7,252 matches
-
era pentru mine o pavăză, omul cu care mă puteam sfătui și care nu m-ar fi mințit și nu m-ar fi îndrumat aiurea. A plecat dureros pentru mine și nu cred că voi mai putea gândi existența vreunui cronicar de teatru precum era el. Nici nu au mai existat, mulți au vrut să fie deștepți, să arate ce minte au, nici unul nu a înțeles nimic din ceea ce fac eu; de exemplu, vin la Masca, dacă vin, așa cum o fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
de realism frust, izvorâte, poate, din cunoașterea directă de către autoare a unor asemenea situații. Obsesiv, apare la cei doi coautori, motivația scrierii acestei cărți, cu un titlu pe care îl recunosc drept pretențios, și de aceea se face trimitere la cronicarul Miron Costin „Că nu iaște alta mai frumoasă și mai de folos zăbavă, decât cetitul cărților”, conștienți că „Trecerea ta prin timp ireversibil, să lase o umbră”. Fiecare mărturisește că multe alte proiecte/ cărți au fost începute, dar „muza” nu
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
Franqois Furet), în mod lamentabil în sisteme de putere. „Încetând să mai fie un început, remarca filozoful, revoluția a devenit un bilanț.” Din placenta lui 1789 va mai ieși un avorton: Republica de la Ploiești. Cu acele trecute vremi, așa cum scria cronicarul Miron Costin, vom încerca să aflăm și noi cele viitoare. „În secolul nostru, scrie Caragiale, recte haimanaua troțkistă (se înțelege un troțkism avant la lettre), s-a născut și s-a sfârșit un stat foarte interesant, pe care nu-i
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
pe alocuri”. Un urcuș către Spiritualitate. Acestea sunt cronicile semnate de Mariana V. Vârtosu, an de an, săptămână de săptămână, sărbătoare literară de sărbătoare literară. Cu sau fără entuziasm, cu sau fără inspirație, un urcuș. Dar trebuie, oare, ca un cronicar să aibă și inspirație? El trebuie doar să consemneze ceea ce se petrece. Și Mariana V. Vârtosu are din plin acest har al observației în detaliu, poate deranjantă pentru unii dintre confrați. Sigur, un cronicar de cenaclu literar nu este un
”GOLGOTA SPIRITUALITĂŢII (JURNALUL CELOR 10 ANI AI CENACLULUI DUILIU ZAMFIRESCU FOCŞANI)” – DE MARIANA VICKY de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363909_a_365238]
-
urcuș. Dar trebuie, oare, ca un cronicar să aibă și inspirație? El trebuie doar să consemneze ceea ce se petrece. Și Mariana V. Vârtosu are din plin acest har al observației în detaliu, poate deranjantă pentru unii dintre confrați. Sigur, un cronicar de cenaclu literar nu este un player. Nu poate reda exact și integral evenimentul cu pricina. Doar fragmentar. Mai mult, nici nu se poate împiedica să nu facă un comentariu personal, cît de scurt, asupra momentului respectiv. Așa au procedat
”GOLGOTA SPIRITUALITĂŢII (JURNALUL CELOR 10 ANI AI CENACLULUI DUILIU ZAMFIRESCU FOCŞANI)” – DE MARIANA VICKY de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363909_a_365238]
-
cenaclu literar nu este un player. Nu poate reda exact și integral evenimentul cu pricina. Doar fragmentar. Mai mult, nici nu se poate împiedica să nu facă un comentariu personal, cît de scurt, asupra momentului respectiv. Așa au procedat și cronicarii consacrați și care au consacrat literatura română „veche” , de la care deținem mărturiile timpului lor, încă de actualitate pentru împătimiții literaturii. Desigur, doar mărturii. Dar fără ele nu ar fi fost mai „săracă” literatura acelor vremuri? Însă trebuie să acordăm credit
”GOLGOTA SPIRITUALITĂŢII (JURNALUL CELOR 10 ANI AI CENACLULUI DUILIU ZAMFIRESCU FOCŞANI)” – DE MARIANA VICKY de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363909_a_365238]
-
pe alocuri”. Un urcuș către Spiritualitate. Acestea sunt cronicile semnate de Mariana V. Vârtosu, an de an, săptămână de săptămână, sărbătoare literară de sărbătoare literară. Cu sau fără entuziasm, cu sau fără inspirație, un urcuș. Dar trebuie, oare, ca un cronicar să aibă și inspirație? El trebuie doar să consemneze ceea ce se petrece. Și Mariana V. Vârtosu are din plin acest har al observației în detaliu, poate deranjantă pentru unii dintre confrați. Sigur, un cronicar de cenaclu literar nu este un
