5,794 matches
-
arse În foc, smălțuite la olar sau numai aplicat emailul În compoziție. Poate la D-na Tomovici din Fălticeni, s ar mai găsi câteva bucăți. Dumneaei locuia lângă biserica catolică. Îmi cumpărase multe vase de flori (cache pots), plafoniere, vase decorative de ornament. Multe au ajuns și pe la Botoșani. Din toate acestea eu nu mai am nimic. Eu vă mulțumesc mult, pentru interesul care-l puneți, vă doresc spor la muncă de mare valoare, pentru tineretul care se ridică, vă doresc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
apropiat de intrare pe scuterul lui Supercub. A distribuit corespondența. Unele cutii primeau tone de scrisori, altele rămâneau chiar goale. De cutia mea nu s-a atins. Nici măcar nu i-a aruncat o privire. Lângă cutiile poștale era un arbust decorativ, iar vasul de ceramică ce-l găzduia era plin de mucuri de țigară și bețe de la înghețată pe băț. Arbustul arăta la fel de jalnic ca și mine. Am rămas cu impresia că toți cei care treceau pe-acolo își băteau joc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
luni în urmă, eu tot n-aș fi observat. Singurele lucruri pe care le-am observat în răstimpul acesta au fost brățările de argint ale femeii și bețele de la acadele și înghețată aruncate în ghiveciul în care se afla arborele decorativ. Abia acum îmi dădeam seama că de fapt n-am dus o viață normală. Ar fi trebuit să mă nasc într-un sat din Yugoslavia, să fiu cioban și să privesc Carul Mare seară de seară. Toate, dar absolut toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
alcătuit cu precădere din poezii lirice, alături de versuri semnate cu pseudonime, aflându-se poezii de Alice Călugăru și Demetru Marcu. Se întâlnesc traduceri din Shakespeare și Vergiliu, precum și rubrica de cugetări și sentințe „Flăcări gânditoare”. Poeziile, marcate de manierisme formale, decorative, sună de cele mai multe ori declamativ. Interesantă pentru istoria literaturii este prezența în paginile revistei a versurilor lui Shakespeare. Ilustrând gustul vremii pentru maxime și cugetări, citatele din Hamlet de Shakespeare și Faust de Goethe (aici scoase din context și prezentate
GANDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287152_a_288481]
-
deși emigrase, sau Garcia Marquez sînt citați de Barth) exista un decalaj paradigmatic. Numai că aceste infim de puține articole - altele tratau despre cultura pop, de pildă (Leo Spitzer) - cam unul la două-trei numere aveau, În amintita revistă, un rol decorativ. Francezii făceau astfel dovada unei false generozități multiculturale, cu aceeași condescndență cu care auzi fără să asculți părerea despre literatura occidentală emisă de un burkinabez. Era limpede că se stăruia În Hexagon asupra convingerii exprimate de Victor Hugo, cum că
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
X.1923, Târgu Mureș - 13. VI. 1999), prozator. Este fiul Anei (n. Bucur), infirmieră, și al lui Nicolae Crișan, muncitor. C. urmează liceul la Târgu Mureș și la Timișoara (Liceul „C. Diaconovici-Loga”, terminat în 1942), apoi o școală de arte decorative la Timișoara (absolvită în 1946) și la București, Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” (clasa sculptorului Corneliu Medrea), încheiat în 1952. A debutat ca sculptor în 1945, la Timișoara, devenind membru al Uniunii Artiștilor Plastici în 1950. Are o activitate
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
proprietăți la Dumbrava Roșie) prezintă profilul unui portret de Domenico Veneziano, idealizarea fiind un mod de a focaliza privirile asupra modelului: „O singură dată în viața mea am simțit părerea de rău că nu sunt pictor!...” Când Floricica se ivește, decorativ, în cerdacul casei de țară, „în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit într-o girimea tot albă și cu țurțuri de mărgele roșii pe margine”, clasicistul reflectează: „o mai frumoasă și mai desăvârșită cariatidă nu se putea
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
literatura franceză, dar și din cea engleză (Pierre Ronsard - pentru strategia de a crea multiple profiluri feminine, prin intermediul cărora să se argumenteze formal valoarea subiectivă a oricărei percepții directe a obiectului pasiunii; Racine - pentru jocurile sufletești transpuse textual, fără suport decorativ; glisările trecutului în prezent și ale prezentului în trecut, precum în fabula lui La Fontaine, La Laitière et le pot-au-lait; romanul proustian al secvențelor de viață recuperate și analizate prin fluxul memoriei; insinuarea observației, pe baza căreia personajele capătă profunzime
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
posibilități diferite de interpretare. Stâlpul ce unește cerul de pământ, luna și soarele ce fug de pe cer, calul cu două capete, dintre care unul vorbește omenește, pietrele nestemate topite de focul din cer, toate aceste imagini nu au o funcție decorativă, ci una simbolică. Pronunțarea dialectală, transilvăneană și arhaică, notată de copiști, mărește farmecul straniu al tâlcurilor cu vădite trimiteri eschatologice. Ediții: Cele mai vechi cărți populare în literatura română. VIII. Cărți populare de prevestire. Cele douăsprezece vise în tâlcuirea lui
