3,167 matches
-
Învățării În educația de bază de calitate, pentru toți copiii. Școala de tip incluziv este școala de bază accesibilă, de calitate și care Își Îndeplinește menirea de a se adresa tuturor copiilor, a-i transforma În elevi și a-i deprinde și abilita cu elementele esențiale necesare integrării lor sociale. Educația incluzivă presupune un proces permanent de Îmbunătățire a instituției școlare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de Învățământ a
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
cu o expresie fonică. Pentru individ și pentru viața sa obișnuită în cadrul comunității, acest mijloc de comunicare îmbracă forma limbii materne. Numim limbă maternă limba uzuală a mediului social originar al celui care vorbește, al locutorului, pe care acesta o deprinde în copilărie, ca primă manifestare a limbajului pentru el. După însușirea acestei limbi iar uneori −în cazul viețuirii într-un mediu aloglot− în timpul însușirii ei, se poate deprinde și folosirea altei limbi, dar, de obicei, limba maternă este cea care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
social originar al celui care vorbește, al locutorului, pe care acesta o deprinde în copilărie, ca primă manifestare a limbajului pentru el. După însușirea acestei limbi iar uneori −în cazul viețuirii într-un mediu aloglot− în timpul însușirii ei, se poate deprinde și folosirea altei limbi, dar, de obicei, limba maternă este cea care dă individului matricile definitive pentru interpretarea realității prin limbaj. De aceea, simpla enunțare a cuvîntului limbă aduce în conștiință ceea ce înseamnă de fapt "limbă maternă" și numai în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se stabilește o legătură, o convenție (implicită) de a înțelege aceleași lucruri prin aceleași enunțuri. Așadar, locutorul "simte" în conștiința sa pe interlocutor și se adresează acestuia într-o manieră în care îi face posibilă înțelegerea. Cînd învață limba, vorbitorul deprinde în mod intuitiv și alteritatea, știința de a folosi limba asfel încît să fie înțeles și, ca atare, alteritatea se manifestă și prin efortul de integrare în felul de a fi al celorlalți, atunci cînd învățăm limba și nu numai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este rezultatul nemijlocit al conviețuirii în comunitate. Prin această conviețuire, individul uman exersează aptitudinea limbajului prin folosirea unei limbi în relația cu obiectele lumii și în relația cu ceilalți componenți ai comunității. Sub acest aspect al relației cu ceilalți, vorbitorul deprinde exercițiul alterității, care nu se rezumă însă la folosirea limbii în comunicare, ci privește întreaga sa viață în societate. Aducînd în discuție comunicarea, se profilează o altă perspectivă de a privi pe vorbitorul unei limbi. În această ipostază el este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
individul învață o însumare idiomatică ce cuprinde sistemul și norma care corespund unui stadiu de limbă. De fapt, ceea ce se impune mai întîi individului sînt faptele de limbă, pe care le memorează în mai mare sau în mai mică măsură, deprinzînd, în același timp, și cum să le folosească, căci, fără aceste fapte, sistemul și norma ar fi lipsite de conținut. Treptat, individul își însușește norma după care funcționează limba în comunitatea sa, adică un cuantum de impuneri (de reguli) sociale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ale uneia sau alteia dintre limbi. La nivelul morfologiei, conștiința lingvistică se relevă îndeosebi atunci cînd anumite categorii gramaticale au redări diferite în limbi diferite. Este edificator în acest sens efortul depus de un vorbitor al limbii române pentru a deprinde categoria aspectului verbal, exprimată la nivel morfologic în unele limbi slave sau germanice, dar realizată prin mijloace lexicale în limba sa maternă. Cu mari dificultăți deprinde, de asemenea, un maghiar exprimarea morfologică a categoriei genului dintr-o limbă străină, întrucît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
edificator în acest sens efortul depus de un vorbitor al limbii române pentru a deprinde categoria aspectului verbal, exprimată la nivel morfologic în unele limbi slave sau germanice, dar realizată prin mijloace lexicale în limba sa maternă. Cu mari dificultăți deprinde, de asemenea, un maghiar exprimarea morfologică a categoriei genului dintr-o limbă străină, întrucît în limba sa această categorie nu există. La nivel lexical, există numeroase diferențe între limbi în ceea ce privește modalitatea de detaliere a unor aspecte ale realității sau de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care nu-i este atribuit în mod întîmplător, ci decurge din exigența de a corespunde unui alt nivel de cunoaștere, de a exprima noi domenii ale realității și din alte perspective decît cele obișnuite. De altfel, folosirea limbii literare se deprinde în instituții (în special în instituții de învățămînt), formele și structurile ei avînd de obicei motivații ce depășesc cadrul tradiției transmise din generație în generație. Impus prin activitatea voinței normative și prin acordul social, aspectul limbii de cultură (un aspect
