6,256 matches
-
MIRCEA MUTHU Homo balcanicus Sintagma generică homo balcanicus trimite, în majoritatea cazurilor, la o tară descriptivă și categorială. Este ca și cum categoria aceasta, redevabilă prin contanimare parțială omului bizantin, se întinde ca un elastic peste realități și ideologii variate iar finalitatea acestui proces este, în chip paradoxal, una de autonegare. De la o particularizare geopolitică, proiectată pe o
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
semantice și referențiale dintre adjectiv și nume e foarte veche și dezbătută în literatura de specialitate. Substantivul este un concept care decupează ocurențe specifice în universul referențial. Adjectivul în schimb nu beneficiază de referință proprie. Tipul calificativ reprezintă un concept descriptiv, caracterizant; adjectivul denotă proprietăți ale unor referenți deja constituiți. Tipul secund, categorial nu denotă proprietăți inerente numelor adiacente, ci îndeplinește în cadrul grupului nominal în care apare o funcție de identificare, de clasificare, de restrângere a predicației. Așadar, adjectivul, fie el calificativ
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
pentru că, deși se manifestă în domeniul ingineresc, coroziunea biologică trebuie abordată „pe limba ei“, adică dinspre domeniul bio. Autorii au avut în obiectiv doar abordarea foulingului biologic și a consecinței acestuia, coroziunea biologică, dintr’un unghi inedit, unul mai puțin descriptiv decât în literatura momentului de început, dar mai fiziologic - calea cea mai sigură de accesare a aspectului ecologic care, în ultimă instanță, relație nutrițională înseamnă. Dar, pentru a asigura conexiunea acestei abordări în ansamblul coroziunii, din care tema nu poate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de organizare a materiei. Iată de ce convingerea noastră este că în stadiul actual al cunoașterii nu putem tenta unul, ci o sumă de mecanisme - fiecare luând în seamă o latură a viului - pentru descrierea coroziunii biologice, mai mult, încă doar descriptive. Mecanismele sunt diverse și vor fi discutate în continuare într’o ordine dictată de complexitatea crescândă a fenomenelor implicate/ întrebuințate de foulingul biologic - de la fizico chimice la biochimice - dar care conduc spre aceeași finalitate. 2.3.4.4.1. Mecanismul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
trata- rea suprafețelor prin vibrații adânci ale pastei, amintind de emailuri sau structuri telurice. Lucrarea a figurat în expoziția din 1881, deschisă la București, când autorul a primit Me- dalia "bene merenti" clasa a II-a, cu titlul, oare- cum descriptiv, menționat în paranteză. Inventarul acestei naturi moarte ne relevă, grupate pe o masă privită puțin lateral, acoperită cu o pânză albă, desfășurarea pe un traseu ima- ginar, curbat la baza cadrului, a unei adevărate imagini a opulenței autumnale: struguri de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
erudiție în legătură cu istoria producției de cărți spre a fi în măsură să se pronunțe asupra unor probleme care, prin implicațiile lor privind data, ordinea edițiilor etc., pot prezenta importanță pentru istoria literară. Trebuie, așadar, să se facă distincție între bibliografia "descriptivă", care folosește toate tehnicile colaționării și examenului structurii cărților, și bibliografia "enumerativă", care se mărginește să întocmească liste de cărți oare nu dau decât datele descriptive necesare pentru identificarea cărții. *6 După ce s-a îndeplinit sarcina preliminară a strângerii și
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
pot prezenta importanță pentru istoria literară. Trebuie, așadar, să se facă distincție între bibliografia "descriptivă", care folosește toate tehnicile colaționării și examenului structurii cărților, și bibliografia "enumerativă", care se mărginește să întocmească liste de cărți oare nu dau decât datele descriptive necesare pentru identificarea cărții. *6 După ce s-a îndeplinit sarcina preliminară a strângerii și catalogării materialului, începe procesul de editare. Acesta constă adesea dintr-o serie de operații extrem de complexe <nota> * Aici, în versiunea germană (p. 63), este amintită și
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
Cea mai aplicată este, fără nici o Îndoială, teoria pertinenței, care este, În același timp, teorie și metodă de analiză a enunțului În context. De aceea, cred că exemplele supuse analizei În subcapitolul respectiv scot În evidență cel mai bine mecanismele descriptive și explicative ale modului În care contextul, ca set de propoziții (din care o parte cea mai mare sunt anterioare momentului interpretării, iar cealaltă este construită simultan cu desfășurarea interpretării), interacționează continuu cu enunțul, pe Întreg parcursul actului de interpretare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fantezia își găsește noi domenii de afirmare. După 8-9 ani, se formează capacitatea de a compune, crește capacitatea de a povesti și de a crea povestiri, de a crea intriga de acțiune, culoarea locală și abilitatea de a folosi elemente descriptive literare. În jurul vârstei de 9 ani, desenul devine iar interesant