CELE DOUASPREZECE VISE IN TALCUIREA LUI MAMER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
reprezintă, deocamdată, o bună introducere în defrișarea acestui domeniu. În plus, un proiect de amploare ar întâmpina din start mari probleme, fiind azi aproape imposibilă o reconstituire cât mai precisă a locului și frecvenței acestor reprezentări zoomorfe în arta plastică, decorativă, heraldică din veacul de mijloc românesc, dat fiind faptul că, spre deosebire de mediul occidental, puține monumente au supraviețuit, la noi, în timp. Specialistul este nevoit să lucreze cu fărâme de realitate, care de cele mai multe ori nu permit reconstituirea corectă a unui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai corectă, cât mai conformă cu realitatea a cutărui animal îl interesează, ci plasarea sa corectă într-un sistem de semne al căror chezaș nu are cum să fie confruntarea cu modelul real, cu natura (domeniu considerat lipsit de importanță, decorativ), ci pertinența lor simbolică. Or, aceasta este întotdeauna valorificată prin interpretarea naturii, nu prin observarea ei. A cunoaște un animal înseamnă mai degrabă a-i interpreta un comportament pe care tradiția i-l pune în seamă decât a-i observa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
iconografia creștină medievală, imaginea unui animal "trimite" la Dumnezeu sau la Hristos, ci acolo, în imaginea aceea, sunt prezenți Dumnezeu și/sau Hristos. Așa se face că aceste reprezentări animaliere, cele mai bogate în iconografia creștină, nu au o funcție decorativă, ci de revelare a prezenței active a lui Dumnezeu în lume. Cu astfel de lucruri gândirea religioasă medievală nu avea cum să glumească. Pertinența "naturalistică" a unor astfel de imagini pălea subit în fața importanței lor în ecuația religioasă a raportului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Biblie sau pentru că el er descris în legende, mituri ori pur și simplu în Fiziolog. Dată fiind funcția covârșitoare a reprezentărilor animaliere, întregul spațiu, concret sau imaginar, era înțesat cu astfel de semne, al căror rost nu era unul pur decorativ; imaginea unui animal avea ea însăși un sens pe care i-l conferea tradiția simbolică. Acest proces de constituire a unui limbaj al imaginilor și semnelor este explicat optim și de Umberto Eco. În Evul Mediu, constată semioticianul, "în loc să vorbească
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o conștientizează și de care înțelege să profite. El s-ar fi înscris, astfel, în moda alegorizantă, care a rămas viabilă din Evul Mediu, până în epoca Barocului și, apoi, în Iluminism; autoritatea simbolului se erodează și lasă locul unei funcționalități decorative, care totuși este respectată măcar în forma sa. Își pierde forța de iradiere, de filtru de interpretare a lumii, dar își păstrează rolul de convenție, folosită în special în contexte estetice. De fapt, Cantemir supune simbolul de proveniență medievală unui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în existența sa, cu atât el este vânat mai insistent prin manuscrise, incunabule, cărți și în reprezentări iconografice. Devine un simbol autoritar, un element aproape obligatoriu, până ce densitatea abuzivă a aparițiilor sale îl condamnă, începând cu Renașterea, la un rol decorativ. În cele din urmă, odată cu tensionarea raporturilor dintre omul care capătă o încredere neștirbită în propria rațiune și religie, ca unic sistem de descriere a lumii, dispare și el din prim-plan. Dar acest interesant proces merită derulat, chiar și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
taxonomie, în pofida rigidității ei, este pentru că din ea se observă că, odată cu încheierea Evului Mediu, cuplul alcătuit din inorog și fecioară își pierde puterea de concretizare imagistică a unei taine a Bisericii, iese din sfera simbolică și pătrunde în cea decorativă, cu implicații adesea mundane. Sau, mai pe șleau spus, lascive. De aceea, probabil, Conciliul de la Trente, din 1545-1563, interzice reprezentarea lui Iisus sub formă de inorog. Ca să conchid, Evul Mediu preferă interpretarea în cheie spirituală a imaginii, asociind inorogul cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu cârlanul în gură fugiia, alți ciobani de la alte turme în timpinare îi ieșiia, lupul într-altă parte șuvăia și ca cum spre o pădure, carea înaintea lui aproape să videa, năzuia"6. Dar această secvență are un rol strict decorativ, fiind una dintre scenele ce alcătuiesc un adevărat bestiar care ornează "capiștea boadzii Pleonexiii", fără a putea impieta asupra imaginii de bun augur a filosofului Lup. De fapt, așa cum reiese mai ales din