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
359. Pe de altă parte, elementele lingvistice de bază, numele, funcționează ca nume atît pentru o întreagă clasă de realități cu trăsături comune, la nivelul limbii, cît și pentru fiecare dintre aceste realități, în vorbire. Din acest motiv, lecția limbii deprinde spiritul cu conceperea multiplului prin unic, deoarece, în comunicare, se oferă de obicei informații despre obiecte singulare, dar faptul că aceste informații sînt înțelese se datorează cunoașterii deja existente despre obiecte în general. Textul filozofic și cel poetic reprezintă singularități
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lui au ridicat o biserică și mai multe școli. Mama sa a fost Maria (n. Alexovici), a cărei nepoată de soră, Ecaterina Karaboas, va fi mama dramaturgului I. L. Caragiale. La o școală din Șcheii Brașovului L. a urmat cursul primar, deprinzând carte românească și grecească. A învățat apoi la gimnaziul săsesc din Brașov (unde a putut dobândi o bună cunoaștere a limbii germane) și, se pare, la Blaj. Prin 1827 este trimis la Buda pentru studii de istorie; el este însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
introducând 46 GÂNDITORUL SINGURATIC în ele și expresii din dialectul local. Pentru însușirea regulilor gramaticale, ca și la orele de matematică, obișnuia să propună un exemplu interesant și de un anumit nivel de dificultate. Pe baza acestuia, elevii trebuiau să deprindă aplicarea regulilor în alte cazuri. Îi ducea pe copii în excursii, inclusiv la Viena. Pe drumul până la îndepărtata gară Gloggnitz, le cerea acestora să identifice pietrele, plantele și arborii din pădure. Pe străzile Vienei, le punea întrebări despre stilurile arhitecturale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vorbim despre curgerea lui, potrivit analogiei cu râurile.“51 Observația importantă aici este aceea că întrebările și problemele filozofice pot lua naștere adesea atunci când expresiile limbajului nu sunt utilizate în situații practice, acele situații în care noi toți am fost deprinși să le utilizăm învățând limbajul. Filozofii își îndreaptă adesea atenția spre expresii, le examinează, pentru a spune așa, într-un vacuum, în afara contextelor în care sunt deprinși oamenii să le folosească. Întrebările socratice din dialogurile lui Platon, „Ce este binele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sunt utilizate în situații practice, acele situații în care noi toți am fost deprinși să le utilizăm învățând limbajul. Filozofii își îndreaptă adesea atenția spre expresii, le examinează, pentru a spune așa, într-un vacuum, în afara contextelor în care sunt deprinși oamenii să le folosească. Întrebările socratice din dialogurile lui Platon, „Ce este binele?“, „Ce este virtutea?“, constituie bune ilustrări ale acestei mișcări pe care o fac filozofii. Numai cel care se întreabă ce este timpul în genere va fi tentat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu anumite caracteristici și precedente o realizează în anumite împrejurări. Ceea ce știm despre acea persoană și acele împrejurări ne va permite, în condiții normale, să decidem dacă ea citește sau nu. Schimbarea care a avut loc atunci când un copil a deprins cititul este „o schimbare a comportării sale“. Această schimbare este cea care îi permite învățătorului să spună că „a început să citească“ despre un copil care nu știa să citească. Prezența sau absența unor senzații caracteristice cititului pot să fie
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aibă o instruire adecvată, cunoștințe temeinice despre ființa umană și comportamentul ei, abilitate metodică și competență de bun comunicator. Stimularea comunicării în timpul consilierii Toate abilitățile necesare unei consilieri de succes a oamenilor din subordine se învață prin studiu și se deprind prin exersare sistematică. Sub semnul abordării practice a comunicării, oferim exemple de afirmații, întrebări și expresii pe care un lider le poate folosi pentru a susține o comunicare eficientă pe timpul consilierii ce urmărește fie corectarea și îmbunătățirea muncii angajatului, fie
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
