3,199 matches
-
semicilindrice, intersectate prin timpane înclinate. Elementele arhitectonice care conferă monumentalitate, în pofida pereților tencuiți, sunt pridvorul larg, de pe sud, ca și clopotnița cu foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul a fost tencuit la interior și la exterior. La 1860 Ioan Cuc, pictor din Lupșa, și Constantin Jurj, pictor din Runc, au zugrăvit naosul și altarul, utilizând motive și elemente decorative ale școlii brâncovenești. Pictura parietală realizată de cei doi pictori localnici este valoroasă nu numai prin desenul și culorile pline de
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
arhidiaconi. Pentru ea pisania consemnează cu data de 1 octombrie 1860, personalitățile în timpul căreia a fost făcută, începând cu Francisc Iosiv, episcopul Andrei Șaguna, protopopul Popovici din Abrud, parohul Gherman Jurj, procurator Grecea Todori, Sărban Tiur ctitor, artiști fiind “Ioan Cuc, pictor din Lupșa, Constantin Jurj, pictor din Runc”. Pereții naosului (pronaosul nu a fost pictat), sunt ocupați de reprezentări pe suprafețe mari; pe nord, Înălțarea lui Hristos, iar lângă altar, mucenicul Haralambie; pe sud, Coborârea la iad, și Viziunea patriarhului
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
încadrate de evangheliști. Pictura naosului nu are pisanie, despre ea aflând într-un act scris de preotul Constantin Jurj, care consemnează toate fazele picturale, cu zugravii și prețul lor. Fruntariul, în 1859, pentru suma de 23 de forinți, prin Ioan Cuc din Lupșa și Constantin Giurgescu din Runc; altarul, 1860, pentru 40 de forinți, de aceiași meșteri, iar în 1861-1862, s-a zugrăvit biserica cu bolta, pentru 100 de forinți, numai de Constantin Giurgescu paroh (ex Jurj). Decorația pictată, de factură
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
Constantin Giurgescu paroh (ex Jurj). Decorația pictată, de factură populară, se remarcă prin vioiciunea paletei coloristice și revărsarea florilor. Se păstrează două icoane împărătești, din 1853, reprezentând pe Maria cu pruncul și respectiv pe Isus Hristos, autorul fiind cu probabilitate, Ioan Cuc. Dintre piesele de patrimoniu mai semnalăm, tetrapodul pictat în 1859, cu reprezentarea celor Trei Ierarhi, de Gheorghe Șpan pictor, cu plata lui Vasile Truță din Poșaga de Sus, ca și cele două sfeșnice, sculptate și pictate, în 1862, probabil de
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
relief bogat decorat cu volute și butoni este influențată de pictura de factură occidentală. O altă etapă de lucru, la decorarea bisericii, și alți artiști, formați de cei din generația amintită, o reprezintă pictura altarului, executată, conform inscripției: „ ... de Nicolae Cuc din Lupșa, cu cheltuiala a tot satu ”, ca și cea pronaosului, din 1827, la care colaborează cu Nicolae Hisem. Prin ansamblul său de pictură, ce cuprinde în limitele sale, aproape o jumătate de secol, monumentul de la Sartăș ar merita o
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice (protejate la nivel internațional, endemice sau aflate pe lista roșie); printre care: coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), angelică ("Angelica archangelica"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), ferigă de piatră ("Cystopteris sudetica"), iederă albă ("Daphne blagayana"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), "Gagea fistulosa" o specie floristică din familia Liliaceae, "Gymnadenia conopsea" o specie de orhidee cunoscută sub denumirea populară
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
stăncuță ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), viperă ("Vipera berus"), șopârlă de ziduri ("Podarcis muralis"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), apolonul negru (un fluture din
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
Articolul 13 Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautică Civilă Română" și administratorii aerodromurilor civile certificate din România vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 14 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, secretar de stat București, 7 martie 2016. Nr. 161. Anexa 1 REGLEMENTARI 07/03/2016 Anexa 2 REGLEMENTARI 07/03/2016 ---------
ORDIN nr. 161 din 7 martie 2016 (*actualizat*) pentru clasificarea aerodromurilor civile certificate din România şi pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind autorizarea aerodromurilor civile - RACR-AD-AADC şi a Reglementării aeronautice civile române privind amenajarea, utilizarea şi înregistrarea aerodromurilor civile - RACR-AD-IADC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270431_a_271760]
-