cele două povestiri ale Vulpii, nu lipsesc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și printre ruine. Locurile solitare sunt desemnate în hărțile folclorice prin două aripi de liliac".19 Ia astfel naștere o imensă tradiție, cu o autoritate care aproape că nu mai poate fi combătută nici în ziua de azi, când, deși decorativ, motivul (căci despre un simbol nu mai poate fi vorba) liliacului are tot o conotație negativă. La Cantemir însă Liliacul nu mai este reprezentantul tenebrelor, al diavolului, al forțelor malefice, care subminează lucrarea Domnului. Dimpotrivă, în Istoria ieroglifică el se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de semnificații. Apariția lor mult mai târzie în raport cu arta romanică și gotică, precum și tipologia compozițiilor în care sunt distribuite, îndeobște spații ornamentate cu un luxuriant decor vegetal, ne îndeamnă să vedem în acest gust al epocii o preferință mai curând decorativă decât simbolică." (p. 98). 38 Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, pp. 605-606. 39 Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, Editura Humanitas, București, 2008, p. 91. 40 Ibidem. 41 Nicolae Cartojan, Cărțile populare în în literatura românească, vol. I.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de semnificații. Apariția lor mult mai târzie în raport cu arta romanică și gotică, precum și tipologia compozițiilor în care sunt distribuite, îndeobște spații ornamentate cu un luxuriant decor vegetal, ne îndeamnă să vedem în acest gust al epocii o preferință mai curând decorativă decât simbolică." (p. 98). 106 Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, p. 605-606. 107 Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, Editura Humanitas, București, 2008, p. 91. 108 Ibidem. 109 Nicolae Cartojan, Cărțile populare în în literatura românească, vol. I.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Istoricii fixează în acel moment instituționalizarea patrimonialului. La originea fenomenului a stat o consecință a transformării profunde a societății franceze: preluarea în gestiune publică a averilor mănăstirești și aristocrate 23. O masă enormă de clădiri, statui, picturi și diverse obiecte decorative au devenit dintr-o dată proprietatea întregului popor. Administrarea și protecția acestui avut public a fost o preocupare în primii ani ai Revoluției, apoi mai târziu, în mai multe episoade, în jurul lui 1820, după 1830 ș.a.m.d. Or, structurile care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași cu concluzii interesante. Profesoara Ioana Crișan a demonstrat că semnele de la Tărtăria sunt asemănătoare cu altele descoperite și la sud de Dunăre, valorificate în arta folclorică românească. Ele ar reprezenta nu doar motive decorative ci, în tradiția populară, expresii aluzive la ideile religioase, la coduri ale puterilor magice, ale divinității... Recentele descoperiri în lacul de acumulare de la Porțile de Fier și cercetările lui Dușan Boric, profesor la Universitatea Cambridge sunt altă dovadă a modului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
instituirea unui mecanism concret care să acorde colectivității ocazia de a fi o autentică comunitate, de a genera, în timp, reflexele de limitare a hegemoniei statale. În absența acestei prudențe atente la detaliu, împrumutul operat riscă să fie un element decorativ, parte a potemkiniadei românești. Subsidiaritatea, în termeni moderni, are capacitatea de a încuraja desprinderea cetățeanului de o dependență ereditară de statul paternalist. Rede finirea politicii, în afara marilor ambiții prometeice, se realizează, în acest spațiu aparent modest, acolo unde solida ritățile
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
august 1944, ci abia la 9 noiembrie, respectiv 25 noiembrie 1944. Au putut constata cu destulă ușurință că în România cei care făceau legea erau sovieticii. Americanii și britanici erau prezenți la București, dar ei aveau un rol mai degrabă decorativ. în special primii nu prevăzuseră un plan special pentru a îngrădi influența Kremlinului în Bulgaria și România. Nord-americanii nu avuseseră decât scopuri generale (universaliste - o conducere democratică), dar nu interese speciale. Investițiile americane erau foarte scăzute în cele două țări
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
renale în laborator Reacția se modelează prin depunerea unei picături de amoniac concentrat pe gelatina întărită și îmbibata cu fosfat monoacid de calciu. Mediul bazic favorizează formarea precipitatului de fosfat tricalcic sub forma unui mic mă mic“agregat”. 10. Gelatina decorativă “Decorarea” sticlei cu gelatina impregnata cu azotat de potasiu. La rece, gelatina se contractă și se obțin desene capricioase pe sticlă. FLĂCĂRI ȘI FUM Într-un creuzet se realizează un amestec din părți egale de zahăr și KClO3 ( 1-2 g
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]