3,459 matches
-
Călușarilor să păstreze rădăcinile adânci ale trecerii tinerilor în rândul bărbaților războinici la vechii daci. Acești tineri inițiați formau o conferie de războinici, care purta numele de „lupi” sau „cei asemenea lupilor”, numele lor dând apoi numele etnic de daci. Deslușind „dimensiunea mitică a istoriei dacilor”, Mircea Eliade găsește similitudini între mitologia dacică și cea romană: „Este semnificativ că singurul popor care a reușit să-i învingă definitiv pe daci, care le-au ocupat și colonizat țara și le-a impus
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
doar o singură dată în vuietul necruțător al orașului, la Elisa Nieri (galantissima spioană!), la dansatoarea Lola Montès, la damnatele femei încolăcite desfătător și desfrânat, la o anumită modistă, erudită și pioasă, la a doua Berthe, ultima lui amantă, abia deslușită în chinurile bolii tot mai devastatoare... undeva... în Belgia... Brusc, reintri în clipa ta, în cotidian: țiuiturile sfredelitoare din urechi, urletul permanent al hidroforului dezlănțuit, zgomotul sacadat al tramvaielor, surprizele acustice iscate de toboganul de tablă al gunoierului, răbufnirile industriale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
mimicogestual reprezintă un simbol puternic al identității lor în colectivitatea surzilor. 1. Experiența didactică în colectivele de elevi cu deficiențe de auz Școala rămâne un etalon al negocierilor valorice în care cei implicați în procesul instructiv-educativ afișează atitudini, interese, preferințe, deslușesc valorile și propun modele comportamentale. Alături de elevi, profesorul reprezintă unul dintre „pionii” principali. Dacă în școala tradițională profesorul este privit ca o autoritate care deține adevărul, în școala modernă profesorul este o sursă de experiență pentru elevii clasei. Pe parcursul celor
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
repartizează pasagerii, combinând naționalitățile și vârstele. Noi vom fi în total 5, ceilalți doi fiind doi bătrâni pereche, din Berkeley, California. Sala de mese e în orice caz mai mare decât cea mai mare sală-restaurant din București. Încerc să mă deslușesc, cum e posibil să întreție atâția oameni de serviciu. O listă imensă de mâncăruri, frumos tipărită și legată imi mărește curiozitatea. Fac pariu cu soția, că nu voi dori ceva ce să nu găsesc. Mi-am pus în gând mușchi
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
în peninsulele de la Marea Baltică Mergeam amândoi de-a lungul țărmului mării. Mă luase de braț și se sprijinea ușor de umărul meu, împingându-mă puțin în fața sa. Chipul lui avea această expresie hotărâtă și veselă pe care nu i-o deslușesc decât în minutele în care, singur cu mine, e tacut, stăpânit de un fel de mulțumire concentrată, după cum o dovedește expresia feței sale. Mă întreabă: La ce te gândești? Îi răspund: Mă gândesc la eroul lui Homer despre care se
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
prezență și un reper. Și nu numai la Academie sau la Universitate. Relatam odată prima mea călătorie la Chișinău și povesteam scena pe care nu o voi uita niciodată: în autobuzul Iași-Chișinău, tatăl și fiul, cu un dicționar în mână, deslușeau sensurile și conotațiile cuvintelor românești. Și mai este ceva ce oferă unicitate intelectualului basarabean: militantismul său onest pentru afirmare, nu atât din dorința de a urca treptele unei ierarhii cât, mai ales, din patriotism autentic, pentru reprezentarea și întărirea spațiului
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de întreaga orchestră: Semnalăm, de asemenea, dialogul cursiv dintre viorile prime și cele secunde, susținut de fagoți și clarinet. După o parte conclusivă, revine în pianissimo fremătul de la începutul mișcării. Urmează dezvoltarea, prelucrarea materialului melodic, a temelor și motivelor. Se deslușește în această dezvoltare, spunea Bernard, când o voință severă, puternică, când o dezamăgire tragică, iar pe alocuri se ivesc episoade visătoare, lirice, expresii ale idealu rilor frumoase, atrăgătoare, pentru a căror înfăptuire se duce o luptă eroică, cu multe peripeții
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