DECIZIE nr. 196 din 30 mai 2016 privind eliberarea domnului Alexandru Răzvan Cuc din funcția de secretar de stat la Ministerul Transporturilor Articolul UNIC La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Alexandru Răzvan Cuc se eliberează din funcția de secretar de stat la Ministerul Transporturilor. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: ------------------ Secretarul general
DECIZIE nr. 196 din 30 mai 2016 privind eliberarea domnului Alexandru Răzvan Cuc din funcţia de secretar de stat la Ministerul TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272216_a_273545]
-
DECIZIE nr. 196 din 30 mai 2016 privind eliberarea domnului Alexandru Răzvan Cuc din funcția de secretar de stat la Ministerul Transporturilor Articolul UNIC La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Alexandru Răzvan Cuc se eliberează din funcția de secretar de stat la Ministerul Transporturilor. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: ------------------ Secretarul general al Guvernului, Sorin Sergiu Chelmu București, 30 mai 2016. Nr. 196. ----
DECIZIE nr. 196 din 30 mai 2016 privind eliberarea domnului Alexandru Răzvan Cuc din funcţia de secretar de stat la Ministerul TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272216_a_273545]
-
care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 3 Societatea Comercială "Sere și Pepiniere C.F.R." - S.A. va duce la îndeplinire prezentul ordin. p. Ministrul transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, secretar de stat p. Ministrul finanțelor publice, Daniela Pescaru, secretar de stat Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Dragoș-Nicolae Pîslaru Anexă MINISTERUL TRANSPORTURILOR Societatea Comercială "Sere și Pepiniere C.F.R." - S.A. București, Str. Gării de Nord nr. 1-3 Cod unic de
ORDIN nr. 942 din 24 iunie 2016 pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Societăţii Comerciale "Sere şi Pepiniere C.F.R." - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273163_a_274492]
-
care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 3 Societatea Comercială "Sere și Pepiniere C.F.R." - S.A. va duce la îndeplinire prezentul ordin. p. Ministrul transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, secretar de stat p. Ministrul finanțelor publice, Daniela Pescaru, secretar de stat Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Dragoș-Nicolae Pîslaru Anexă MINISTERUL TRANSPORTURILOR Societatea Comercială "Sere și Pepiniere C.F.R." - S.A. București, Str. Gării de Nord nr. 1-3 Cod unic de
ORDIN nr. 1.056 din 6 iunie 2016 pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Societăţii Comerciale "Sere şi Pepiniere C.F.R." - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273164_a_274493]
-
care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 3 Societatea Comercială "Sere și Pepiniere C.F.R." - S.A. va duce la îndeplinire prezentul ordin. p. Ministrul transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, secretar de stat p. Ministrul finanțelor publice, Daniela Pescaru, secretar de stat Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Dragoș-Nicolae Pîslaru Anexă MINISTERUL TRANSPORTURILOR Societatea Comercială "Sere și Pepiniere C.F.R." - S.A. București, Str. Gării de Nord nr. 1-3 Cod unic de
ORDIN nr. 403 din 19 mai 2016 pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Societăţii Comerciale "Sere şi Pepiniere C.F.R." - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273156_a_274485]
-
în folosirea unei păsări ca eufemism pentru organele genitale în mai toate limbile romanice, inclusiv cuvântul "polla", care în dialectul madrilean al spaniolei are sensurile de penis și pui de găină. În vocabularul copiilor mai este denumit și "puță" sau "cuc". În dezvoltarea sa ontogenetică, sistemul genital își i-a naștere, alături de sistemul urinar, dintr-o porțiune a "mezodermului (nefrotom)", segmentat ca și somitele, și din care se vor forma trei etape succesive: "pronefrosul", "mezonefrosul" și "metanefrosul". Pronefrosul se resoarbe, lăsând
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
cu aripile cea mai joasă proză: ”Sufletul meu e un zidar care se întoarce de la lucru/ Amintire cu miros de farmacie curată/Spune-mi servitoare bătrână ce era odată ca niciodată,/ Și tu verișoară cheamă-mi atenția când o să cânte cucul.” O ramură a avangardismului este constructivismul, inițiat la noi de poetul Ion Vinea și de revista “Contimporanul”. Ion Vine pledează pentru realizarea unor corespondențe între artă și spiritul contemporan, dominat de arta modernă. Dintre scriitorii care au colaborat la revista
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
în cea mai mare parte cu cereale și plante tehnice. Silvostepa - o fâșie îngustă, situată între vegetația de stepă și cea a pădurilor de foioase, se întinde din Câmpia Română până la poalele Munților Ural. În afara ierburilor specifice stepei (colilie, laptele cucului, pelin, paius), apar și pâlcuri de pădure, reprezentate de stejar, carpen, tei, arțar etc. Tundra este întâlnită în insulele arctice, în nordul Scandinaviei și în nordul Câmpiei Ruse, între Capul Nord și Munții Ural. Vegetației sărăcăcioase de mușchi și licheni