pentru copil și apare mai încărcat de atmosferă, deoarece anumite clișee de pomi, case, persoane, constituie puncte de plecare pentru individualizări de teme. Se evidențiază acum tehnica redării elementare a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sau prin care acționează unul asupra celuilalt, transformând atât universul psiho-comportamental al celuilalt, cât și realitatea socială și naturală. Inițiatorul teoriei actelor de limbaj - Austin - este cel care pune în scenă ideea că limbajul nu are în principal o funcție descriptivă, ci una acțională, performativă. Rolul fundamental descriptiv sau referențial al limbajului, Austin îl numește „iluzie descriptivă”. Prin exprimările noastre concrete sau actele noastre de limbaj noi îndeplinim cel puțin unul din următoarele acte: actul locuționar, actul ilocuționar și actul perlocuționar
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
transformând atât universul psiho-comportamental al celuilalt, cât și realitatea socială și naturală. Inițiatorul teoriei actelor de limbaj - Austin - este cel care pune în scenă ideea că limbajul nu are în principal o funcție descriptivă, ci una acțională, performativă. Rolul fundamental descriptiv sau referențial al limbajului, Austin îl numește „iluzie descriptivă”. Prin exprimările noastre concrete sau actele noastre de limbaj noi îndeplinim cel puțin unul din următoarele acte: actul locuționar, actul ilocuționar și actul perlocuționar. Ultimele două dau seamă de dimensiunea performativă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
socială și naturală. Inițiatorul teoriei actelor de limbaj - Austin - este cel care pune în scenă ideea că limbajul nu are în principal o funcție descriptivă, ci una acțională, performativă. Rolul fundamental descriptiv sau referențial al limbajului, Austin îl numește „iluzie descriptivă”. Prin exprimările noastre concrete sau actele noastre de limbaj noi îndeplinim cel puțin unul din următoarele acte: actul locuționar, actul ilocuționar și actul perlocuționar. Ultimele două dau seamă de dimensiunea performativă, acțională a producțiilor noastre discursive, astfel încât, prin discursul nostru
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
prezintă o anumită „încărcătură” subiectivă datorită legăturii judecăților apreciative cu valorile și criteriile valorice, dar mai ales datorită predominării termenilor vagi. Consecințele acestei predominări fiind imprecizia și ambiguitatea referențială. Am putea discrimina și o modalitate explicativă în opoziție cu una descriptivă. Opoziția descriere / explicație, dar e o opoziție, mai curând, complementară, întrucât explicațiile pur teoretice ar rămâne doar simple speculații fără descrierile faptelor, iar descrierile empirice se înscriu, în genere, într-un cadru explicativ. Ficțiunea, producție a imaginației, este văzută ca
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
referință la realitate a enunțurilor, am putea spune că aceste nuanțări ale adevărului se regăsesc mai mult în științele sociale și mai puțin în științele naturii, predominante în modalitatea apreciativ-evaluativă și cea explicativă, mai puțin în modalitatea designativ informativă și descriptivă. 3.5.3. „Doxa” și „episteme” prin limbaj Încă din antichitate, Platon delimitase între două forme sau finalități ale actului de cunoaștere: doxa (credință sau opinie), pe de o parte și episteme (știință), pe de altă parte; aceasta în dialogul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
încurajeze anumite reacții ale audienței de masă”. (Tim O’Sullivan, 2001:265). Ea le spune oamenilor, mai curând, ce să gândească și nu cum să gândească. Discursul propagandistic nu ia atât o formă argumentativă cât una afirmativ-imperativă, nu este atât descriptiv, cât prescriptiv și normativ. Rolul fundamental al discursului propagandistic este unul mobilizator, impulsionând și stimulând ideile, atitudinile, comportamentele și acțiunile compatibile și susținătoare direcției ideologice propuse. Un loc specific, în cadrul discursului propagandistic, îl ocupă anumite intervenții discursive scurte numite slogan
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Lectures. Scopul fundamental al lui Austin, în William James Lectures fiind acela de a se opune convingerii larg răspândită în filosofia anglo saxonă a vremii, conform căreia limbajul are funcția de a descrie o stare de fapte. Acest caracter fundamental descriptiv al limbajului, Austin îl va numi „iluzie descriptivă”. (cf. Moeschler, 1999:45 CONCLUZII Dintr-o perspectivă mai profundă, se poate spune că realitatea, în sens kantian de „lucru în sine”, nu poate fi rostită. Cuvintele par sau sunt nepotrivite pentru
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
James Lectures fiind acela de a se opune convingerii larg răspândită în filosofia anglo saxonă a vremii, conform căreia limbajul are funcția de a descrie o stare de fapte. Acest caracter fundamental descriptiv al limbajului, Austin îl va numi „iluzie descriptivă”. (cf. Moeschler, 1999:45 CONCLUZII Dintr-o perspectivă mai profundă, se poate spune că realitatea, în sens kantian de „lucru în sine”, nu poate fi rostită. Cuvintele par sau sunt nepotrivite pentru a reda o astfel de realitate, nu din cauza
