4,021 matches
-
francezi răi etc.” <endnote id=" (517, I, p. 69)"/>. Tot În epoca interbelică, scriitorul evreu F. Aderca susținea aceeași idee : „Fiii lui Israel, Întocmai tuturor popoarelor, sunt și inteligenți și netoți, și darnici și avari, și solidari și singuratici, și culți și ignari - Însușirile și metehnele fiind repartizate după legile hazardului care conduc Întreaga umanitate. Firește, anumite Împrejurări istorice și sociale au accentuat sau au diminuat unele caracteristici, Însă În esență evreii nu se deosebesc de ceilalți oameni” (510, p. 136
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rătăcitor”, nici „evreul etern”, ci - ca În Finlanda - „pantofarul din Ierusalim” <endnote id="(120)"/>. Peste tot legenda se modifica, Încorporînd noi episoade și Împrumutînd cîte ceva din coordonatele culturale ale locului. Astfel, ea a pătruns În forță atît În literatura cultă, cît și În cea folclorică (vezi povestea tip-AT 777 ; <endnote id="cf. 118"/>). Fără să intru acum În detalii, merită să punctez câteva dintre cauzele nașterii și dezvoltării legendei „evreului rătăcitor” anume În Europa Centrală și Începând anume de la mijlocul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bucurat de un ecou deosebit În Moldova și Țara Românească. O Istorie a lui Ahasverus se păstrează la Biblioteca Academiei Române, Într-un manuscris de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (mss. BAR nr. 2313). Tot acolo am găsit o interesantă versiune cultă, chiar dacă anonimă. Vreun călugăr român de pe la 1800 a dat o formă versificată legendei, păstrată Într-un manuscris din Fondul Moses Gaster, sub titlul Evreul călător : Așabec (sic !). E vorba de manuscrisul nr. 1119, de la Biblioteca Academiei Române, de la Începutul secolului al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe lângă sicriul stăpânei, s-au Întors și s-au lipit de trupul lui Iefonias. Iar el a crezut și l-a slăvit pe Cristos, Dumnezeu născut din Maria” <endnote id="(105, pp. 245-261)"/>. În versiunile ulterioare ale legendei - fie ele culte (Minunile Maicii Domnului, Minee pe luna august etc.), fie populare -, evreii care Încearcă Împreună cu Iefonias să răstoarne catafalcul pe care zăcea adormită Sfânta Maria sunt și ei pedepsiți : „[Jidovii] ce vorbiră amuțiră și cei ce se uitară orbiră”. Beteșugul lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui rabin evreu” <endnote id="(328, p. 4 ; cf. 326, p. 281)"/>. Nu mă voi ocupa acum nici de evoluția și răspândirea În timp a motivelor mitice care compun legenda apocrifă Adormirea Maicii Domnului, nici de posibilele influențe - din zona cultă sau din cea folclorică - suferite probabil de motivul „mâinilor tăiate și crescute la loc”. Au făcut-o alții, Înaintea mea : Moses Gaster <endnote id="(20, pp. 281-287)"/>, Nicolae Cartojan <endnote id="(19, II, pp. 141-159)"/>, Dumitru Stănescu <endnote id="(144
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
folclor, vol. III, ediție Îngrijită de Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, Editura Minerva, București, 1995. 292. Imaginea evreului care distruge sau profanează „Însemnele” creștinismului nu a dispărut complet din mentalul colectiv. În epoca modernă, ea se regăsește și În literatura cultă. În 1935, de exemplu, scriitorul Victor Papilian publica În revista Gândirea (condusă de Nichifor Crainic) nuvela Ura. Protagonistul povestirii - evreul Goldenfun Zanwel - este obsedat de ideea stăpânirii Întregii lumi, printr-un sistem universal bazat pe teoriile lui Marx, Freud și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și obiceiuri cu poporul țării în care trăiește, mai spune că poporul evreu este unul superior, este o rușine a se asimila și de a lua obiceiurile altor popoare pentru că din timpurile vechi evreii au fost recunoscuți ca un popor cult și cu multă judecată. prin el D-zeu a trimis lumina și adevărul. La 10 iunie 1929 șeful brigăzii speciale de siguranță Pamfil raportează prefecturii despre mitingul sionist de la școala izraelită la care au participat Avram Segal sionist din oraș
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
legionarii au săvârșit jafuri, devastări incendieri. Populația evreiască a fost maltratată la sediul prefecturii Poliției Capitale, sediul Corpului Muncitoresc legionar din calea Călărași nr.37. Au fost devastate și jefuite 25 de locașuri de cult; au fost incendiate locașurile de cult evreiești: Templul spaniol, sinagoga din Calea Moșilor, Templul Fraterna, au fost arse sulurile sfinte, cărțile de rugăciuni, odoarele cultului. Au fost jefuite și incendiate în Calea Dudești și Calea Văcărești și cartierele acestora, magazine ateliere, locuințe. un număr mare de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