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Europa Centrală și în cea Continentală. Taigaua, spre deosebire de tundră, beneficiază de o faună bogată și variată, cu numeroase specii endemice, ca elanul sau vulpea roșie.Pădurea de foioase se caracterizează prin specii de animale precum cerbul, căprioara, mistrețul, ciocănitoarea, gaița, cucul, cocoșul de pădure. Specifică prin elemente faunistice, este stepa, tipică pentru mulțimea rozătoarelor ca popândăul, hârciogul, iepurele și răpitoare ca lupul, vulpea sau viezurele. Dintre păsări poti fi menționate: dropia, ciocârlia, prepelița, cocorul. În stepele caspice foarte aride sunt întâlnite
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele, cățelul pământului (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațele sălbatice (Anas platyrhynchos). Pădurea Mociar de la
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
covrigi, dulciuri și chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "„Iată vin colindătorii”" de Tiberiu Brediceanu, "„O, ce veste minunată”" de D.G. Kiriac, "„Domnuleț și Domn în cer”" de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în "„Amintiri din copilărie”" aventurile mersului cu colindele. Totuși, după o citire mai aprofundată a Evangheliilor, aflăm că vizitatorii care veniseră cu daruri la Isus, nu erau regi, ci astrologi (numiți pe atunci magi sau vrăjitori
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
-lea. Poezia trebuie să fie expresia nemijlocită a sentimentelor, înveșmântate în cuvinte simple. În anii care urmează, Wordsworth creează un mare număr de opere cu caracter liric. , dintre care merită să fie amintite: ciclul ""Lucy Poems"" (1799), ""To the Cuckoo"" ("Cucului", 1804-1807), ""Ode on the Intimations of Immortality from Recollections of Early Childhood"" ("Odă înțelegerii nemuririi din amintirile fragedei copilării" 1802-1807). Unele poezii sunt scrise în formă de sonete. Poetului i se pare că vede pretutindeni în natură manifestarea unor forțe
William Wordsworth () [Corola-website/Science/298371_a_299700]
-
în specii de animale, cu excepția nevertebratelor. Cele mai răspândite mamifere sunt veverița, ariciul. În regiunile de pășuni se pot întâlni: iepurele, cârtița, diferite specii de rozătoare, seara apar și liliecii. Din păsări în păduri trăiesc: pupăza, grangurul, privighetoarea, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul, în câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele de la periferie pot fi observate și unele specii de bufniță. Pe raza localității sunt de asemenea: porumbelul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș, rațele sălbatice
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Să să știe în c[â]nd [a]m [in]trat într[a]ceasta sf[â]ntă besiarecă în luna lui mai în 27 și ... Popa Toaderu și sfătu Cociu Ion[a]șc și birău .h.uța și Petru Sălău Cucul... ami[n]te să ziceți s[ă] ne iarte D[u]mn[e]zău Diiac Ionu au fost. Și miașter Lupulu. An H[risto]s ...”" Trebuie remarcată asemănarea cu biserica de lemn din Talpe, ridicată în anul 1731, unde s-
Biserica de lemn din Saca () [Corola-website/Science/317202_a_318531]
-
noaptea, la intervale regulate de câte 7 minute și jumătate. Prețul unui bilet de călătorie dus-întors era de 15 bani. După un an, în 1901, funcționau 5 trasee (Gară - Piața Unirii, Păcurari - Nicolina, Copou - Socola, Str. Albă - Abator și Tg. Cucu - Sărărie) pe care circulau 19 vagoane. Rețeaua de tramvaie electrice a ajuns să aibă o lungime de 17,307 km, ea ocupând atunci primul loc din România, fiind superioară astfel rețelelor de tramvaie electrice din Brăila, Galați și București. În
Tramvaiul din Iași () [Corola-website/Science/319586_a_320915]
-
Regia Autonomă de Transport Public Iași a început un program major de modernizare a căii de rulare, fiind reabilitate următoarele tronsoane: Pasaj Nicolina - Podul de Piatră, Podul de Piatră - Gară - Billa - Canta, Pasajul Alexandru cel Bun, Str. Arcu - Centru - Tg. Cucu - Cinci Drumuri, Tătărași Sud - Tătărași Nord - Str. Nicoriță. RATP Iași operează pe traseele de tramvai cu următoarele tipuri de vagoane: GT4, GT4-M, GT8, BE 4/4+B4, BE 8/8, ST10 și ST11. Tramvaiele de epocă sunt prezente și ele
Tramvaiul din Iași () [Corola-website/Science/319586_a_320915]
-
Colchicum autumnale"), șofrănel ("Crocus banaticus"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), didiței ("Pulsatilla montana"), crușin ("Rhamnus frangula"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), colilie ("Stipa pulcherrima") sau rogoz ("Carex vesicaria"). În arealul
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]