3,462 matches
-
arestat de maghiari, și condamnat la un an la închisoare în Albă Iulia, după martiratul tatălui său Nicola Ursu zis Horea, ucis prin tragere pe roata pe 28 febr 1785. Reușește să evadeze după 6 luni de închisoare și e deportat la Ofcea cu alti capi ai răscoalei. Revine în Ardeal, e deportat din nou la Ofcea de unde își pierde urma, mai aproape de ținuturile natale, pe partea cealaltă a Carpaților Meridionali, în nordul ținutului Gorj, în satul Bărbătești Viersani. Împreună cu soția
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
Iulia, după martiratul tatălui său Nicola Ursu zis Horea, ucis prin tragere pe roata pe 28 febr 1785. Reușește să evadeze după 6 luni de închisoare și e deportat la Ofcea cu alti capi ai răscoalei. Revine în Ardeal, e deportat din nou la Ofcea de unde își pierde urma, mai aproape de ținuturile natale, pe partea cealaltă a Carpaților Meridionali, în nordul ținutului Gorj, în satul Bărbătești Viersani. Împreună cu soția și-a făcut casă pe un moț de deal, numit și Piscul
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
Adrian-medic, absolvent Cum Laudae al Facultății de Filosofie din București, premiat pentru cea mai bună diplomă de licență de regele Carol al II-lea, închis la Lupeni și dus la muncă forțată pe șantierul Bumbesti-Livezeni, Emilian-arheolog, Cicerone-preot la Tg.Jiu, deportat ani de zile la Poarta Albă, Longin-invatator în satul Viersani și o fată Angela care la 18 ani s-a călugărit urmând calea intru Hristos deschisă de invatatorul-calugar-martir Arsenie Boca. Este măicuța Celestina de la mănăstirea Prislop singură din cei cinci
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
n. 1893). Condamnat în 1945 la 5 ani de închisoare. Cap de acuzare: "trădare de patrie". Reabilitat în 1991. 2. ARMANU Nina Gh. - soția (n. 1903) 3. ARMANU Parascovia Gh. - fiica (n. 1940) 4. ARMANU Dumitru Gh. - fiul (n. 1943) Deportați în 1949 în reg. Kurgan. Reabilitați în 1991. 5. OLIEVSCHI Gheorghie S. Condamnat în 1945 la 5 ani de muncă silnică sub acuzația de "colaboraționist". 6. OLIEVSCHI Olga L - soția (n. 1899) 7. OLIEVSCHI Maria Gh. - fiica (n. 1928) 8
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
în 1945 la 5 ani de muncă silnică sub acuzația de "colaboraționist". 6. OLIEVSCHI Olga L - soția (n. 1899) 7. OLIEVSCHI Maria Gh. - fiica (n. 1928) 8. OLIEVSCHI Ion Gh. - fiul (n. 1930) 9. OLIEVSCHI Zinaida Gh. - fiica (n. 1932) Deportați în reg. Kurgan (1949) 10. OLIEVSCHI Vasile Gh. (n. 1882). Acuzat de trădare de patrie și condamnat, în temeiul art. 54, lit. a, la 7 ani de muncă silnică (1945). Întemnițat într-un lagăr din reg. Kurgan, Reabilitat în 1991
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
54 lit. a la 10 ani privațiune de libertate. Cap de acuzare: "Înaltă trădare". Reabilitat în 1990. 12. GALIUC Liubovi Gh. - soția (n. 1908 sau 1913) 13. GALIUC Gheorghe H. - fiul (n. 1935) 14. GALIUC Ana H. - fiica (n. 1937) Deportați în 1949 în reg. Kurgan. Reabilitați în 1990. 15. OLIEVSCHI Petru C. (n. 1872) 16. OLIEVSCHI Nadejda I. - soția (n. 1876) 17. OLIEVSCHI Trifan P. - fiul (n. 1910) 18. OLIEVSCHI Tatiana I. - nora (n. 1914) Încadrați la "chiaburi". Deportați în
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
1937) Deportați în 1949 în reg. Kurgan. Reabilitați în 1990. 15. OLIEVSCHI Petru C. (n. 1872) 16. OLIEVSCHI Nadejda I. - soția (n. 1876) 17. OLIEVSCHI Trifan P. - fiul (n. 1910) 18. OLIEVSCHI Tatiana I. - nora (n. 1914) Încadrați la "chiaburi". Deportați în 1949 în reg. Kurgan. 19. PRUNICI Alexandra I. (n. 1899) Încadrată la „chiaburi” și deportată, în 1949, în reg. Kurgan, 20. SPINEI Vladimir F. (n. 1876) 21. SPINEI Nadejda VI. - fiica (n. 1922) Deportați în 1949 în reg. Kurgan
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
n. 1914) Încadrați la "chiaburi". Deportați în 1949 în reg. Kurgan. 19. PRUNICI Alexandra I. (n. 1899) Încadrată la „chiaburi” și deportată, în 1949, în reg. Kurgan, 20. SPINEI Vladimir F. (n. 1876) 21. SPINEI Nadejda VI. - fiica (n. 1922) Deportați în 1949 în reg. Kurgan, fiind încadrați la „chiaburi”.
