4,964 matches
-
o doză mare de artificialitate. Cât despre optimism, această trăsătură a fost supralicitată prin omisiune sau ecuație statistică, pentru a subsuma întreaga creație a lui Loghi în opinia unor critici avizați precum Petre Oprea. Începuturile sunt însă relevante atât pentru devenirea ulterioară a artistului, cât și pentru câștigarea independenței sale artistice, pornind de la protecția unor persoane influente, pentru care arta portretului avea o relevanță istorică și deopotrivă simbolică, dar nu și simbolistă. Corespondența lui Kimon Loghi scrisoarea este datată 29 decembrie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
separată, lăsându-l să contemple prin gaura cheii spectacolul crud al femeii iubite făcând dragoste cu unul dintre servitorii săi. Cu un cinism profesat cu mare artă, Alexandru Bogdan-Pitești i-ar fi revelat sensul "fabulei" prozaic- concupiscente, ca rațiune a devenirii poetice, iar Adrian Maniu ar fi compus poemul Salomeea 539 în urma acestei experiențe de neuitat: poemul îi este dedicat lui Alexandru Bogdan-Pitești. Fictiv sau nu, episodul biografic, infuzat cu sadismul anecdoticii malițioase de conte cruelle à la Villiers de l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ar fi cele consacrate grupării Mir Iskusstva sau simbolismului ceh. Un album dedicat "Tinerimii artistice", poate cea mai longevivă grupare artistică alcătuită din "scizioniștii" români, o bună parte dintre ei marcați de sensibilitatea simbolistă, ar constitui o excelentă panoramare a devenirii artei plastice românești de la finele secolului XIX și începutul secolului XX. Toate aceste studii și albume își așteaptă cercetătorul, o teză de doctorat cu acest subiect ar evidenția ceea ce am încercat să pun în evidență, existența unui întreg continent uitat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
secolului XX carnavalul american nu era limitat în spațiu (deși majoritatea evenimentelor carnavalești erau organizate în nordul și nord-estul continentului), și nici nu era un eveniment anual legat de sărbători religioase. Spre deosebire de carnavalul medieval, pe care Bahtin îl descrie ca "devenire", în sensul deschiderii unor noi oportunități pentru participanți prin subminarea ordinii ierarhice oficiale, carnavalul american încerca să consolideze identitatea emigrantului alb prin scoaterea în evidență sau ,,sărbătorirea" alterității, a celuilalt 217. Spectacolele din cadrul carnavalurilor din America între 1850 și 1900
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Regatul magic înlocuia astfel monumentele autentice europene, în afara porției de distracție oferite vizitatorilor săi. Arhitecții (de exemplu, Venturi, Ross și Adams) descriu Disneyland (și în general lumea Disney) ca "schiță a viitorului", un oraș utopic într-o "continuă stare de devenire 235", în vreme ce filozofii (Baudrillard, Eco) îl văd ca "o mașinărie menită să reanime într-o manieră inversă ficțiunea realului 236". Parcul tematic, fie că se numește Disneyland sau nu, poate fi descris ca "heterotopie", termen folosit de Foucault în definirea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cu mașina, parcul tematic este izolat de oraș și de lumea reală. Cu toate acestea, nu este un spațiu fix, ci unul al iluziei, un spațiu fluid, în care timpul este etern (nu există ceasuri), într-o continuă stare de "devenire 239". Pentru Foucault, o asemenea zonă funcționează ca "o breșă [...] în timpul tradițional", unde totul este răsturnat: ceea ce aparține imaginarului devine "real", obiceiurile vieții cotidiene dispar, se poate experimenta o noapte perpetuă sau o zi fără sfârșit. Fiind "un spațiu destinat
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
al experienței urbane, care, pentru adevăratul fizionomist, poate funcționa ca memorie spontană sau se poate transforma într-o recunoaștere dialectică, reciprocă a trecutului și a prezentului. O a treia caracteristică specială a Las Vegas-ului este starea sa aparte de devenire și progres. Cazinourile, în care proprietarii au investit miliarde de dolari, sunt în permanență mărite, înfrumusețate, sau pur și simplu dărâmate prin implozie pentru a face loc altora, mai mari și cu teme mai sofisticate. Așa s-a întâmplat în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și care caracterizează, în mod unic și prolific, istoria europeană începînd din secolul al XV-lea și pînă la ciclonul devastator al secolului XX. Europa modernă a luat ființă din mers și nu a supraviețuit decît într-un proces de devenire accelerat. Spațiul și specia europene În aceste condiții, începînd din secolul al XV-lea, Europa este însuși spațiul vîrtejului istoric, un spațiu de intensă activitate politică, militară, economică, civiliza-țională și culturală. Din acest moment, se vorbește despre "pace în Europa
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
