6,546 matches
-
studii în propria școală: „Sper că, în vechii autori, pe care cu bună dreptate îi pui pe elevii tăi să îi învețe, vei găsi cu ușurință ceea ce cauți”). Tonul lui Avitus, episcopul cu studii profane, este încă blând. Curând însă, dascăli precum Viventiolos vor auzi amenințările letale ale Bisericii. Aquitania a fost mai puțin norocoasă: ultimii ei mari dascăli au murit înainte de încheierea secolului al V-lea. Retorul Lambridius de la Școala din Bordeaux a murit în 479, iar școala s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tăi să îi învețe, vei găsi cu ușurință ceea ce cauți”). Tonul lui Avitus, episcopul cu studii profane, este încă blând. Curând însă, dascăli precum Viventiolos vor auzi amenințările letale ale Bisericii. Aquitania a fost mai puțin norocoasă: ultimii ei mari dascăli au murit înainte de încheierea secolului al V-lea. Retorul Lambridius de la Școala din Bordeaux a murit în 479, iar școala s-a închis. După dispariția lui Sidonius nu a mai apărut nici un dascăl ilustru la Școala din Narbonne, care a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost mai puțin norocoasă: ultimii ei mari dascăli au murit înainte de încheierea secolului al V-lea. Retorul Lambridius de la Școala din Bordeaux a murit în 479, iar școala s-a închis. După dispariția lui Sidonius nu a mai apărut nici un dascăl ilustru la Școala din Narbonne, care a intrat în desuetudine. Singurul nume important care mai era pomenit la sfârșitul secolului al V-lea era acela al unui anume Grammatistes Ioan, care avea o școală în Galia de Sud. Școli publice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vremea copilăriei și, prin sfaturi părintești mustrătoare, m-ați îndrumat către împlinita vârstă a bărbăției și mi-ați dat tărie prin învățătura științelor sacre”) - „Epistulae” (42), în Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1826, vol. IV. Prețuirea nu se referea doar la dascălii yorkezi, ci și la remarcabila bibliotecă a școlii, a cărei absență o resimțea dramatic în perioada școlii palatine carolingiene. Într-o altă epistolă (12, în Monumenta Germaniae Historica, ed. cit., vol. IV) scria: Sed ex parte desunt mihi... exquisitores eruditionis
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și Peninsula Iberică, cu Școala din Córdoba. Acolo s-a aflat că învățații arabi readuseseră la lumină operele lui Platon și Aristotel, le traduseseră și le studiau cu migală în școlile lor de la Medina, Bagdad și Damasc. Mai întâi, învățații dascăli constantinopolitani și, mai apoi, marii maeștri ai scolasticii au înțeles ce mari foloase ar putea aduce Logica lui Aristotel Bisericii creștine. Alungată cu pietre de către primii creștini și de apologeți, filosofia a fost reprimită în Civitas Dei; desigur, nu cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Heidelberg la 19 iulie 1613, la două zile după sosirea în oraș a Electorului Palatin cu prințesa Elisabeta din Casa Stuarților. Avem de-a face cu un tânăr care visează la Unificarea Europei? Dorința unificării îi obseda pe mai toți dascălii heidelberghezi 8. David Paraeus visa să-i unească pe luterani și calviniști 9. Paraeus și alți universitari de la Heidelberg erau prietenii și susținătorii înverșunați ai Electorului Friedrich. Sculteus, capelanul său, l-a însoțit la Praga. Altingius, care îi fusese perceptor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
publicase, în același an, un encomion al celor doi gânditori, intitulat elegant Academiarum Examen (Examinarea academiilor). Din pana lui Ward se isca „răzbunarea academicienilor”. Cu ce fuseseră lezați? Ei bine, Ward ținea cu tot dinadinsul ca Bacon să fie considerat „dascălul filosofiei experimentale”, dar în nici un caz un „netrebnic matematician” ca acela (Fludd) care se arăta de acord cu înalt-luminata Fraternitate a rozicrucienilor 17. Grupul de la Oxford nu numai că se scindase de „invizibili”; trecuse în cealaltă tabără, fiind gata să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
