10,827 matches
-
trăsături personale (sigur de sine, capabil, conștiincios ș.a. ). În cercetările întreprinse asupra teoriilor implicite ale studenților despre creativitate, înțelepciune și inteligență, Sternberg (1993) arată că definițiile creativității se traduc prin atitudine netranșantă, integrare și intelectualism, simț estetic și imaginație, abilități decizionale și flexibilitate, perspicacitate, dorință de realizare și recunoaștere, curiozitate și intuiție. Aceste caracteristici se disting într-o măsură semnificativă de cele incluse în definiția inteligenței (de exemplu, abilități practice de rezolvare a problemelor, orientarea și atingerea scopului, gândire fluidă) și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
merită să fie supus cercetării, și originalitatea deține același merit. Replica furnizează, de fapt, o metodă consistentă de validare și ar trebui abordată cu mai multă rigurozitate de cercetătorii creativității, în special atunci când rezultatele cercetărilor vor fi incluse în procesele decizionale din structuri educaționale sau organizaționale. Studiile replicate ar putea fi inserate ca subsecțiuni în studiile experimentale multipartite care se bucură de multă popularitate (și publicare). Ele pot fi, de asemenea, publicate și introduse sub forma unor analize științifice succinte (de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
blancs (1966), The Power Elite (1956; traducere în limba franceză: L’Elite du pouvoir, 1969), The Sociological Imagination (1959; traducere în limba franceză: L’Imagination sociologique, 1968). Conivență în diversitate Elita puterii se sprijină pe poziții instituționale și pe capacități decizionale. Este vorba despre „acele cercuri politice, economice și militare care, într-un ansamblu complex de clanuri încrucișate, își împart deciziile de importanță cel puțin națională” (Mills, 1969, p. 23). Încrucișarea cercurilor conducătoare a devenit posibilă printr-o incontestabilă omogenitate psihosocială
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
conducerea unei întreprinderi nu sunt simpli executanți în serviciul intereselor acționarilor dominanți, dar nici nu dispun de o autonomie completă în fața influențelor venite din partea acționarilor. Din toate acestea a rezultat o teorie a grupurilor financiare ce acordă mai puțină importanță decizională reprezentanților capitalului instituțional. Întreprinderile industriale, la fel ca și în cazul băncilor și al companiilor de asigurări, dețin acțiuni, dar ele tind să le păstreze pentru ele, în loc să asigure gestionarea lor și pentru alții. Aceste forme de participare sunt definitorii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lucrurile diferit, spunând că aptitudinea diferitelor elite strategice de a exercita o influență în afara propriului sector de activitate variază în funcție de culturi. Abordarea pozițională Pentru identificarea membrilor „elitelor strategice” au fost adoptate trei abordări diferite: abordarea pozițională, cea reputațională și cea decizională (ibidem, p. 15 passim). Abordarea pozițională este cea mai lesne practicabilă, dar și cea care ridică cele mai multe obiecții din cauza ideii preconcepute de a nu utiliza decât date pretins obiective, după cum am specificat în secțiunea „Elitele poziției”. Această abordare este fondată
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
întrebare va adresa și cui, iar această dublă interogație implică un risc dublu de eroare în apreciere. Acest risc este considerabil redus în cazul abordării poziționale, care poate fi practicată plecând de la studiul documentelor: organigrame, reglementări, statute, procese-verbale etc. Abordarea decizională Cea de-a treia abordare, cea decizională, vizează eliminarea căilor ocolite specifice primelor două și valorificarea influențelor formale și informale. Această abordare, numită și analiza evenimentelor (event analysis), are ca obiect aprecierea puterii plecând de la manifestările ei observabile, adică aptitudinea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dublă interogație implică un risc dublu de eroare în apreciere. Acest risc este considerabil redus în cazul abordării poziționale, care poate fi practicată plecând de la studiul documentelor: organigrame, reglementări, statute, procese-verbale etc. Abordarea decizională Cea de-a treia abordare, cea decizională, vizează eliminarea căilor ocolite specifice primelor două și valorificarea influențelor formale și informale. Această abordare, numită și analiza evenimentelor (event analysis), are ca obiect aprecierea puterii plecând de la manifestările ei observabile, adică aptitudinea de a influența cursul evenimentelor exercitând o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
garantează că ar reflecta o structură generală de putere. Așa cum observă Putnam, calea ocolită în selecția deciziilor poate fi la fel de gravă ca și cea a selectării informatorilor în cazul abordării reputaționale (Putnam, 1976, p. 17). O altă limită a abordării decizionale este faptul că ea nu se aplică decât în cazul unor materii care au fost deja percepute ca fiind problematice și pentru care se așteaptă o decizie. Or, o formă deloc de neglijat a puterii constă tocmai în a evita
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
