11,536 matches
-
fi băiat? În societățile tradițional-rurale, fenomenul producerii de mulți copii din dorința de a avea un băiat este încă prezent. Un evantai larg de factori intercondiționali au determinat nu numai o descreștere a fecundității în general în contemporaneitate în țările dezvoltate, ci mai ales o scădere a numărului de copii născuți și crescuți în familia conjugală. Astăzi a crescut destul de rapid proporția copiilor femeilor necăsătorite, a celor rezultați din coabitare și a celor din familiile monoparentale ca urmare a divorțului. Mult
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
avut în vedere mai ales factori ce pot fi sub controlul celor doi, variabile ce țin de interiorul familiei, și mai puțin de exterior. Deși aflate în conexiune, problemele cu care se confruntă familia - dintre care în țările mai puțin dezvoltate, lipsa banilor - nu trebuie confundate cu motivele grave de neînțelegere. Potențialul tensional este prezent în orice cuplu și familie. Înțelepciunea celor care vor să păstreze mariajul este de a evita ca tensiunile să se manifeste la cote maxime și să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anumită perioadă, în funcție de nevoi, rude ale familiei în cauză locuiesc cu aceasta: nepoții vin să aibă grijă de bunici, sora mai mică locuiește la familia fratelui ei până termină școala. Considerațiile expuse mai sus, privitoare la faptul că nu trebuie dezvoltată și cultivată o reprezentare excesiv negativă și pesimistă la adresa celor văduvi și a vârstnicilor în general, vizează cu precădere țările puternic dezvoltate economico-social; personal cred însă că, din ce în ce mai pronunțat, este și o realitate a țărilor din centrul și estul Europei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
locuiește la familia fratelui ei până termină școala. Considerațiile expuse mai sus, privitoare la faptul că nu trebuie dezvoltată și cultivată o reprezentare excesiv negativă și pesimistă la adresa celor văduvi și a vârstnicilor în general, vizează cu precădere țările puternic dezvoltate economico-social; personal cred însă că, din ce în ce mai pronunțat, este și o realitate a țărilor din centrul și estul Europei, printre care și România. 6.5. Violența în familietc "6.5. Violența în familie" Ca și pentru alte subiecte ale familiei, literatura
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se despart oficial. Am putea deosebi trei tipuri principale de disoluție maritală: despărțirea în fapt, dar cu locuință comună; separarea totală (și în ceea ce privește locuința), dar fără divorț; divorțul (despărțirea juridică). Primul caz se întâlnește mai des în țări mai puțin dezvoltate, unde locuința este o problemă, iar al doilea, în țări dezvoltate, în care locuința nu e o problemă, în schimb divorțul și consecințele lui prezintă unele dificultăți. Atenția noastră se va concentra asupra divorțului, întrucât disrupțiile nondivorțiale sunt mult mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
maritală: despărțirea în fapt, dar cu locuință comună; separarea totală (și în ceea ce privește locuința), dar fără divorț; divorțul (despărțirea juridică). Primul caz se întâlnește mai des în țări mai puțin dezvoltate, unde locuința este o problemă, iar al doilea, în țări dezvoltate, în care locuința nu e o problemă, în schimb divorțul și consecințele lui prezintă unele dificultăți. Atenția noastră se va concentra asupra divorțului, întrucât disrupțiile nondivorțiale sunt mult mai difuze, greu de circumscris prin date concrete. Le-am menționat, pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pare mai mare și la noi în rândul populației foarte sărace. Dar e discutabil dacă la țărani, muncitori, funcționari, divorțurile sunt mai numeroase decât la intelectuali sau, după un criteriu apropiat, față de cei cu venituri mari. Factori diferiți de țările dezvoltate - în speță de SUA - care ar obstrucționa divorțul la categoriile sociale cu școlaritate mai redusă și venituri mai mici ar fi atitudinea puternic negativă față de divorț și constrângerile legate de locuință. Cu cât vârsta la căsătorie este mai mică, cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
învățat din dificultăți și nu mai permit ca ele să se dezvolte ireconciliabil. 7.2.3. Familia reconstituită: părinți vitregi-copii vitregitc "7.2.3. Familia reconstituită\: părinți vitregi‑copii vitregi" După cum s-a văzut, societatea modernă, în special țările puternic dezvoltate din Vest, dar și Europa în general și America, cunoaște o creștere accentuată a familiilor constituite din soți care au mai fost căsătoriți cel puțin o dată. Facem această precizare temporală deoarece și în trecut, chiar în Evul Mediu, au avut
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tată vitreg. Se pot imagina și alte constelații, dar autorii mai sus menționați consideră că cele cinci au o pregnanță psihosocială mai ridicată. În fiecare dintre aceste subsisteme pot apărea dificultăți și conflicte, precum și între ele. Unele au fost deja dezvoltate, multe pot fi, fără mare greutate, deduse. Mai important este însă ca în final să punctăm două constatări esențiale: 1. Am arătat că familiile reconstituite se confruntă cu o serie de probleme și neajunsuri de ordin material și psihospiritual. Probleme
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