număr de patru: Penelopa, Nausicaa, Circe și Calipso. Penelopa, supranumită ea însăși „preaînțeleapta”, cea care îl așteaptă la vatră pe „bărbatul tinereții ei” și care călăuzește întreaga fabulă, ar fi cea mai îndreptățită să-i fi servit lui Ulise ca dascăl de înțelepciune. Dar nu avea nici când și nici cum să-l fi școlit pe aventurierul ei soț, care a lipsit de acasă cel puțin două decenii. Nausicaa este, în poem, o ființă grațioasă semănând cu Beatrice; dar n-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aparatul ăla să zic ceea ce... abia așteaptă lumea să audă”. Totul a mers ca la carte, au urmat două-trei minute pentru o emisiune șablon. Doar noi știam că, dincolo de vorbele care zburau, adevărata trăire era complet diferită. În plus, marele dascăl ne învățase, încă o dată, obligația de a gândi nuanțat la ceea ce ni se poate cere. Era o lecție de responsabilitate oferită de unul dintre cei mai reprezentativi intelectuali ai vremii - renumit și pentru cunoașterea, de aproape, a celor doi și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Calea de mijloc era cel mai des folosită, pentru că nu este deloc ușor să mimezi ori să treci permanent dincolo de ceea ce știi, vezi, simți din plin pentru a te raporta la ceea ce te așteaptă, ți se cere. Unul dintre marii dascăli ai Universității repeta adesea: „Ideea asta că omul e tot ce poate fi important merită reținută. Uită cine o spune și ai să vezi că este bine. Trebuie să te gândești la ceea ce merită, nu te pierde în detalii”. Pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
făcut posibile. Concret, mie îmi lipsesc doar ultimii trei ani de comunism și cred că sunt, prin cei 35 de ani trăiți acasă, un „produs” biologic al unor țărani de lângă Focșani, un rezultat al spațiului mioritic vrâncean, al școlii și dascălilor de atunci, al cărților pe care le-am citit, a ceea ce mi-am imaginat sau am putut verbaliza că este viața, a iubirilor, emoțiilor avute, a ideologiei comuniste, dacă vrei, etc. și a ceea ce au reușit structurile mele cerebrale să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
copilărie - fragment), Mihai Eminescu (Ce te legeni, codrule, La mijloc de codru des, Ce stă vântul, Glossa), I. L. Caragiale (Novelă, La hanul lui Mânjoală), Barbu Delavrancea (Bunicul, Bunica), Octavian Goga (A murit Caragiale), George Coșbuc (Mama), N. Gane (Aliuță, Petrea Dascălul), Alexie Mateevici (Limba noastră), Nichifor Crainic (În taină), Tudor Pamfile (Snoave). Se mai reproduc versuri de Mihai Codreanu și Ion Gorun. Adresându-se în mod special dascălilor și învățătorilor de la țară, V.n. publică multe articole pe teme religioase (Evanghelia muncii
VREMURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290657_a_291986]
-
Bunica), Octavian Goga (A murit Caragiale), George Coșbuc (Mama), N. Gane (Aliuță, Petrea Dascălul), Alexie Mateevici (Limba noastră), Nichifor Crainic (În taină), Tudor Pamfile (Snoave). Se mai reproduc versuri de Mihai Codreanu și Ion Gorun. Adresându-se în mod special dascălilor și învățătorilor de la țară, V.n. publică multe articole pe teme religioase (Evanghelia muncii: preotul și învățătorul. Biserica vie - amplu text despre necesitatea reformării Bisericii, semnat de Simion Mehedinți) și pedagogice (Al. Teodorescu, revizor școlar, propune modele de lecții pe diverse
VREMURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290657_a_291986]
-
I, Târgoviște, 1998; Clone, Târgoviște, 2003. Antologii: Mihai Viteazul în memoria urmașilor, Târgoviște, 2001; Poezia acasă. Poeți contemporani din Basarabia, Târgoviște, 2003 (în colaborare cu Iulian Filip). Repere bibliografice: Petrescu-Paraschiva, Dicț. lit. Dâmbovița, 205-206; Petre Ciobanu, Mihail Gabriel Popescu, Memoria dascălilor noștri, IV, Târgoviște, 2000, 109-114; Tudor Cristea, Parodic și parabolă, „Litere”, 2003, 9; Sultana Craia, Un roman postmodern, „Universul cărții”, 2003, 10. F. P.
STAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
Sibiu, 1900-1901; Novele, București, 1901; Povestiri, pref. Octavian Goga, Sibiu, 1908; Lucă-minte slabă și alte povestiri pentru popor, Sibiu, 1925; Stan Bolovan și alte povestiri ardelenești, Sibiu, 1929; Copiii Ursuțului și alte povestiri pentru popor, pref. Horia Petra-Petrescu, Sibiu, 1931; Dascălul Ioniță, Sibiu, 1932; Odinioară și acum. Amintiri din copilărie, pref. Horia Petra-Petrescu, Sibiu, 1933; Amintirile unui școlar de altădată, îngr. și introd. Ion Apostol Popescu și Serafim Duicu, București, 1969. Culegeri: Fagul ciobanului Todor, Brașov, 1881; Trandafiri și viorele, Gherla
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
român, Gherla, 1895. Repere bibliografice: Ion Simionescu, Un scriitor folositor, „Ateneul”, 1901, 7; Chendi, Foiletoane, 82-86; Iorga, Oameni, I, 91-95; I. Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Horia Petra-Petrescu, Din viața lui Ioan Pop-Reteganul, „Țara Bârsei”, 1935, 4; Din viața dascălului Ion Pop-Reteganul, Cluj, 1938; Vasile Netea, Ion Pop-Reteganul, București, 1943; Netea, Maior-Goga, 143-165; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, I, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971, 169-200; Ion Apostol Popescu, Ion Pop-Reteganul, București, 1965; Ist. lit., III, 881-888
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
V. Voiculescu, Poezii, pref. edit., București, 1966; Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga), I-III, pref. edit., București, 1970 (în colaborare cu Ioan Șerb); Mihai Eminescu, Numai poetul. Memento mori. Înger și demon. Melancolie. Noi amândoi avem același dascăl. Luceafărul, pref. edit., Craiova, 1973; G. Ibrăileanu, Opere, I-X, pref. edit., București, 1974-1981 (în colaborare cu Rodica Rotaru), Privind viața. Adela. Amintiri, pref. edit., București, 1987 (în colaborare cu Rodica Rotaru); Ion Pillat, Poezii, pref. edit., București, 1992. Repere
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
de director, Tulcea (1899-1904), în fine la București, la liceele „Mihai Viteazul” (1904-1916), unde e numit director, și „Gheorghe Lazăr” (1916-1928). Singur sau în colaborare, alcătuiește manuale de aritmetică și de citire. Apreciat de Spiru Haret pentru calitățile lui de dascăl, este promovat în 1912 inspector general al învățământului primar. În câteva rânduri a intrat, ca deputat, în Parlament. După debutul din „Arhiva” (1890; va reveni în coloanele revistei în 1893), colaborează cu proză, articole privind viața de la țară, precum și de
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
autor de manuale, prin activitatea sa fără preget pentru promovarea culturii românești i s-a creat un nimb de „apostol al românismului”, în jurul cărturarului ardelean formându-se o adevărată mișcare culturală națională. În spiritul acestei mișcări și în cultul reputatului dascăl s-a format și Mihai Eminescu, în anii de școală la Cernăuți. Poetul a și locuit o vreme în casa profesorului său, citind neobosit din bogata lui bibliotecă de cărți românești. De numele lui P. se leagă și debutul poetului
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
J.H. Pestalozzi, Leonard și Gertruda, introd. trad., București, 1909. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, „Probleme ale culturii românești”, AAR, memoriile secțiunii literare, t.XXV, 1902-1903; Izabela Sadoveanu, Studii, VR, 1910, 5; Lovinescu, Scrieri, III, 230-234, VIII, 70-74; Gala Galaction, Galeria dascălilor mei, DMN, 1931, 8 723; Perpessicius, Opere, XII, 344-351; Pompiliu Constantinescu, Titu Maiorescu, „Însemnări zilnice”, VRA, 1937, 479; Vladimir Streinu, Spre Titu Maiorescu, RFR, 1937, 5; Aurelian Sacerdoțeanu, I.A. Rădulescu- Pogoneanu, RA, 1944-1945, 2; Ornea, Junimismul, passim; Bucur, Istoriografia