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
arestat și împușcat, fiind suspectat de spionaj, Daniel Ianevici, născut în 1912. Gheorghe T. Sochircă a fost acuzat de agitație atibolșevică și condamnat la 8 ani privațiune de libertate, iar soția sa, Ioana, copii Maria, Lidia și Boris au fost deportați în regiunea Tomsk din Siberia, ca familie de "chiaburi". Măcelul mondial din 1941-1945 a făcut să moară pe front 35 de bărbați din acest sat, precum urmează: Alexei Apostol, Simion Apostol, Ștefan Berezovschi, Simion Brumarețchi, Ion Bulat, Efim Floarea, Feodor
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
facilita instalararea orânduirii comuniste în Basarabia și pentru a se descotorosi de elementele care ar fi pus probleme sau care ar fi încetinit procesul, se plănuise că între 5 și 6 iulie 1949 peste 40.000 de persoane să fie deportate, însemnând undeva la 11.000 de familii, dintre care 7000 erau familii de țărani. Din raioanele Chiscareni, Bravicea și Cornesti trebuiau ridicate undeva la aproape șase sute de familii. În vara lui 1949 au loc o serie de întâlniri între Ion
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
trebuiau ridicate undeva la aproape șase sute de familii. În vara lui 1949 au loc o serie de întâlniri între Ion Borș, Vladimir Cazacu, Gavril Andranovici și Vladimir Teodorovici, îngrijorați de vestea că sovieticii au întocmit liste cu țăranii ce trebuiau deportați din satele lor. Cele mai mari motive de neliniște le avea Gavril Andranovici, care aflase de curând că trebuia să fie și el ridicat, dar nici ceilalți nu erau lipsiți de frământări. Știau prea bine că puteau să îi împărtășească
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
mașini și tractoare, incl. SMT Hristici (AOSP, F. 51, inv. 4, u.p. p. 11). 1940. La 10 noiem. administrația sovietică înregistrează aici 1563 de locuitori, incl. 1554 de moldoveni, 8 ruși, 1 ucrainean. 1941. La 13 iunie au fost deportați în reg Kurgan și Tomsk din Siberia: Nicandru Căldare cu soția Agafia, fiii Petru și Ștefan, Nadejda Goian cu fiul Boris, capul familiei Pantelei Goian fiind arestat și internat într-un lagăr sovietic, unde s-a stins din viață. 1941-1945
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
prea puține. Munca era organizată pe echipe și în mod individual, kolhoznicii avînd o normă de 1-2 ha de pămînt însămînțat. Seceta și foametea din 1946-1947 au adus suferințe enorme. În noaptea de la 5 spre 6 iulie 1949 au fost deportați în Siberia: Dora Apostol, (n. 1924) cu surorile Ana și Cecilia, Irina Calistru (n. 1886) cu fiul Ion, fiicele Elena și Valentina, Teodor Lozan (n. 1887) cu soția Feodosia, fiii Dumitru și Petru, fiicele Eugenia și Valentina. Alexandru Alexei (n.
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
democratice tradiții constituite în Basarabia și, deci, și solul cel mai fertil pentru o rezistență pe care, bineînțeles, regimul stalinist totalitar nu o putea admite. La 13 iunie 1941 cea mai mare parte a persoanelor din categoriile menționate au fost deportate din RSSM. Evident că deportarea din 13 iunie 1941 mai trebuie considerată și element al planului de "fortificare" a frontierilor, prin eliminarea din regiunile de frontieră a "coloanei a cincea", plan experimentat de regimul stalinist în ajunul și în timpul războiului
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
țărănești. Deși deportarea din anul 1951 s-a înfăptuit pe criteriu confesional dar nu de clasă ea de asemenea trebuie privită în contextul doctrinei staliniste a luptei de clasă. Cea mai gravă crimă a "martorilor lui Iehova" care au fost deportați din republică, în opinia conducerii Ministerului Securității al RSSM, era tendința lor "de a organiza o muncă dușmănoasa în scopul menținerii prin intermediul bisericii a influenței românești asupra populației religioase și educării unei atitudini negative față de orînduirea sovietică". Clericii și sectanții
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
membru al Partidului Național Țărănesc, începând cu anul 1936 până la desființarea partidului de autoritățile comuniste, în 1947. Condamnat la 15 ani de închisoare, a fost încarcerat la Aiud, Baia Sprie, Nistru și Râmnicu Sărat, iar după ispășirea pedepsei a fost deportat în Bărăgan. Revenit în București, a activat la întrunirile clandestine ale țărăniștilor. După anul 1989 a fost în conducerea Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, fiind ales ca deputat în Parlament în trei legislaturi consecutive (1990-1992, 1992-1996 și 1996-2000) iar în
Ion Diaconescu () [Corola-website/Science/305459_a_306788]
-