așteaptă o decizie. Or, o formă deloc de neglijat a puterii constă tocmai în a evita ca problemele să devină obiectul dezbaterilor. În acest caz, există un potențial de influență ocultă pe care nu-l putem actualiza nicicum prin abordarea decizională. Abordări combinate și analiza rețelelor Date fiind deficiențele diferitelor abordări, s-a recurs la diverse tentative de combinații de analize poziționale și reputaționale, pentru punerea în aplicare a metodei numite a „bulgărelui de zăpadă” (Putnam, ibidem). Punctul de plecare este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dotați, prin educația primită în familie, dispoziții pe care le pretind, încât ești obligat să te întrebi dacă, așa cum spuneau romanii, ele nu se mulțumesc «să învețe peștii să înoate» (Bourdieu‚ 1989, p. 101). Astfel, în ciuda importanței certificării formale, „sferele decizionale rămân strict limitate la o mică lume socială” (Bourdieu‚1985, p. 122). În parte, aceasta se explică prin faptul că elevii proveniți din alte medii sociale care se orientează către marile școli... ...trebuie să asimileze un întreg ansamblu de cunoștințe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în tranzacții corupte; - decizii care sunt părtinitoare în mod stabil, continuând structuri de inegalitate de tratament persistente în timp (de exemplu, decizii care defavorizează categoriile sociale discriminate pe parcursul deceniilor trecute sau decizii care favorizează actori sociali cu putere financiară și decizională foarte ridicată). Abuzuri normalizate: excepție, sau regulă? O anumită problemă de procedură într-o politică publică sau un program de dezvoltare poate apărea izolat (cum ar fi, în România actuală, intimidarea prin violență a ziariștilor) sau poate fi un exemplu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fenomen; - existența unor sancțiuni aplicate - informal - celor care nu practică acest fenomen, ceea ce semnifică apariția unei norme alternative și poate fi un prim semn al criminalității organizate. Considerații referitoare la impactul programelor și politicilor publice Distorsiuni ale procesului deliberativ și decizional: efecte asupra formulării interesului public Există cazuri de politici publice care, deși nu au efecte negative directe asupra societății, afectează capacitatea definirii adecvate a i.p. la nivelul decidenților. Un exemplu se referă la legile care creează condiții de trai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
va afecta vizibilitatea problemelor cu care se confruntă aceasta. Alte exemple se referă la lipsa posibilității de monitorizare publică a deciziilor luate de autorități sau la posibilitatea redusă de influențare a deciziilor publice de către populație. Astfel de caracteristici ale sistemelor decizionale, au de asemenea, efecte negative asupra formulării i.p.. I.p. nu este definit doar în Parlament, ci prin fiecare decizie, tehnică sau principială, luată de autorități. Exemple de măsuri care sporesc transparența procesului decizional sunt înregistrarea nominală a votului parlamentarilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
populație. Astfel de caracteristici ale sistemelor decizionale, au de asemenea, efecte negative asupra formulării i.p.. I.p. nu este definit doar în Parlament, ci prin fiecare decizie, tehnică sau principială, luată de autorități. Exemple de măsuri care sporesc transparența procesului decizional sunt înregistrarea nominală a votului parlamentarilor pentru fiecare inițiativă legislativă sau accesul la informații de i.p. privind deciziile luate de autoritățile publice de la orice nivel. Distorsiuni organizaționale: efecte asupra performanțelor organizațiilor publice Acțiunile demnitarilor și ale funcționarilor publici au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de faptul că pot apărea evenimente neprevăzute, pe care experții, dispunând de informații din interior, le pot intui. Specificarea modelului (includerea anumitor variabile și excluderea altora, selecția tipului de simulare matematică) trebuie făcută de experți și este rezultatul unui proces decizional bazat pe judecata experților. De asemenea, interpretarea datelor și ajustarea modelului atunci când este cazul sunt făcute tot de către experți, în urma unor decizii informate. Nu vom prezenta aici modelele de simulare matematică, având în vedere că acestea se bazează pe modele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
activi. Unii sociologi din școala mobilizării resurselor insistă pe parametrii structurii de oportunități politice pentru a explica apariția m.s. Receptivitatea sau vulnerabilitatea sistemului politic la proteste organizate, absența sau prezența represiunii, accesul protestatarilor la structurile politice convenționale și la organismele decizionale sunt caracteristici ale instituțiilor politice, ale statului mai ales, care influențează apariția m.s. Specialiștii insistă pe o relație în formă de U răsturnat între intensitatea represiunii/deschiderea regimului politic și probabilitatea apariției m.s.: cu cât autoritatea este mai deschisă la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
intervenție să fie evaluată ex ante, ea trebuie să fie cunoscută cu precizie, adică trebuie să existe cel puțin un plan de implementare. Această formă a evaluării asigură relevanța și coerența unei intervenții. Concluziile sale vor fi integrate în procesul decizional. În principal evaluarea ex ante presupune ca și m. a contextului o analiză de context, deși furnizează informații despre caracteristicile mecanismelor de intervenție în funcție de ceea ce există deja. Evaluarea ex ante furnizează fundamentele necesare m. și evaluărilor viitoare, prin stabilirea unor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