altă parte, evreii trebuiau să participe la eforturile și sacrificiile întregii populații pentru susținerea războiului. Chiar dacă în decembrie 1941 Federația Uniunilor Comunităților Evreiești din România a fost desființată, instituțiile comunitare din localitățile țării au continuat să existe, îndeplinidu-și scopurile întreținerii cultului mozaic și a instituțiilor de învățământ și de asistență socială. Din anul 1942 Centrala evreilor devine singura instituție reprezentativă a evreilor din România, cu drept de a înființa Oficii Județene. Din anul 1942, Oficiul județean Dorohoi, subordonat Centralei evreilor devine
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a bîrfit grav de tot pînă și la unii studenți), crizele bolnăvicioase de grandomanie, mania lui deformatoare, spiritul de intrigant etc., etc. L-am tolerat mult prea mult cu gîndul că el, care se crede cel mai inteligent și mai cult dintre toți, va înțelege. N-a înțeles însă nimic pentru că e bolnav de aroganță. În consecință, voi face, după caz, tot ce este posibil, dar la modul onest, ca să rămînă izolat. El s-a eliminat singur din cercul nostru de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
artistice, Emanoil Manoliu a lăsat în urma sa un renume. Prof. Mihail Cozmei îi făcea următoarea caracterizare: „...a reușit să se impună prin talent și mai ales prin seriozitatea cu care își pregătea rolurile. Elogios apreciat pentru interpretările sale, activ și cult, Emanoil Manoliu și-a făurit o concepție actoricească bazată pe cunoașterea valoroaselor tradiții ale teatrului și școlii din Iași, reușind cu fiecare nou personaj să realizeze creații demne de stimă...”. Născut la 27 septembrie 1855, în comuna Stejaru, județul Neamț
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
necrezut, dar după pensionare, după doi ani de stat în Germania cu succese, revine în țară și intră în tot repertoriul timp de unsprezece ani înainte de revoluție, fără să fie remunerat, ci doar din pasiune și dragoste pentru scenă. Artist cult, mare iubitor de literatură și pictură, George Popa a întruchipat profesionistul împătimit total și irevocabil de scenă. A format cu mult talent pedagogic mulți tineri și i-a îndreptat spre profesiunea de artist liric. Soprana Elena Moșuc, astăzi solistă a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
mai fie o expresie a condiției contemporane. Așa, e doar o glosă și un exercițiu de decorațiune retro. Probabil că îi nedreptățesc pe Coeni insistînd pe academismul lor. Pastișele lor sînt în primul rînd niște jocuri mai deștepte și mai culte decît 95 la sută din ceea ce se mai face în cinemaul american. Dar aș vrea să însemne mai mult. Cele mai multe dintre filmele Coenilor lasă o impresie cool, dar aș vrea ca, măcar o dată, să nu-i mai preocupe așa mult
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
în aceeași comunitate mi s-a întâmplat și mie la fel. A doua oară a fost când am plecat la oraș si m-am transferat în comunitatea din strada Mioriței numărul 14, unde m-am așteptat să găsesc oameni mai culți, mai deosebiți, mai credincioși, sfinții la care se aștepta pastorul bisericii din satul meu natal. Nu i-am găsit, ba din contră, am asistat la scene asemănătoare. Voi aminti una dintre ele: Pastorul care nu a fost de acord cu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
întindeai pelteaua cu ofițerii. Stăteam la o țigară în pauză cu ei, se mai spunea un banc, dar majoritatea dintre ei erau mai rigizi. Or, omul ăsta venea cu un alt tip de abordare a militarului. Foarte apropiat, sfătos, chiar cult, prezent mai tot timpul în viața unității, implicat, aveai senzația că e pus să ia pulsul, să vadă starea de spirit. Când era el ofițer de serviciu pe unitate, aproape se negocia: "Ce-aveți azi de făcut, după-amiază? Ce v-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
povestirii fantastice sau a celei orientale, nici drama, ci comediile și momentele, devenite un depozit inepuizabil de citate reprezentative. Tocmai amfibologiile, expresiile absurdiste, sau într-un cuvânt „enormitățile” debitate de personajul caragialian au trecut bariera timpului, fiind vehiculate în registrul cult ca mărci de recunoaștere, ca mărci identitare. Cei care le vehiculează le acordă tocmai această supremă valoare de întrebuințare, ele fixează în ceea ce o situație are abnorm, absurd, hilar, grotesc o marcă identitară pentru că nu doar expresia unui stil particular
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de centru implică o deformare, o cultură incultă. Deformatorii lui Caragiale nu sunt nici pretențioși, nici «falși» ; ei așa sunt, asta e starea lor culturală. Deformarea, la ei, este efectul depărtării ce creează limbajul unei stări intermediare ; nici ignari, nici culți, ci cu o cultură provincială pentru care nu poartă nicio vină, ei nu pot fi îndreptați pentru că nu este nimic care să-i îndrepte. Iar dacă ar fi, ei s-ar lăsa pesemne educați cu bonomie.” Deformarea, conchide Alexandru Dragomir
