3,903 matches
-
trebuie apreciat și urmat este antrenarea românilor din diaspora care Îi scriu cu recunoștință din Kitchener, Hamilton, New-York, Detroit, Chicago prin intermediul revistei "Familia". Lista bogată de activități se completează cu articole ce pun În valoare tezaurul folcloric din Banat și diasporă. Pavel P. Filip animatorul vieții culturale din localitatea Torac oglindește năzuințele sale În revista "Cuvânt Românesc Torăcean" și În articolele consacrate satului natal. Marile jubilee Torăcene sunt zilele sărbătorilor naționale românești: Sunt omagiați oamenii de seamă ai istoriei și culturii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Iași și În Casa Vasile Pogor numindu-mă membru al Fundației „Ginta Latină” exprim profunda mea recunoștință și totodată calde mulțumiri. A fost o manifestare de dragoste pentru că face legătura frățească Între toți vorbitorii de limbă și origine Latină din Diaspora. 6.XI.1994. Credeam că va să revedem Iașul cel mușat cu călduroșili Omeni și avem să zburăm (vorbim) multe care nu se scriu În una scrisoară. Vă urăm numai ghine.” P.S. Am visatu ca altcum va curge soarta pentru
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la Chișinău cu parlamentarul Prof. Al. Moșanu. 4 mai Participarea Cercetașilor de ZIUA INIMII. Expoziție de artă nouă În Parcul Copou. 9 mai Participarea Cercetașilor la serbarea organizată la Căminul Sf. Constantin. 10 mai Prelegerile Ginta Latină. Conferința ROMÂNII DIN DIASPORĂ. Reuniunea refugiaților 17 - 18 mai Spectacol dat de elevii din Or. Soroca. Concurs de coreografie Între mai multe formațiuni, la Lic. M. Sadoveanu. 3 iunie Conferință de presă privind Tratatul Româno - Ucrainean. Prezenți delegați ai org. Neguvernamentale. REZOLUȚIE. 12 - 14
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de creație populară. Utilizarea cadrelor didactice din țară; Promovarea culturii naționale În cooperare cu instituțiile culturale din țară, retrocedarea patrimoniului ce a aparținut românilor, refacerea monumentelor și cimitirelor distruse În unele zone prin acțiuni șovine. CAPITOLUL X 1998 Românii din diaspora Formarea În epoca modernă a statelor naționale a avut ca principal criteriu omogenizarea etnică pe un teritoriu cuprins de frontiere și apărat de legi protecționiste. Nu există Însă un stat european În care să nu fie minorități lingvistice, religioase, etnice
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
emigraționist cu consecințe și mai grave are loc și În teritoriile tradițional românești de dincolo de Prut la care se mai adaogă mutațiile demografice cauzate pe deoparte de deportări dar și de imigrarea alogenilor În locul populației autohtone dislocate. Repartiția geografică a diasporei românești este bine cunoscută. Mărturiile, declarațiile, povestirile și reportajele care ajung În țară completează paginile istoriei contemporane ale românilor. Fără a face o prezentare a comunităților din fiecare țară de adopție, ne limităm la mărturii izolate semnificative pentru starea de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Solcii, lângă Patrăuți În anul 1950 absolvent al Facultății de medicină veterinară din statul Maryland, fermier cu o bună situație materială. Miron Brutariu s-a născut În anul 1905 În comuna Redești jud. Argeș cunoscător și sfătuitor al românilor din diasporă cu o viziune clară asupra drumului ce urmează să-l parcurgă românii spre bunăstare și democrație. Petru Popescu scriitor apreciat și Îndrăgit de tânăra generație din țară și exil are o prodigioasă activitate literară și În cinematografie, a declanșat o
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
coordonator al programului În limba română al postului de radio,director al revistei „Românul Australian” editată de Societatea Română din Australia, curator al Bisericii Ortodoxe din Melbourne. Departe de țară, identificați cu poporul țării de adopție, adesea izolați, cei din diaspora nu-și uită țara. Mediul familial este sanctuarul În care se adună mănunchiul părintesc al exilaților. Aici s-a rezidit o patrie. În multe case la intrare, pe perete se află un ștergar peste care stă o tavă de lemn