ceea ce lui Paulescu i se pare o absurditate. Ca absurdul să fie și mai complet a desființat două din cele 3 funcții ale preoției; cele de sacrificatori și judecători, rămânând doar funcția de învățător, învățător care să interpreteze și să deslușească credincioșilor biblia după propria înțelegere, pregătire și capacitate. A coborât, cu alte cuvinte, misiunea creștină din cer în țărână, iar controlul acesteia a dispărut, pentru că “dând afară din Biserică pe conducătorul ei suprem a anihilat primul atribut al bisericii infailibilitatea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în numărul festiv, și la petrecere. Numai îmbrățoșări, zâmbete, pupături, pace și armonie ca-n Banat, dincolo de țâfne și orgolii, dincolo de mici și mari frustrări, de vechi și noi vrăjmășeli între generații, stiluri, politici. Cel puțin astfel mi s-a deslușit mie toată povestea prin dioptrii, când la adunarea festivă am bălmăjit cotropită de emoție câteva cuvinte și am început să scot dintr-o plăsuță o bucată de zinc cu fotografia lui Joyce, un căpețel de creion de făcut machetele și-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
de ironie și de joc ceva mai ieșită din comun, din motive nu foarte limpezi, nici acestea. Pur și simplu ele există. Așa încât de-a lungul vieții mele de până acum am auzit vorbindu-se (îi las pe cititori să deslușească titlurile reale ale cărților cu pricina, întrucât nu este deloc greu) despre Cântăreața ogivală sau acefală, Așteptându-l pe Poirot, Un veac de lactate, Războiul sfârșitului spumii, Mătușa Iulia și gunoierul, Copiii miezului burții, Lacrimi și dinți, În astuparea timpului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
asortată, iar alta Lăcrămioara. La un moment dat descoperisem că cineva le-a scris numele „în frunte“ (mă rog, nu tocmai în frunte, ci mai sus, dar dacă le pieptănai bine bretonul și le chinuiai îndeajuns, cu puțin noroc puteai desluși câteva litere scrijelite-n plastic). Mai existau (nu tocmai simultan) următoarele: un cal roșu cu roți negre în loc de copite, doi urși, o maimuță în carouri cu salopetă și moacă debilă căreia i-am făcut bujori cu carioca, niște câini de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
orizontale ale literei mi-au străpuns de trei ori ochii că un trident țâșnit din învolburarea oceanului de particule-unde. Solicitarea extremă a întregii ființe m-a adormit la loc (sau o fi fost un leșin?)... În vis mi s-a deslușit totul, așa cum m-am grăbit să notez mai apoi, în stare cât de cât lucida: E de la Ecologie: 2008 va fi verde. Chiar așa era primul E - verde... că o pace verde. Prin el am întrezărit mari mișcări de trupe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
florile o opreau când trecea ca să-i spună: Rămâi cu noi, surioară!". Iar dimineața soarele-i spunea: "Dă-mi părul tău ca să-l amestec cu al meu, iar când îmi voi răspândi pletele peste păduri și câmpii, nu se va desluși care-i părul tău și care-i al meu". iar râul îi spunea: "Treci prin apa mea și nici pietrele nu vor putea să deosebească pasul tău ușor de apele mele ușoare". Dar fata stătea în prag, fără să asculte
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mioapă a ajuns în locul de unde trebuia să ia tramvaiul. și a așteptat vreo jumătate de oră. după care s-a auzit un zgomot. un fel de uruială. și fata mioapă și-a dat seama că tramvaiul se apropie de stație. deslușea doar câteva forme în jurul ei. auzea vocile unor bătrâni agresivi care vorbeau tare și neclar despre lucruri citite prin ziare. și tramvaiul a ajuns în stație și fata cea mioapă s-a lăsat împinsă de gloată până când a simțit între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
se uită discret la ceas: era târziu, aproape miezul nopții. Vasile Elisav se ridică. Ieși. Intră în camera de baie, a cărei ușă o lăsă întredeschisă, deoarece-și spăla, acum, numai obrazul, dar cu fervoarea unei sacre abluțiuni, astfel încât nu desluși prea bine apelul telefonului mobil, lăsat să zumzăie în gol, fără să-i pună nimeni punct, vreo patru-cinci măsuri din Zauberflöte. — Ce-i asta, întrebă, surprins, dl Vasile Elisav, ieșind din camera de baie. — Sunteți incorigibil, dom profesor. Păi ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
progresivă a funcțiilor organismului, fenomen apărut în urma unui traumatism puternic. Practica chirurgiei de urgență și spiritul de observație, i-a adus pe chirurgi în fața acestui fenomen ce însoțește traumatismul. Atenți la modul de exprimare clinică și fiziopatologică, medicii încep să deslușească mai bine acest „blestem” al chirurgiei de urgență. Tocmai această experiență de la Urgență - remarca profesorul Iacobovici - ne-a învățat în primul rând să recunoaștem șocul traumatic, să-l combatem și să stabilim care este momentul propice pentru a interveni cu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ocupă o parte însemnată a timpului liber discutînd cu personalul și cu ceilalți meseviști (de la prescurtarea unei vechi pedepse: muncă silnică pe viață) fiecare frază pe care ar vrea să o scrie unui italian cu care corespondează și încercînd să deslușească sensurile fiecărui cuvînt scris de italian. Conștienți că pedeapsa cu închisoarea îi va stigmatiza și după eliberare, mulți își făuresc viitorul în alte țări. De aceea învață limbi străine, mai ales italiana, spaniola și engleza, dicționarele și cursurile fiind cele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