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
altor deplasări în străinătate. Între cei cunoscuți în țară m-a impresionat prințul Dimitrie Sturdza, care ne-a demonstrat că e prinț și la propriu, și la figurat. Trăia în Elveția, era un prosper om de afaceri și un bărbat cult, stilat, rafinat. Venea adesea prin țară și într-o după-amiază aveam să-l cunosc în cabinet la Adrian Dohotaru. Șeful meu era într-o pasă nu din cele mai bune și avea și motiv: primisem de la ambasada noastră la Londra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
politică și economie, ci cuprinde și ideile. În anii petrecuți în Brazilia nu am primit din țară nici o expoziție de artă, carte sau artizanat, nici un film de artă sau documentar, nu s-a deplasat nici o formație de muzică populară sau cultă. Singurul colectiv artistic poposit în Brazilia a fost Teatrul Național din Craiova, invitat la un Festival internațional de teatru organizat la Sao Paulo. Prezența "oltenilor" minunatului regizor Boroghina cu "Titus Andronicus" i-a vrăjit pe brazilieni, care au umplut sălile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
prefeito", primarul orașului, cu oameni de afaceri, cu rectorul de la Universidad Federal do Parana și cu directoarea de la Biblioteca Publica do Parana. Descoperisem în Curitiba o "comoară", respectiv pe Doamna Rusu, o româncă stabilită în Parana prin anii '50, femeie cultă, inteligentă, bine cunoscută și respectată de autoritățile locale, cu ajutorul căreia aranjasem organizarea la Muzeul de artă a expoziției de covoare. Drumul a fost greu, lung obositor, cu cele 30 de covoare "la purtător", care încingeau și mai mult atmosfera din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vârsta ei. Interiorul era încântător, primitor, cald, neapărând nicăieri bogăția și opulența, ci doar bunul-gust desăvârșit. A fost o seară încântătoare, cu o gazdă încântătoare la acea vreme, senhor Roberto depășise 80 de ani, dar era un bărbat frumos, manierat, cult, cu prestanță, un aristocrat de școală veche, conducând cu mână de fier un adevărat imperiu. A doua zi, Nicolae Văcăroiu și delegația au făcut o vizită în capitala Brasilia, pentru întrevederi oficiale și apoi s-au deplasat la Sao Paulo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
colonia, am ținut "lecții" la Liceu și "conferințe" la Teatru, am acordat un interviu în portugheză și germană postului propriu de radio și televiziune. Pentru biblioteca Centrului Cultural am donat un set de cărți, precum și discuri cu muzică populară și cultă românească. Împreună cu președintele cooperativei agricole, Mathias Lech, am avut o întâlnire în Municipiul Guarapuava cu prefectul Cesar Roberto Franco, la încheierea căreia am acordat un interviu postului local al rețelei "Manchete". Amintiri, amintiri... În 2002, aflându-mă ca ambasador la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
y Ordonez (1903 și 1911) și Luis Batlle Berres (tatăl său, 1947). Jorge Batlle era ce se cheamă "un etern candidat", participând fără succes și la alegerile din 1971, 1989 și 1994. Era caracterizat de cunoscuți și prieteni drept inteligent, cult, bun amic, dar și timid și imprudent. La data alegerii sale ca președinte împlinise 72 de ani, ceea ce îl făcea să afirme că aceasta este "penultima stație" a vieții sale. A avut nenorocul să conducă țara într-o perioadă când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cele de mai sus, ca pete de culoare, adăugam piese ceramice, ștergare, instrumente muzicale populare, ii, brâie, toate achiziționate din propriul buzunar și transportate în propriile bagaje. Expozițiile menționate, însoțite de conferințe, recitaluri muzicale, audiții de muzică românească populară și cultă, au stat la baza unei suite de "Zile" și "Săptămâni" culturale românești organizate lună de lună în cele 19 departamente ale Uruguayului. La Montevideo, am organizat expoziții și am susținut conferințe pe diverse teme Mihai Eminescu, Ștefan cel Mare, Vlad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lansările și expozițiile de la Casa "Mihai Eminescu" din Grădina "Copou" sau la alte "soarele" simandicoase. Încet, încet, lumea de aici, mai altfel decât "neoeuropenii" din Capitală, mai așezați, mai atenți, mai politicoși și, de ce n-aș spune-o și mai culți, începe să ne caute și să ne prețuiască, eu fiind, de altfel, într-o urbe cu jumătate de milion de locuitori, singurul ambasador "de carieră". Leul în toamnă Mi-i pasul tot mai leneș și mai greu și ochiul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]