Y-linked (care au gena mutantă pe cromozomul Y). Maladiile X-linked recesive sunt reprezentate de modificări ale genelor de pe cromozomul X, ce duc la exprimarea fenotipului la masculi (deoarece sunt hemizigoți) și la femelă dacă ambii cromozomi X prezintă
Maladii metabolice heterozomale () [Corola-website/Science/312139_a_313468]
-
comozomi în stare heterozigotă (XY). Genele situate pe cromozomii X și Y se numesc gene sex-linked. Astfel există doua tipuri de maladii genetice heterozomale: X-linked (care au gena mutantă situată pe cromozomul X) și Y-linked (care au gena mutantă pe cromozomul Y). Maladiile X-linked recesive sunt reprezentate de modificări ale genelor de pe cromozomul X, ce duc la exprimarea fenotipului la masculi (deoarece sunt hemizigoți) și la femelă dacă ambii cromozomi X prezintă gena defectă. Femeile purtătoare (care au un singur cromozom
Maladii metabolice heterozomale () [Corola-website/Science/312139_a_313468]
-
se numesc gene sex-linked. Astfel există doua tipuri de maladii genetice heterozomale: X-linked (care au gena mutantă situată pe cromozomul X) și Y-linked (care au gena mutantă pe cromozomul Y). Maladiile X-linked recesive sunt reprezentate de modificări ale genelor de pe cromozomul X, ce duc la exprimarea fenotipului la masculi (deoarece sunt hemizigoți) și la femelă dacă ambii cromozomi X prezintă gena defectă. Femeile purtătoare (care au un singur cromozom X afectat) nu prezintă manifestări fenotipice ale cromozomului defect, deși diferențele intre
Maladii metabolice heterozomale () [Corola-website/Science/312139_a_313468]
-
situată pe cromozomul X) și Y-linked (care au gena mutantă pe cromozomul Y). Maladiile X-linked recesive sunt reprezentate de modificări ale genelor de pe cromozomul X, ce duc la exprimarea fenotipului la masculi (deoarece sunt hemizigoți) și la femelă dacă ambii cromozomi X prezintă gena defectă. Femeile purtătoare (care au un singur cromozom X afectat) nu prezintă manifestări fenotipice ale cromozomului defect, deși diferențele intre cromozomii X inactivați poate duce la o varietate de exprimări clinice, deoarece unele celule se vor exprima
Maladii metabolice heterozomale () [Corola-website/Science/312139_a_313468]
-
cromozomul Y). Maladiile X-linked recesive sunt reprezentate de modificări ale genelor de pe cromozomul X, ce duc la exprimarea fenotipului la masculi (deoarece sunt hemizigoți) și la femelă dacă ambii cromozomi X prezintă gena defectă. Femeile purtătoare (care au un singur cromozom X afectat) nu prezintă manifestări fenotipice ale cromozomului defect, deși diferențele intre cromozomii X inactivați poate duce la o varietate de exprimări clinice, deoarece unele celule se vor exprima de pe alele unuia dintre cromozomii X. Numărul actual estimat de secvențe
Maladii metabolice heterozomale () [Corola-website/Science/312139_a_313468]
-
modificări ale genelor de pe cromozomul X, ce duc la exprimarea fenotipului la masculi (deoarece sunt hemizigoți) și la femelă dacă ambii cromozomi X prezintă gena defectă. Femeile purtătoare (care au un singur cromozom X afectat) nu prezintă manifestări fenotipice ale cromozomului defect, deși diferențele intre cromozomii X inactivați poate duce la o varietate de exprimări clinice, deoarece unele celule se vor exprima de pe alele unuia dintre cromozomii X. Numărul actual estimat de secvențe de gene X-linked e de 499, iar în
Maladii metabolice heterozomale () [Corola-website/Science/312139_a_313468]
-
X, ce duc la exprimarea fenotipului la masculi (deoarece sunt hemizigoți) și la femelă dacă ambii cromozomi X prezintă gena defectă. Femeile purtătoare (care au un singur cromozom X afectat) nu prezintă manifestări fenotipice ale cromozomului defect, deși diferențele intre cromozomii X inactivați poate duce la o varietate de exprimări clinice, deoarece unele celule se vor exprima de pe alele unuia dintre cromozomii X. Numărul actual estimat de secvențe de gene X-linked e de 499, iar în total incluzând și urmele vag