deschis expoziția ei, fără concurs guvernamental, din mijloace proprii, în localul ei restrîns. Dacă acea expoziție de obiecte confecționate de români n-a fost splendidă ca să uimească ochii lumii, a dovedit, pentru cine știe a vedea, că talentul de a deprinde meserii oricît de grele nu-i lipsește românului, ci ocazia și putința de a dezvolta acele aptitudini, de a-și exercita puterile" (De cîțiva ani încoace...). Tot aici enumeră și piedicile care stau în calea dezvoltării unei industrii naționale: "Cea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și că avocații și politicienii noștri sînt cu desăvîrșire prinși de curentul de a înstrăina, prin toate mijloacele, țara lor, pentru acela perspectiva unui viitor mai bun pentru poporul românesc nu există. Rămas îndărăt din cauza nestatorniciei istoriei sale, trebuind să deprindă a priori și prin școală oarecum ceea ce alte popoare au deprins prin tradiție și experiență proprie, fără putere de a rezista în afară, subminat de o imigrație lacomă, numeroasă și disprețuitoare de țară, guvernat chiar de elemente străine, pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
curentul de a înstrăina, prin toate mijloacele, țara lor, pentru acela perspectiva unui viitor mai bun pentru poporul românesc nu există. Rămas îndărăt din cauza nestatorniciei istoriei sale, trebuind să deprindă a priori și prin școală oarecum ceea ce alte popoare au deprins prin tradiție și experiență proprie, fără putere de a rezista în afară, subminat de o imigrație lacomă, numeroasă și disprețuitoare de țară, guvernat chiar de elemente străine, pentru care patrie și naționalitate sînt nu convingeri, ci pretexte de a parveni
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Principalul factor alimentar asociat cu această reducere a riscului? Creșterea consumului de fructe și legume (vitamina C pe care acestea o conțin inhibă formarea compușilor carcinogeni În stomacă. Cum se realizează practic acest lucru? Bunele obiceiuri ar trebui să se deprindă Încă din copilărie, Întrucât cancerul este rezultatul unui proces lent și complex. Mijloacele de echilibrare a alimentației? Reducerea aportului de grăsimi și creșterea consumului de fibre din fructe și legume. Trebuie reținut faptul că mai sunt Încă multe de descoperit
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
și prea puține nutrimente bune. REGULA NR. 4: Reduceți consumul de sare Sarea creează repede obișnuință, astfel că o consumăm În general În cantitate prea mare. Acest aport excedentar de sodiu provoacă hipertensiune și multe alte boli. Nu numai că deprindem prostul obicei de a ne săra sistematic mâncarea din farfurie (uneori chiar fără s-o fi gustat Înainteă, dar consumăm (fără să știmă zilnic și alimente În care se ascunde sare: mâncăruri gata preparate congelate, produse de patiserie, supe la
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
În comun este un element ce trebuie păstrat; convivialitatea unei mese cu ceilalți ne permite nu doar să mâncăm agreabil și cu plăcere, dar invită și la cumpătare. Pe scurt, mâncați cu inteligență și bucurie, e un obicei ce se deprinde Încă de la naștere. Nu neglijați mai ales micul dejun, este masa cea mai importantă a zilei. De asemenea, ocupați-vă cu grijă de mesele voastre. Nu ezitați să mâncați mai puțin cantitativ, acordând mai multă atenție calității. Nu cantitatea ne
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
establishment fără echivoc axiologic. Unii au ei înșiși talent artistic și, în momentele de respiro pe care profesiunea din care-și câștigă existența le îngăduie, scriu, pictează, cântă la pian, vioară ori alt instrument muzical ale cărui secrete le-au deprins și exersat din copilărie. Ce se poate face, însă, pentru cealaltă parte, majoritară, a unei societăți pentru care, dintr-un cumul de motive obiective și subiective, cultura nu constituie o prioritate? Ei vor fi destul de greu, unii, imposibil de atras
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mare cu automobilul pe bulevardul Radomira Putnika, cu condiția să-l fotografieze pe el și nu strada, ca să nu i se localizeze poziția cu ajutorul cadrajului. Sporovăiseră În nemțește cât durase pânda, pe când Faulques se juca cu camerele foto, ca să-l deprindă pe celălalt cu ele, iar interlocutorul lui, ascuns Între doi saci cu pământ, fuma țigară după țigară, aplecându-se din când În când ca să arunce o privire atentă În lungul țevii unei puști SVD Dragunov, pe care, lipită de un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
punctul nevralgic care le-ar putea, în cele din urmă, justifica. Călătoria lor în timp e subiectivă și urmează meandrele unei imprevizibile memorii afective, care îngăduie evocării să se lase impregnată de un lirism subteran. Mecanismele trăirii acestui timp interior, deprinse din scrierile lui Marcel Proust, William Faulkner, James Joyce ori D. R. Popescu, ies în evidență chiar în romanul Coborând spre nord-vest, unde își află cea mai adecvată expresie. Tema descendenței, care răzbate în mai toate scrierile prozatorului, se va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]