realmente năucitoare cu care ne confruntăm, și anume de a căuta în prezent, și nu în trecut principiul organizării europene. Pentru a reuși aceasta însă, putem găsi o sursă de inspirație în principiul istoric care leagă identitatea europeană de procesul devenirii și metamorfozei. Imperativul vital de a salva identitatea Europei reclamă o nouă metamorfoză a acesteia. II Clocotul cultural 1 Vîrtejul cultural Se spune pe bună dreptate despre cultura europeană că este creștino-greco-latină. Izvoarele evreiești, creștine, grecești, latine par să se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Acest curent poartă cu sine și construiește Europa culturală. Așa cum istoria politică / socială / economică a Europei se accelerează și produce, în însăși această accelerare, originalitatea europeană în raport cu cea a celorlalte continente, în același fel istoria culturală a Europei își accelerează devenirea, făcînd pînă la urmă din însăși această devenire fundamentul, cheia, taina, fragilitatea, virtutea și poate viciul culturii sale. Problematizarea în lanț Asemenea celor cinci continente ale pămîntului la începuturile sale, devenirea culturală europeană modernă are loc prin dislocarea și deriva
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
culturală. Așa cum istoria politică / socială / economică a Europei se accelerează și produce, în însăși această accelerare, originalitatea europeană în raport cu cea a celorlalte continente, în același fel istoria culturală a Europei își accelerează devenirea, făcînd pînă la urmă din însăși această devenire fundamentul, cheia, taina, fragilitatea, virtutea și poate viciul culturii sale. Problematizarea în lanț Asemenea celor cinci continente ale pămîntului la începuturile sale, devenirea culturală europeană modernă are loc prin dislocarea și deriva a ceea ce era strîns unit în gîndirea medievală
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în același fel istoria culturală a Europei își accelerează devenirea, făcînd pînă la urmă din însăși această devenire fundamentul, cheia, taina, fragilitatea, virtutea și poate viciul culturii sale. Problematizarea în lanț Asemenea celor cinci continente ale pămîntului la începuturile sale, devenirea culturală europeană modernă are loc prin dislocarea și deriva a ceea ce era strîns unit în gîndirea medievală. Continuînd să comunice și să interacționeze unele asupra altora, Credința, Rațiunea, Natura se vor separa. Natura se separă de Dumnezeu, apoi de Om
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
interdicții ori sancțiuni. În secolul precedent, apăruse deja în insulele grecești o gîndire separată de religie, care încerca să conceapă lumea nu prin referire la mituri și la zei, ci la elemente: apa, pămîntul, aerul, focul, și concepte: Unul, Logosul, Devenirea (Zenon, Heraclit, Empedocle, Democrit). Ulterior sofiștii au instituit la Atena arta argumentării polemice, făcînd din îndoială arma permanentă a criticii ideilor. S-a instaurat și răspîndit astfel în lumea elenistică și în cea romană o sferă autonomă proprie dialogicii ideilor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
astfel la ideea paradoxală că lumea noastră se construiește în același timp în care se dezintegrează. În zilele noastre, în toate domeniile, cunoașterea fenomenelor fizice, biologice, umane este obligată să combine Ordinea și Dezordinea pentru a concepe organizarea acestora și devenirea lor. Lumea care se ivește la finele secolului XX este una radical nouă în raport cu lumea lui Galilei, Descartes, Newton, Laplace. Perfecțiunea, Eternitatea, Absolutul s-au prăbușit definitiv aici (ceea ce nu înseamnă că nu se află în altă parte, deasupra sau
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și prin natura conceptelor sale fundamentale care țin de experiența sa culturală și istorică ("Legile" Universului derivă din legile Dumnezeului iudeo-creștin și din cele ale Monarhiei absolute, energia se definește în raport cu munca, teoria evoluției nu a putut germina decît în devenirea istorică accelerată a Europei). Însă știința este de asemenea universală în virtutea principiului său fundamental de verificare, care nu ține seama nici de originea, nici de rasa, nici de cultura, nici de sexul observatorilor/experimentatorilor, ci doar de respectarea regulilor de către
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
științifice, ci și de universalitatea dezvoltării necontrolate a tehnicilor care comandă materia, viața și moartea. 6 Aventura gîndirii Karl Jaspers spunea că Europa a adus lumii ideea de Istorie 19. Am putea spune de asemenea că ea a adus Ideea Devenirii și concepția asupra Evoluției. De fapt, istoria s-a născut în Antichitatea greacă, odată cu Herodot și Tucidide, iar concepția și filozofia unei istorii sociale și universale a apărut în Islam (Ibn-Haldun, 1332-1406, Discurs asupra istoriei universale). Ideea călăuzitoare a devenirii
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Devenirii și concepția asupra Evoluției. De fapt, istoria s-a născut în Antichitatea greacă, odată cu Herodot și Tucidide, iar concepția și filozofia unei istorii sociale și universale a apărut în Islam (Ibn-Haldun, 1332-1406, Discurs asupra istoriei universale). Ideea călăuzitoare a devenirii a fost formulată în filozofia chineză și, cu un secol înaintea lui Socrate, de Heraclit din Efes. Însă este adevărat că cercetarea sistematică a trecutului, problema obsesivă a sensului Istoriei, elaborarea filozofiilor axate pe devenire și cea a teoriilor Evoluției