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
reflectează asupra modului în care imaginea anarhiei internaționale este construită prin opoziție cu o presupusă ierarhie internă, prin care regulile sociale care guvernează viața internă sunt anulate pe plan internațional, prin care prezența și acțiunea internațională a statelor este gândită descriptiv, dar și normativ, ca o sferă distinctă de politica internă, de existențele concrete ale indivizilor, de considerente legale sau morale, chiar distinctă de corporalitatea, particularitatea acelor oameni care de fapt reprezintă statul pe plan internațional. Feminismul constructivist este preocupat de
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
Dar acest aspect, atât de observabil, atât de strident, nu constituie o scăpare din vedere sau o neglijență, pentru că cele două comentarii picturale ale lui Corrain și Beyaert poartă cu ele parte din urmele fantomatice ale operei lui Greimas. Nuanțe descriptive sau interpretative din aceste contribuții arată că prezența unui gol în textul unui comentariu nu este în mod obligatoriu o absență. Ce se poate face cu o prezență fantomatică? Răspunsurile nu pot fi decât prudente, deschise și provizorii. Comentariul Luciei
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
semnificație autonomă, dotat cu o structură care poate fi izolată de întregul mesaj. În Lerecit, după ce pune în paranteză problema mediului reprezențional, Jean-Michel Adam dezvoltă această observație și identifică stratul de semnificație narativă ca pe o categorie textuală paralelă celei descriptive, explicative sau conversaționale. Adam notează faptul că textele pot fi rezultate ale combinării mai multor tipuri textuale, adică descriptiv, explicativ sau conversațional și că într un text, unul dintre aceste tipuri poate uneori să fie, alteori poate să nu fie
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
problema mediului reprezențional, Jean-Michel Adam dezvoltă această observație și identifică stratul de semnificație narativă ca pe o categorie textuală paralelă celei descriptive, explicative sau conversaționale. Adam notează faptul că textele pot fi rezultate ale combinării mai multor tipuri textuale, adică descriptiv, explicativ sau conversațional și că într un text, unul dintre aceste tipuri poate uneori să fie, alteori poate să nu fie dominant. În mod similar, Seymour Chatman pledează pentru înțelegerea textului în termenii unei tipologii textuale care fundamentează structurile actualizabile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
pledează pentru înțelegerea textului în termenii unei tipologii textuale care fundamentează structurile actualizabile în diferite manifestări de suprafață. El prezintă trei astfel de structuri. Una narativă, pe care o valorifică în mod explicit și o diferențiază de o narațiune, alta descriptivă și alta argumentativă, despre care crede că pot coexista în același text și că pot funcționa, una în serviciul celeilalte. Toate aceste notații arată că în narațiune există uneori, așa cum spune și Gerald Prince în Narrativehood, Narrativeness, Narrativity, Narratability, mult
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
să stabilească un set supplementar de relații cu ceea ce Lyotard numește le savoir en general, cu ceea ce Huhn numește mediere narativă, cu liniile lui Sterne și linia lui Hillis Miller, cu narațiunea construită, cu volatilitatea definiției lui Ryan, cu denivelarea descriptivă, cu privirea pictorului implicat și privirea audienței implicate. În acest fel, pictura narativă devine purtătoare de alte noi realități și de alte noi ontologii, sub o altă privire, care vede lucrurile diferit și reprezintă ceea ce vede într-un mod diferit
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
avea un succes limitat și că aplicarea ei forțată, dincolo de această limită, poate bloca cercetarea. A trebuit să fie acceptat faptul că regulile general valide, metodologia generală care orientează pașii cercetării obiectului narativ independent de ritmurile picturii, de secvențialitate, denivelare descriptivă, privirea pictorului implicat sau privirea audienței implicate: „pur și simplu nu există”. A trebuit să fie admis faptul că regulile metodologice au de multe ori, din motive istorice, sociologice, psihologice sau religioase, consecințe nedorite și că trebuie adaptate uneori împrejurărilor
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
din motive istorice, sociologice, psihologice sau religioase, consecințe nedorite și că trebuie adaptate uneori împrejurărilor și reinventate. S-a considerat, în aceste condiții, că cercetarea picturii narative are nevoie de un număr de metode conectate parțial, care să funcționeze preponderent descriptiv, fără clasificări, tipologizări sau conceptualizări naratologice, fără exces de concepte teoretice și cu limitări inerente în planul explicației și predicției. S-a pornit de la ideea că atunci când descriem aspecte complexe, problematice și necategorizabile ale lumii picturale, încercarea de a le
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]