extrabugetare care nu ar fi disponibile în cazul producerii și furnizării serviciului de către administrația publică; - eficiență în implementare - birocrația se reduce astfel încât pot fi utilizate forme mai flexibile de contractare și achiziții, aprobarea pentru utilizarea capitalului este mai rapidă, procesul decizional este mai flexibil și simplificat; - beneficii economice - implicarea administrației publice în p. p.- p. poate ajuta la stimularea sectorului privat, astfel încât să crească gradul de ocupare a forței de muncă și să se înregistreze și o creștere economică. Pentru cei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
că beneficiile sunt semnificative pentru ambele părți. Participarea și dezvoltarea socială - Adrian Hatos Paradigma participării În sens general, participarea se referă la implicarea membrilor unei colectivități sau instituții în diversele sale activități, mai ales cele deliberative, și în procesele sale decizionale. Ponderea membrilor unui grup care participă în fazele de consultare și de decizie definesc măsura în care conducerea respectivului grup este democratică. Interesul din ultimele decenii pentru problematica participării, manifestat în domenii diverse precum cele ale politicului, dezvoltării rurale, managementului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
îl putem asimila celui de participare civică, două dimensiuni fundamentale: participarea în structuri formale sau informale (participare asociativă vs participare comunitară) și participarea în activități comunitare sau politice. Baum (2001, p. 1840) identifică participarea cetățenească cu „implicarea cetățenilor în procesul decizional public”. Același autor operează distincția dintre participarea cetățenească și participarea comunitară: în timp ce subiectul primului - cetățeanul - este o entitate ușor de delimitat, iar participarea cetățenească facil de operaționalizat, comunitatea induce probleme de definiție, delimitare și, la nivel practic, de reprezentare sau
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în gestionarea problemelor de sănătate publică. 4. Întărirea capacității de control a Ministerului Sănătății Publice asupra obiectivelor, activităților și structurilor din domeniul sănătății publice. 5. Descentralizarea asistenței medicale spitalicești și întărirea responsabilității administrației publice locale față de cetățean. 6. Asigurarea transparenței decizionale și transparența în alocarea fondurilor destinate sectorului sanitar. Planul de acțiune include: Direcții de acțiune ale obiectivului 2 - Creșterea rolului administrației publice județene și locale în dezvoltarea și implementarea de programe de sănătate care să răspundă nevoilor specifice ale comunității
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
plan. Rolul managerului, pe care în voi aborda mai pe larg în secțiunile următoare, este esențial în formularea strategiei. Macmillan și Tampoe afirmă că strategia este un element al leadership-ului și o instituție care se confruntă cu probleme la nivel decizional, (interimat, lider formal neacceptat etc.), chiar dacă funcționează aparent normal, având mari dificultăți în stabilirea unei strategii coerente pe termen lung. Ce este planificarea strategică? P.s. trebuie înțeleasă ca proces, având ca obiectiv (Mercer, 1991) creșterea performanței organizaționale prin diagnoza nevoilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
înscrie într-un program de sprijin. O relație inițiator‑agent „între două (sau mai multe părți) apare când una dintre ele, denumită agent, acționează pentru, în numele sau ca reprezentant al celeilalte părți, denumită inițiator, într‑un anumit domeniu al problemelor decizionale” (Ross 1973, p. 134, apud. Munro 1999, p. 2). Exemplele cele mai frecvent discutate de relații inițiator‑agent sunt relațiile dintre acționari și manageri sau cele dintre profesioniști și clienții lor (avocați‑acuzați, medici‑pacienți). Clienții unui anumit ofertant de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ori pacientul este total dependent de cunoașterea și prescripțiile medicului; clientul unui avocat depinde de competența celui din urmă. Diferențele de informare provin însă nu numai din calificarea profesională, ci și din specificul activității, agentul fiind direct implicat în procesul decizional și, prin urmare, are o cunoaștere intimă a detaliilor sale (așa cum, de exemplu, bucătarul este singurul care știe exact ingredientele mâncării servite clienților). Atunci când agenții și clienții fac parte din categorii sociale diferite, experiența și filosofia de viață ale acestora
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unei societăți globale (Lapierre, 1968). Din acest punct de vedere, dezvoltarea s.p. este și o dezvoltare a funcționalității acestor procese de decizie. Dezvoltarea s.p. este un concept intim legat de dezvoltarea socială, pentru că presupune construirea și gestionarea ansamblului de procese decizionale care privesc realizarea unei stări-obiectiv dezirabile pentru întreaga societate. Proiectarea și planificarea procesului de dezvoltare socială se face la nivelul s.p. Instrumentul principal prin care se manifestă s.p. este guvernarea, fapt care face ca, uneori, dezvoltarea s.p. să fie conectată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]