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
istoriei universale). Ideea călăuzitoare a devenirii a fost formulată în filozofia chineză și, cu un secol înaintea lui Socrate, de Heraclit din Efes. Însă este adevărat că cercetarea sistematică a trecutului, problema obsesivă a sensului Istoriei, elaborarea filozofiilor axate pe devenire și cea a teoriilor Evoluției sînt produsele / producătorii tipici ai culturii europene. Vico (1668-1744) întemeiază Istoria ca Scienza Nuova, care se supune unor principii diferite de cele ale științelor fizice. El elaborează o teorie a Istoriei în care Omenirea se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ea însăși, începînd cu perioadele barbare, și progresează prin etape succesive. Apoi Istoria se va împărți în Istoria istoricilor care reînvie Trecutul pentru a reflecta asupra lui în prezent, Istoria teoreticienilor care caută factorul său dominant sau determinant, Istoria filozofiilor Devenirii Umanității, unele spiritualiste (Hegel), altele pozitiviste (Comte), altele materialiste în aparență (dar de fapt escatologice, ca cea a lui Marx). În secolul al XVIII-lea se operează identificarea devenirii istorice cu progresul uman, iar această idee, în ciuda lui Rousseau, capătă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Istoria teoreticienilor care caută factorul său dominant sau determinant, Istoria filozofiilor Devenirii Umanității, unele spiritualiste (Hegel), altele pozitiviste (Comte), altele materialiste în aparență (dar de fapt escatologice, ca cea a lui Marx). În secolul al XVIII-lea se operează identificarea devenirii istorice cu progresul uman, iar această idee, în ciuda lui Rousseau, capătă la Condorcet o certitudine de neclintit. Revoluția franceză va declanșa în ideea însăși a devenirii istorice un antagonism între glorificarea noului (evoluție, revoluție) și glorificarea vechiului (tradiție, reacțiune). Acest
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
escatologice, ca cea a lui Marx). În secolul al XVIII-lea se operează identificarea devenirii istorice cu progresul uman, iar această idee, în ciuda lui Rousseau, capătă la Condorcet o certitudine de neclintit. Revoluția franceză va declanșa în ideea însăși a devenirii istorice un antagonism între glorificarea noului (evoluție, revoluție) și glorificarea vechiului (tradiție, reacțiune). Acest antagonism nu va înceta, nici unul dintre parteneri nefiind zdrobit de celălalt, ci dimpotrivă va renaște, sub forme noi, din însuși excesul victoriei rivalului său. Europa înregistra
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
între glorificarea noului (evoluție, revoluție) și glorificarea vechiului (tradiție, reacțiune). Acest antagonism nu va înceta, nici unul dintre parteneri nefiind zdrobit de celălalt, ci dimpotrivă va renaște, sub forme noi, din însuși excesul victoriei rivalului său. Europa înregistra un proces de devenire rapid din secolul al XV-lea. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea ea intră într-o devenire accelerată. Acesta este cu siguranță motivul pentru care secolul al XIX-lea este recunoscut ca "secol al Istoriei". Însă acesta este de asemenea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
parteneri nefiind zdrobit de celălalt, ci dimpotrivă va renaște, sub forme noi, din însuși excesul victoriei rivalului său. Europa înregistra un proces de devenire rapid din secolul al XV-lea. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea ea intră într-o devenire accelerată. Acesta este cu siguranță motivul pentru care secolul al XIX-lea este recunoscut ca "secol al Istoriei". Însă acesta este de asemenea secolul în care viața, împietrită în specii imobile de cînd existau oamenii, se pune în mișcare și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
aduce informația senzațională privind o deflagrație inițială petrecută cu mai multe miliarde de ani-lumină în urmă. Coincidență stranie: totul se petrece ca și cum precipitarea dinamismului european ar antrena cu sine viața, pămîntul, cosmosul, proiectînd orice lucru fizic și biologic într-o devenire dementă. Astăzi totul este Istorie, totul este devenire. De-venirii liniare din secolul al XVIII-lea, devenirii tragico-optimiste de la începutul secolului al XIX-lea (Hegel, Marx), devenirii tragico-pesimiste de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (Nietzsche, Wagner) le-au succedat în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu mai multe miliarde de ani-lumină în urmă. Coincidență stranie: totul se petrece ca și cum precipitarea dinamismului european ar antrena cu sine viața, pămîntul, cosmosul, proiectînd orice lucru fizic și biologic într-o devenire dementă. Astăzi totul este Istorie, totul este devenire. De-venirii liniare din secolul al XVIII-lea, devenirii tragico-optimiste de la începutul secolului al XIX-lea (Hegel, Marx), devenirii tragico-pesimiste de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (Nietzsche, Wagner) le-au succedat în secolul XX devenirile nesigure (Toynbee), devenirile decadente (Spengler
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]