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ – „GOLGOTA SPIRITUALITĂŢII” DE MARIANA VICKY VÂRTOSU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363905_a_365234]
-
urcuș. Dar trebuie, oare, ca un cronicar să aibă și inspirație? El trebuie doar să consemneze ceea ce se petrece. Și Mariana V. Vârtosu are din plin acest har al observației în detaliu, poate deranjantă pentru unii dintre confrați. Sigur, un cronicar de cenaclu literar nu este un player. Nu poate reda exact și integral evenimentul cu pricina. Doar fragmentar. Mai mult, nici nu se poate împiedica să nu facă un comentariu personal, cît de scurt, asupra momentului respectiv. Așa au procedat
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ – „GOLGOTA SPIRITUALITĂŢII” DE MARIANA VICKY VÂRTOSU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363905_a_365234]
-
cenaclu literar nu este un player. Nu poate reda exact și integral evenimentul cu pricina. Doar fragmentar. Mai mult, nici nu se poate împiedica să nu facă un comentariu personal, cît de scurt, asupra momentului respectiv. Așa au procedat și cronicarii consacrați și care au consacrat literatura română „veche” , de la care deținem mărturiile timpului lor, încă de actualitate pentru împătimiții literaturii. Desigur, doar mărturii. Dar fără ele nu ar fi fost mai „săracă” literatura acelor vremuri? Însă trebuie să acordăm credit
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ – „GOLGOTA SPIRITUALITĂŢII” DE MARIANA VICKY VÂRTOSU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363905_a_365234]
-
după. Un jurnal murmurat, al șansei (pierdute) la o altă viață, o patrie a nevoinței și umilinței de a nu fi, ceea ce-și doresc alții să devină. Din loc în loc, prin desprinderea evidență de ritmul obișnuit, Virginia Bogdan devine cronicar al unor evenimente culturale, petrecute în urbea focșăneana, redate cu rafinament și elegantă, dovedindu-se a fi un subtil observator și analizator al unor astfel de întâlniri. Deși trădează însingurare și manifestă rezerve față de răutatea și perversitatea lumii - căreia nu
LA MAISON AUX BRODERIES DE LUMIÈRE (CASA CU BRODERII DE LUMINĂ) – DE PROF. VIRGINIA BOGDAN (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363908_a_365237]
-
după. Un jurnal murmurat, al șansei (pierdute) la o altă viață, o patrie a nevoinței și umilinței de a nu fi, ceea ce-și doresc alții să devină. Din loc în loc, prin desprinderea evidență de ritmul obișnuit, Virginia Bogdan devine cronicar al unor evenimente culturale, petrecute în urbea focșăneana, redate cu rafinament și elegantă, dovedindu-se a fi un subtil observator și analizator al unor astfel de întâlniri. Deși trădează însingurare și manifestă rezerve față de răutatea și perversitatea lumii - căreia nu
CASA CU BRODERII DE LUMINĂ (LA MAISON AUX BRODERIES DE LUMIÈRE) O CARTE JURNAL A SCRIITOAREI VIRGINIA BOGDAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363904_a_365233]
-
că în 3-4 octombrie să fim alături de ei la aniversarea a 150 de ani de la înființarea Colegiului Național „George Coșbuc“ (fostul Gimnaziu grăniceresc), cea mai prestigioasă instituție de învățământ de pe valea Someșului Mic. Pentru început, a luat cuvântul Ioan Mititean, cronicarul Țării Năsăudului, autor al 12 volume, editate sub genericul În vârful peniței, care a vorbit despre cea mai recentă carte semnată împreună cu soția sa, Lucreția Mititean, De peste Ocean, care a apărut și cu sprijinul președintelui S.U.A., Barack Obama. Profesorul Ioan
REUNIUNE FESTIVĂ LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363987_a_365316]
-