Maladii metabolice heterozomale () [Corola-website/Science/312139_a_313468]
-
Femeile purtătoare (care au un singur cromozom X afectat) nu prezintă manifestări fenotipice ale cromozomului defect, deși diferențele intre cromozomii X inactivați poate duce la o varietate de exprimări clinice, deoarece unele celule se vor exprima de pe alele unuia dintre cromozomii X. Numărul actual estimat de secvențe de gene X-linked e de 499, iar în total incluzând și urmele vag definite sunt 983. La oameni în general bărbații sunt afectați iar femeile sunt purtătoare. Din moment ce bărbatul are un singur cromozom X
Maladii metabolice heterozomale () [Corola-website/Science/312139_a_313468]
-
dintre cromozomii X. Numărul actual estimat de secvențe de gene X-linked e de 499, iar în total incluzând și urmele vag definite sunt 983. La oameni în general bărbații sunt afectați iar femeile sunt purtătoare. Din moment ce bărbatul are un singur cromozom X, iar femeia XX, atunci șansele ca o maladie X-linked care afectează f% din populație, este de de f% la bărbați pe când la femei e de f%*f%<f% . Sunt acordate de medici sau biologi geneticieni în următoarele situații:
Maladii metabolice heterozomale () [Corola-website/Science/312139_a_313468]
-
nașterii. La om, relațiile afective și parentale sunt guvernate de vasopresină; la modelele animale o creștere a concentrației de vasopresină transformă un individ poligin asocial într-un monogam afectuos. Un alt fapt revelator: femeile atinse de sindromul Turner (un singur cromozom X în loc de doi) au dificultăți crescute în stabilirea de relații sociale armonioase dacă cromozomul unic provine de la tată mai degrabă decât de la mamă (Skuse). Ne-am fi așteptat la contrariu, ținând cont că femeile manifestă o sociabilitate empatică mai pronunțată
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
o creștere a concentrației de vasopresină transformă un individ poligin asocial într-un monogam afectuos. Un alt fapt revelator: femeile atinse de sindromul Turner (un singur cromozom X în loc de doi) au dificultăți crescute în stabilirea de relații sociale armonioase dacă cromozomul unic provine de la tată mai degrabă decât de la mamă (Skuse). Ne-am fi așteptat la contrariu, ținând cont că femeile manifestă o sociabilitate empatică mai pronunțată decât bărbații. Explicația paradoxului constă în faptul că cromozomul X poartă probabil o genă
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
de relații sociale armonioase dacă cromozomul unic provine de la tată mai degrabă decât de la mamă (Skuse). Ne-am fi așteptat la contrariu, ținând cont că femeile manifestă o sociabilitate empatică mai pronunțată decât bărbații. Explicația paradoxului constă în faptul că cromozomul X poartă probabil o genă a cărei activitate este necesară în stabilirea relațiilor sociale normale dar care nu se mai exprimă atunci când trece prin linia germinală a mamei (fenomen numit "amprenta genomică"). Consecința acestui fapt pentru populația normală este că
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
stabilirea relațiilor sociale normale dar care nu se mai exprimă atunci când trece prin linia germinală a mamei (fenomen numit "amprenta genomică"). Consecința acestui fapt pentru populația normală este că această genă nu este activă decât la femei. Fetele primesc doi cromozomi X, unul de la mamă, celalt de la tată. Inactivarea genei materne este compensată de activitatea genei paterne, o soluție de rezervă de care băieții nu pot beneficia. Aceștia din urmă nu primesc decât cromozomul X de la mamă, cromozomul Y fiind moștenirea
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]