decât el), dar care, în același timp, este în bune relații cu tatăl propriu-zis? 7.3. Alternative nonmaritaletc 7.3. Alternative nonmaritale" 7.3.1. Persoane singure (celibatul)tc "7.3.1. Persoane singure (celibatul)" În special în țările puternic dezvoltate occidentale, o parte tot mai mare a populației formează gospodării cu o singură persoană. Aceasta pentru că numărul văduvelor este ridicat, a crescut durata medie de viață și diferența de vârstă la căsătorie. Apoi, tinerii se căsătoresc la o vârstă mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fost cea mai mare dintre țările scandinave. De asemenea, deși în SUA, în anii ’70, a scăzut valoarea ajutorului dat de guvern familiilor cu un singur părinte, numărul acestora a crescut. Ne-am putea aștepta, de asemenea, ca în țările dezvoltate economic să găsim mame singure cu copii printre femeile care sunt capabile să fie capul unei gospodării, adică să câștige suficient. Și într-adevăr, dintre femeile cu un loc de muncă, multe decid să aibă copii fără să se mărite
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
răstimp au și părinții șansa de a se potoli și de a judeca mai la rece gravitatea conduitelor copiilor și măsurile ce ar fi bine de luat pe viitor. Principiile expuse mai sus sunt deziderate psihopedagogice care, inclusiv în țările dezvoltate economic și cu democrații avansate, lucrează efectiv numai la o mică parte dintre familii. Dar chiar dacă nu la cotele ideale și chiar dacă mulți părinți din lume aplică cel puțin „violența normală” (o palmă la funduleț, un tras de urechi etc.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
intergeneraționale s-au evidențiat și cu privire la clasele și straturile sociale. Am văzut cum pentru familiile țărănești raporturile sunt mai strânse, însă și mai contradictorii. Interacțiunea parentală la muncitori este mult mai puternică decât la clasa de mijloc în țările occidentale dezvoltate. Aceasta s-ar explica și prin șansele și strategiile sociale ale cuplurilor din cele două clase. Un cuplu din clasa de mijloc, tinzând spre ascensiune socială, va renunța mai ușor la avantajele proximității rezidențiale a părinților (și rudelor) în favoarea unei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
masă de oameni, apelul la el este în genere o sursă de mândrie. Mai mult sau mai puțin conștientizat, sentimentul filiației în timp, o depășire a condiției individualității temporare, apelul la „rădăcini” sunt încercate asiduu de oamenii din lumea contemporană dezvoltată (Dechaux, 1997). De altminteri, genogramele sunt foarte utilizate în studiile și terapiile familiale (Nichols, 1988). Nucleul lor îl formează reprezentarea grafică a familiei conjugale, la care, în funcție de obiectivele cercetării sau ale intervenției terapeutice, se adaugă (pe schemă):rudele colaterale, anceștrii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe planeta noastră, inclusiv cea domestică. Iar în deceniile cinci și șase ale secolului abia sfârșit, în acest spirit s-a lansat curentul „relativismului cultural”, având ca țintă nu doar sublinierea respectivei diversități, dar și că problema „societăți primitive”-„societăți dezvoltate” n-ar trebui pusă în termeni de inferioritate și superioritate. Din relativismul cultural s-a născut, cu ample conotații politice, multiculturalismul. Într-o recentă lucrare (2004), preluând conceptul lui R. Boudon de „ireversibilitate axiologică”, am argumentat, raliindu-mă unor puncte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
in Canada”, în V. Marshall (ed.), Aging in Canada: Social Perspectives, ed. a II-a, Fitzhenry & Whiteside, Toronto. Roșca, A. (1971), Metodologie și tehnici experimentale în psihologie, Editura Științifică, București. Rotariu, T. (1980), Școala și mobilitatea socială în țările capitaliste dezvoltate, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Rotariu, T. (1986), Curs de metode și tehnici de cercetare sociologică, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Rotariu, T., Procese demografice (în curs de apariție), Editura Polirom, Iași. Rotariu, T., Iluț, P. (1997), Ancheta sociologică și sondajul de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ideea adaptibilității, devenită „arma noastră de luptă în existență”, R. constată „spiritul nostru tranzacțional”, bunătatea, toleranța, lipsa dorinței de răzbunare. În completarea portretului psihologic, afirmă că românul are inteligență vioaie, suplă, că țăranul e înzestrat cu un spirit critic foarte dezvoltat, ironic și filosofic; lipsit de educație religioasă, acesta nu este mistic, ci mai degrabă superstițios. Ceea ce omite să evidențieze (tocmai el, doctrinarul țărănist) este dragostea de pământ a omului de la țară. După ce pune încă o dată în lumină funcția adaptării, ca
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
frapează la ei ar fi rezerva, discreția, aroganța, egoismul, izolarea, indiferența superioară. Empiriști, confundându-se cu clipa prezentă datorită prosperității generale, englezii „au ajuns la acea vârstă când întregul popor se transformă în aristocrație”, deși sentimentul de clasă e foarte dezvoltat. Spiritul lor e paradoxal: „Ca orice popor mare, poporul englez e dublu: progresist și conservator, idealist și practic, tolerant și feroce, democrat și aristocrat, iubitor de libertate și tiranic.” R. abdică însă de la modul detașat-superior de abordare a lucrurilor și
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
articole de istorie, filosofie, „storia firească”, beletristică, literatură străină ș.a. Prins însă în campania prounionistă, Hasdeu scrie, ca și în alte periodice la care colabora, articole predominant politice, lăsând realizarea planurilor sale literare pentru vremuri mai liniștite. Câteva note mai dezvoltate dedicate etnografiei și poeziei populare îl anunță pe viitorul cercetător al folclorului, iar maniera de a scrie, cu referiri erudite, cu aluzii și perifraze, dar și cu fulgerări de ironie, pe viitorul savant și scriitor satiric. R.Z.
ROMANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289342_a_290671]
-
Europa, această creștere este modestă - cu excepția Marii Britanii -, În comparație cu creșterea rapidă a inegalității veniturilor În Statele Unite ale Americii În ultimele trei decenii 5. Salariile și alte beneficii sunt cel mai bun indicator al mobilității sociale. Dintre cele 20 de națiuni mai dezvoltate din lume, Statele Unite ale Americii sunt pe ultimul loc În rata de creștere a compensației totale a forței de muncă În anii ’80. De fapt, compensația medie a scăzut cu 0,3% pe an În acel deceniu. La Începutul anilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Olanda, 8,2 În Belgia, 10,1 În Spania, 11,1 În Irlanda și 14,2 În Italia 12. Mentalitatea sink-or-swim* Cum de s-a lăsat America, țara tuturor oportunităților, să alunece pe locul cel mai de jos printre națiunile dezvoltate - și cu mult În urma Europei din punct de vedere al inegalității câștigurilor și al sărăciei? Răspunsul, la această Întrebare, poate fi găsit În concepția noastră despre cum unii oameni se Îmbogățesc În timp ce alții rămân săraci. Noi americanii, În general, am
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că cei săraci au o șansă de a scăpa de sărăcie”, În schimb, numai 40% dintre europeni cred același lucru 17. Straniu, desigur, pentru o țară care are cel mai mare procentaj din populație trăind În sărăcie dintre toate țările dezvoltate. De unde această mare disparitate Între percepție și realitate? Din nou, Își are originea În Însuși centrul visului american... mentalitatea dură a frontierei, cum că, lăsați liberi - În special de intervenția guvernului -, fiecare bărbat și femeie pot să-și urmărească și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pune legate de Împarțialitate și calitatea vieții. Economia americană nu poate greși prea mult, deoarece a produs mult mai multe locuri de muncă și a dat mult mai multor oameni de lucru, În ultima decadă, decât aproape toate celelalte țări dezvoltate. Am găsit locuri de muncă pentru milioane de oameni după recesiunea de la sfârșitul anilor ’80 și Începutul anilor ’90. Am redus șomajul de la 7,5% În 1992, la 4% În 2000, o realizare extraordinară după orice standard. Cu toate că somajul a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a avea o șansă să te realizezi, atunci copii născuți În Uniunea Europeană sunt Într-o poziție mult mai bună pentru a reuși, chiar de la Început. Sărăcia În rândul copiilor În Statele Unite ale Americii este printre cele mai ridicate din lumea dezvoltată. Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) definește sărăcia astfel: oamenii săraci sunt aceia ale căror „resurse (materiale, culturale și sociale) sunt atât de limitate Încât Îi exclud de la un nivel de viață minim acceptabil În statele membre În care trăiesc
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din Statele Unite ale Americii trăiesc În sărăcie. Din punct de vedere al sărăciei printre copiii Statele Unite ale Americii se află pe locul 22, ocupând penultima poziție printre națiunile industrializate. Numai Mexic este În urma Statelor Unite ale Americii. Toate cele cincisprezece națiuni europene puternic dezvoltate au mai puțini copii care trăiesc În sărăcie decât Statele Unite ale Americii 81. Chiar dacă considerăm sărăcia absolută, folosind definiția americană a sărăciei, copii americani sunt mai săraci decât cei din nouă națiuni europene 82. În prezent, 11,7 milioane de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]