maestru al portretelor în cuvinte, Părintele Timotei Aioanei este autor a peste 14 cărți și peste 550 de studii și articole de teologie. Mănăstiri, locuri pitorești, oameni care păstrează tradițiile vii sunt o picătură din temele abordate în paginile iubitului cronicar. Această strălucire din slovele nemuritoare demonstrează, încă o dată, că iubirile adevărate nu se pierd niciodată. Ne îndulcim cu toții din scrisul Preacuvioșiei Sale și mereu devenim contemporani cu acele chipuri zugrăvite cu multă atenție, nume vrednice de evocări înalte, multe din
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
că nu este departe momentul când arhiereii îl vor avea pe acest preaiubit frate în mijlocul lor, pentru ca bucuria lor să fie deplină. Pelerin la Locurile Sfinte, la Muntele Sinai, la Muntele Athos și la alte locuri reprezentative pentru întreaga creștinătate, Cronicarul inimilor, poposește adeseori, ori de câte ori drumul îi revine în ținutul Neamțului, la Mănăstirile nemțene. Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei, așa cum afirma într-una din cărțile Sfinției Sale, a căutat și a aflat lumina din viața oamenilor, lumina din inimi. A agonisit lumina călcând
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
de breaslă, personalități ale vieții cultural-artistice, artiști plastici, critici de artă, istorici, scriitori, membri ai Corpului Diplomatic, prieteni și apropiați ai lui Mircea Deac. Printre aceștia se numără, Mihaela Varga (istoric de artă, editor la editura Maiko), Adrian Mihalache (eseist, cronicar teatral, redactor „La Lettre Internationale”), Prof.Univ.Dr. Ion Bogdan Lefter (Facultatea de Litere, Universitatea București, autor a numeroase volume de poeze și de proză, studii critice, majoritatea urmărind fenomenul literar postmodern), Ana Maria Negoiță (istoric de artă, specialist în cultura islamică
EVENIMENT LA GALERIA SENSO de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363430_a_364759]
-
există următoarea rînduială: își vînd copiii pentru a fi duși peste hotare". (cartea a V-a). Orice asemănarea cu realitatea e pur întâmplătoare! Mă cam îndoiesc că suntem urmașii dacilor, înfrățiți cu romanii! „Noi de la Râm ne tragem!” a zis cronicarul. Ce știa bietul pe atunci? Pentru mine, formarea poporului român nu s-a încheiat. Mi-am dat seama de lucrul acesta după scăparea la libertatea postdecembristă. Când am luat, cu o repeziciune demnă de o populație și nu de un
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ginta latină e regină Este regina gintei mari. Dar unii caută pricină, Citând din vechii cronicari. Că de la Râm noi nu ne tragem, O știm cu toții mai demult. Dar nici acum nu înțelegem, Iredentismul cel incult. Dacii n-au fost triburi păgâne, Ei s-au născut pe acest pământ. N-au bejenit hai-hui prin lume, Doar
PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362360_a_363689]
-
arsenal întreg de informații dintr-o bibliografie vastă pe care a studiat-o cu maximă și exigentă atenție, o bibliografie care are darul de a incita spre lectură pe cititor dar și pe eventualul călător pe aceste meleaguri legendare. De la cronicarii moldoveni la Ioan Nistor, de la Cărțile călugărilor de la mănăstirile din Bucovina și până la lapidarele însemne de la fața locului sau ghidurile turistice constituie materiale demne de studiat pentru a putea pătrunde cu adevărat în spiritul locului de acolo de unde nu poți
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
I (1774-1862) - De la administrația militară la autonomia provincială - Ed. Academiei Române, București, 1993. 2. I. Nistor - „Românii și rutenii din Bucovina” - Studiu istoric și statistic - Ed. Do-MinoR, Iași, 2001. 3. Anatol Ghermanschi (selecția textelor, glosat) și Dan Horia Mazilu (studiu introductiv) - „Cronicari moldoveni” - Ed. Militară, București, 1987 . 4. Monahia Elenea Simionovici - „Sfânta Mănăstire Voroneț, vatră de istorie românească și de spritualitate ortodoxă” - Editura Mușatinii, Suceava, 2010. 5. Vasile Sfarghiu și Otilia Sfarghiu: - „Teatrul, muzica și cinematografia în Câmpulung Moldovenesc”- Ed. AXA, Botoșani