la închisoarea de la Râmnicu Sărat. Acolo a fost ținut în izolare, timp de cinci ani, până la eliberarea sa la 30 noiembrie 1962. După eliberare, persecuțiile regimului comunist nu au încetat. Imediat i s-a fixat domiciliu forțat în Bărăgan, fiind deportat la Rubla, regiunea Galați, astăzi denumită Valea Călmățuiului, în județul Brăila, una dintre cele 18 foste comune speciale, unde fuseseră deportați anterior alți opozanți ai regimului comunist. Acolo l-a cunoscut pe Corneliu Coposu cu care a păstrat legătura în
Ion Diaconescu () [Corola-website/Science/305459_a_306788]
-
1962. După eliberare, persecuțiile regimului comunist nu au încetat. Imediat i s-a fixat domiciliu forțat în Bărăgan, fiind deportat la Rubla, regiunea Galați, astăzi denumită Valea Călmățuiului, în județul Brăila, una dintre cele 18 foste comune speciale, unde fuseseră deportați anterior alți opozanți ai regimului comunist. Acolo l-a cunoscut pe Corneliu Coposu cu care a păstrat legătura în continuare. Revenit în București în 1964, a avut dificultăți în a-și găsi de lucru. În cele din urmă, a fost
Ion Diaconescu () [Corola-website/Science/305459_a_306788]
-
democratice, propagandă care devine o preocupare zilnică a celor care considerau "marele prieten de la răsărit" ca salvator al României. Prin Decretul Lege 1640/1945 numeroși timișoreni (bărbați între 17-45 de ani, femei între 17-30 de ani) au fost ridicați și deportați în lagăre de muncă, iar în întreprinderile industriale și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere. Profesori universitari, medici, ingineri, avocați, artiști, tehnicieni, muncitori, funcționari, precum legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc, sunt trecuți pe liste cu "dușmani ai
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
frontul de est. Un moment dramatic s-a consumat în noaptea de 29/30 iunie 1941 când de aici au plecat două trenuri încărcate cu câteva mii de evrei ieșeni (între 4.500 și 7.000) care urmau să fie deportați. Acele trenuri au fost denumite ulterior "trenurile morții". Primul tren a plecat spre Călărași, parcurgând acest drum în șapte zile, iar cel de-al doilea a mers spre Podu Iloaiei, făcând până acolo opt ore. Trei sferturi dintre evrei au
Gara Iași () [Corola-website/Science/313039_a_314368]
-
gândire, care dorea instaurarea unei puteri centrale absolute, precum și a unui cod penal sever și a unui sistem de legi aplicabile tuturor. Împăratul a înlăturat vechea nobilime, i-a confiscat armele, i-a distrus fortificațiile și nu a ezitat să deporteze pe unii dintre ei. El i-a ținut sub control pe intelectuali care, până atunci, formaseră o mare parte din clientela seniorială, mereu gata să critice sau să contrazică. Cărțile clasice, care exprimau gândirea vechii aristocrații, au fost condamnate la
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
unde a lucrat până la 11.01.1945. Sub conducerea Directorului General Nicolae Caranfil a contribuit în mod decisiv la amenajarea lacurilor din nordul Bucureștiului. A fost pus în disponibilitate de la U.C.B. pe 22.10.1945 prin decret regal, fiind deportat ca etnic german în U.R.S.S. la Krasnodon, în bazinul carbonifer al Donețului, unde a prestat ca cetățean român de origine etnică germană, timp de aproape un an (11.01.1945-5.12.1945) muncă pentru reconstrucția zonelor devastate de război
Eduard Lindner () [Corola-website/Science/314521_a_315850]
-
la Universitatea din Haifa, a fost laureata a Premiilor Israel (1999) și EMET (2007). s-a nascut că Marika Jakobovits, la Timișoara, în România într-o familie evreiască din pătură mijlocie. Deoarece, cu câteva excepții, evreii timișoreni nu au fost deportați spre exterminare în timpul Holocaustului, familia ei a supraviețuit anilor celui de-al doilea război mondial și ai regimului fascist în România. După studii liceale la gimnaziul evreiesc și la liceul clasic din orașul natal, a emigrat în Israel în anul
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
basarabean, își ia brevetul de pilot la vârsta de 35 de ani și începe o cariera remarcabilă de pilot sportiv. În timpul celui de al Doilea Război Mondial a activat ca pilot în „Escadrila Albă”. După război a fost închisă și deportată în Bărăgan. s-a născut la Tver, lângă Moscova, pe 17 iunie 1901, în familia generalului de cavalerie Evgheni Brjozovski. Mama ei provenea dintr-o veche familie aristocratică, al cărei arbore genealogic cobora adânc în istoria Rusiei imperiale. Printre strămoșii
Nadia Russo () [Corola-website/Science/314661_a_315990]
-
arată că limba română este vorbită de 996 de locuitori, maghiară de 54 și 9 locuitori vorbeau altă limbă. Potrivit aceluiași recensământ, 992 au fost greco-catolici, 43 evrei, 23 Evanghelici protestanți și 1 Catolică. În timpul ocupației germane, evreii au fost deportați (mai 1944) și uciși în lagărele de exterminare naziste. Situat în partea de nord-est a Giurtelecu Șimleului, cimitirul evreiesc este în ruină. Legături externe http://www.giurtelecusimleului.ga/
Giurtelecu Șimleului, Sălaj () [Corola-website/Science/314766_a_316095]