var, dar sunt prea mici ca să le pot distinge de la distanța asta. În timp ce mă hotărăsc să rup tăcerea, îmi trece prin minte gândul că trebuie să-mi schimb dioptriile. Spune-mi ce-ai făcut cu el. Mijesc ochii, încerc să deslușesc literele, apoi renunț. Îmi întorc capul spre ea. Ce-ai făcut cu el? Rămâne mută. Își trage picioarele mai aproape, își aduce genunchii la piept, și-i cuprinde cu brațele. Hai. Fii înțelegătoare. Spune-mi ce ai făcut cu el
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
capul spre întunericul din garaj. Îmi dau seama că vrea să-mi mai spună ceva, așa că las roata jos. Privirea lui caută un gând limpede printre mormanele de fiare vechi care stăpânesc jumătate din încăpere. Mă uit în beznă și deslușesc câteva forme neclare. Un frigider acoperit de rugină. O plită de fontă. Foarte supărat sunt pe el. De șapte ani aștept să-și plătească datoria. Din 1970. Tace. Își în toarce fața spre mine. Să-i zici. Dau din cap
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
cuprindă întinderea nemărginită de zăpadă, colindătorii nu se mai auzeau, luminile se stingeau în dezordine, neîncetat. Când speranța celor din casă mereu cufundată în bezna adâncă licărea ca flacăra focului gata să se stingă în vatră, în liniștea încremenită, se deslușiră de undeva din curte, un mârâit scurt, un schelălăit ușor, ce aminteau de felul de a se gudura al câinelui lor ciobănesc. Cei dinăuntru tresăriră. Femeia ezită puțin nehotărâtă, apoi se îndreptă spre ușă și o deschise...Aproape târându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
său. De comunicat comunicau între ei, dar numai prin semne. Obiceiul era așa: Cei de sus de tot transmiteau celor de jos ceea ce ei vedeau. Aveau o priveliște minunată și cuprindeau cu ochii un spațiu imens. Astfel, nu reușeau să deslușească toate detaliile. De aceea, discutau aprins unii cu alții, tot prin semne, deoarece oricine spunea că el vede totul mai bine și mai clar. Ca instrumente ajutătoare pentru repararea obiectelor și supravegherea celor ce urcau, foloseau ochelari cu lentile foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
gălăgioși. Curios i se părea că ei se opriseră tocmai aici unde nu era nimic de văzut. Turiștii se îndepărtară repede de locul staționării autocarului. Continua să le urmărească cu viu interes siluetele zvelte, gesturile largi și spontane, fără să deslușească despre ce vorbeau. Se apropiau simțitor de centrul orășelului, probabil, în căutarea unui restaurant. După ce s-au oprit un timp și zarva s-a mai potolit, au pornit din nou, dar în direcții diferite. Cei mai mulți se îndreptară cântând prin depresiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mișcarea pașilor purtați pretutindeni rămânea o provocare. M-a servit ca pe vremuri cu o dulceață de caise cu sâmburi gustoși, muiați de sucul gros și dulce. Atunci am văzut ferestruica dinspre curte. Era deschisă. Pe peretele din casă, am deslușit în razele soarelui portretul unei tinere cu zâmbet diafan. Am început să număr anii. Mă întrebam, desigur, dacă se aflase pe perete și la ultima mea prezență. Mă îndoiam, era pentru prima oară când îl vedeam după mult timp. Uitasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ghicea prezența lor, și geamurile mici, albastre. Așa era și cerul când zbura în misiune, la mare altitudine. De acolo făceau fotografii de o claritate remarcabilă. Aparatura era nemțească. Ceea ce nu se vedea cu ochiul liber sau cu binoclul, se deslușea limpede în imaginile foto: mișcările de trupe și de tehnică militară ale inamicului. Când spionau zona de război, observatorul l-a anunțat că au fost reperați. Copilotul a spus: să mai tragem câteva cadre. Lasă-mă, camarade! i-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ele. Vagoanele treceau în mare viteză, nenumărate vagoane verzi și din urmă răsăreau ca din pământ altele și mai multe. Trenul se opri și atunci văzu la o fereastră închisă pe cei doi fii ai lui. În privirile lor fixe deslușea o mare neliniște. Ei strigau și strigătele puternice îl trezeau. Nene, nene! simți o zguduitură în umăr. N-ai voie să dormi aici. Erau îngrijitorul și un polițist. Privi buimac spre cei doi și își aminti de tren. Cât e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]