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
au costat mai mult decât o jumătate de Dacia 1300), cu mari eforturi relaționale (interne și externe) și cu sprijin divin, prin oameni care m-au ajutat în cele mai dificile momente să devin “ambasador” științific, cultural, turistic și, ulterior, cronicar pentru cei încă nevăzători la fața locului ai lumii capitaliste. Cum am reușit să ajung până acolo? Nu am secrete, iată decalogul atestării mele pentru export, sinteză a romanului de sertar care s-ar fi numit “Pașaportul” sau, în limbaj
UN FRAGMENT DIN EPISODUL “HOUSTON 1988”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” (1988 – 2015) de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362523_a_363852]
-
au costat mai mult decât o jumătate de Dacia 1300), cu mari eforturi relaționale (interne și externe) și cu sprijin divin, prin oameni care m-au ajutat în cele mai dificile momente să devin “ambasador” științific, cultural, turistic și, ulterior, cronicar pentru cei încă nevăzători la fața locului ai lumii capitaliste. Cum am reușit să ajung până acolo? Nu am secrete, iată decalogul atestării mele pentru export, sinteză a romanului de sertar care s-ar fi numit “Pașaportul” sau, în limbaj
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
au costat mai mult decât o jumătate de Dacia 1300), cu mari eforturi relaționale (interne și externe) și cu sprijin divin, prin oameni care m-au ajutat în cele mai dificile momente să devin “ambasador” științific, cultural, turistic și, ulterior, cronicar pentru cei încă nevăzători la fața locului ai lumii capitaliste.Cum am reușit să ajung până acolo? Nu am secrete, iată decalogul atestării mele pentru export, sinteză a romanului de sertar care s-ar fi numit “Pașaportul” sau, în limbaj
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
Mai spre maturitate, văzând pe viu cine și cum face istoria, am ajuns la concluzia că această țară a avut numai conducători de seamă: oameni buni, bătrâni, cumpliți, afumați, frumoși, drăcoși, turciți, țepoși etc. Cu toții trecuți prin coaforul istoricilor și cronicarilor, rujați precum domnișoa...rele de 101 ani proaspăt scoase din congelatorul de la morgă. Când e vorba de țară, primul lucru care-ți trece prin minte este necesitatea de a fi sincer cu ea și cu tine însuți, ca într-o
SA NU-L UITAM.../ O ANTOLOGIE DE VERSURI IN MEMORIA LUI ADRIAN PAUNESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361082_a_362411]
-
Culturii, titlul de ,,Cetățean de Onoare al orașului Cernavoda”, în 2003. În 2014 i s-a decernat o Stea pe ,,Aleea Celebrităților” din Mangalia... ș.a. Toate acestea au consacrat-o în pleiada strălucitorilor interpreți ai muzicii folclorice românești. Criticii muzicali, cronicarii, mass media, specialiștii în folclor i-au itinerat întotdeauna favorabil drumul spre galeria interpreților de folclor din toate timpurile (artista a abordat de-a lungul carierei sale pe lângă muzica folclorică dobrogeană și genul clasic, muzica bizantină, muzica ușoară internațională, muzica
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
în mod concret și actualizat, existența și activitatea, rodnică și îmbelșugată, a acestor sfinte altare, precum și a vrednicilor slujitori și misionari contemporani. Însă, cum „nimic nu este întâmplător ci totul este proniator”, iată că a ales și a rânduit Dumnezeu cronicarul și pionerul, care să împlinească această responsabilă lucrare - și ea una de propovăduire și mărturisire, în persoana Domnului Profesor Constantin Butișcă - cunoscut lumii, intelectualității și preoțimii orădene și bihorene, ca unul ce s-a aplecat, cu multă seriozitate, asupra multor
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – CONSTANTIN BUTIŞCĂ, BISERICILE ORTODOXE DIN ORADEA ŞI SLUJITORII LOR, EDITURA „BREVIS”, ORADEA, 2013 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361203_a_362532]