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
prefacere și înălțare sufletească a cuvântului scris”. Publicația se axează îndeosebi pe dramaturgie, comentând reprezentațiile scenice din București și din provincie, și se ocupă cu precădere de activitatea și opera autorilor dramatici, în consens cu articolul-program, unde teatrul este considerat „dascăl suprem, care unește într-o sinteză desăvârșită toate artele: arhitectură, pictură, sculptură, dans, poezie și muzică”. La șase luni de la apariție, în articolul intitulat Ce-a fost și ce trebuie să fie „Rampa”, N.D. Cocea afirmă că publicația „nu s-
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
afirmă că R. este „menită să propovăduiască adevărurile mântuitoare ale legii creștine în mijlocul iubitului popor”. Aparițiile editoriale sunt consemnate în cadrul rubricilor „Cărți noi și reviste”, „Cărți din orice părți”. Aproape fiecare număr conține câteva poezii, cele mai multe fiind retipăriri: Octavian Goga (Dascălul, Scrisoare, Străbunii, Dedicație), St. O. Iosif (Iisus), G. Coșbuc, I. Mureșan, Th. D. Speranția, Aron Cotruș, D. Petrino, Panait Cerna, N. G. Rădulescu-Niger, Iuliu Domșa, Emil A. Chiffa, Alexandru Aciu, N. Marcu, I.U. Soricu (care semna și Al. Dafin
RAVASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289150_a_290479]
-
harnic folclorist, „Cultura poporului”, 1956, 5; Dan Simonescu, Folcloristul C. Rădulescu-Codin, REF, 1958, 4; D. Udrescu, Învățători de altădată, ARG, 1968, 1; Bârlea, Ist. folc., 383-387; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 94-99; Ion M. Dinu, Figuri de dascăli argeșeni, Golești, 1991, 79-83; Gh. Pârnuță, Ovidiu Isbășescu, Flaminiu Mârțu, Oameni din cetatea de scaun. Personalități și figuri muscelene, Câmpulung, 1995, 237-238; Datcu, Dicț. etnolog., II, 179-181; Dicț. scriit. rom., IV, 37-39; Spiridon I. Cristocea, Argeș. Dicționar de istorici, Pitești
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
Unchiul Christea, București, [1914]; Pentru patrie, București, 1915; Glasul apelor, București, 1915; Rătăciții, București, 1915; Ciormăreanu & Faerman, București, 1916; Veniți, copile scumpe, Piatra Neamț, 1918; Logodnicul durerii, București, 1919; Intrigă amoroasă, București, 1920; Romanul unei iubiri, București, 1920; Seducătorul, București, 1920; Dascălul, București, 1920; Măriuca, București, 1920; A fost un vis!.... „Suharea” la Dom’ Tănase în Delea-Nouă, București, 1920; Bietul Tudorel!, București, 1921; Două dureri, București, 1921; ed. București, 1991; Bucuria cea din urmă, București, 1921; Deziluzii, București, 1921; Părintele Veniamin, București
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
cu pseudonime (printre care Peregrinus, L. Mărin, Al. Lupu, Al. Drumețul, Humoreanul, M. Sandu, Al. Criță, Elena Popescu, Const. I. Popescu), la „Neamul românesc literar”, „Ion Creangă”, „Ramuri”, „Junimea literară”, „Viața nouă” (Suceava), „Românul” (Arad) ș.a. La izbucnirea războiului mondial dascălul publicist este mobilizat și trimis pe frontul din Galiția, unde este rănit de două ori și decorat, apoi pe cel italian, unde e din nou rănit, și în cele din urmă în Bosnia și Herțegovina. Avea răgaz totuși să dea
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]