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mea țara mea, familia mea. Românul american, chiar asimilat În societatea americană rămâne un element de legătură Între țara veche și țara nouă. Liantul cel mai necesar momentului Îl pot constitui tinerii matematicieni. O mare amărăciune au conaționalii noștri din diasporă când mijloacele de informare În masă dezavuiază trecutul și instituțiile statului, defăimează valorile naționale, ridiculizează tradițiile traducând un suspect consens cu denigratorii din emigrație. Comunicațiile noastre de pe continentul American se mențin si chiar prosperă. Daca s-ar aduna capacitatea de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de informare În masă dezavuiază trecutul și instituțiile statului, defăimează valorile naționale, ridiculizează tradițiile traducând un suspect consens cu denigratorii din emigrație. Comunicațiile noastre de pe continentul American se mențin si chiar prosperă. Daca s-ar aduna capacitatea de influență a diasporei și valorile constructive din țară ar Însemna o reală contribuție la bunăstare și un semn al unității naționale. Unitatea de acțiune nu este o noutate. Alții au făcut-o mai de mult. O pledoarie pentru unitate o fac mulți guvernanții
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
astăzi pe teritoriul Republicii Moldova, Ucraina (Bucovina de Nord, Ținutul Herței, sudul Basarabiei), ca și cei trăitori pe Valea Timocului, in Iugoslavia, Bulgaria, la care se adaugă numeroși alții din Ungaria, Croația, Macedonia, Grecia, Albania și din alte zone apropiate României; Diaspora, formată din comunități ajunse În locuri mai Îndepărtate, și emigrația constituită din indivizi care au ales traiul În afara țării drept cale de libertate individuală, de Împlinire profesională ori de dobândire a prosperității economice. Adesea emigrația și Diaspora s-au confruntat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
zone apropiate României; Diaspora, formată din comunități ajunse În locuri mai Îndepărtate, și emigrația constituită din indivizi care au ales traiul În afara țării drept cale de libertate individuală, de Împlinire profesională ori de dobândire a prosperității economice. Adesea emigrația și Diaspora s-au confruntat cu o serie de probleme cauzate de contradicții politice, separatiste. Se cuvine o precizare care a fost făcută și În cadrul Congresului: a Început o nouă emigrație, În principal a tineretului dornic să și găsească o altă condiție
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Sovietice. Asociația Astra Română pentru Banat și Porțile de Fier sub coordonarea Prof. Cristea Sandu Timoc Își concentrează activitatea cu precădere spre românii din Valea Timocului organizând În fiecare an la Timișoara simpozionul pan român la care participă invitați din diaspora. Este un prilej de dezbateri și informare, se redactează Rezoluții și Apeluri În sprijinul românilor În special a celor sud-dunăreni. Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni Filiala Moldova președinte Prof. D. C. Gh. Marinescu a reunit În cele cinci
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Moderator - Președ. Asociației Oamenilor de Știință - Filiala Iași Prof. Dr. I. Țarcă. 29.V-2.VI. a avut loc la universitatea din Oradea al 27 lea congres al Academiei Româno - Americane se Știință și Arte cu participarea românilor din țară, diaspora și din Comunitățile românești din țările Învecinate A reprezentat Ginta Latină Prof. Dr. Ing. Lorin Cantemir și Dr. Ing. Gabriel Chiriac. 2.VI. Ne vizitează Goran Kostov Pușuticiu din partea Uniunii Democrate a Aromânilor din Macedonia Împreună cu președintele filialei Ginta Latină
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
săturat de anotimp rece. 18.IV. Ing. dipl. Traian Trifa Căta (Voivodina) Ne-a trimis numerele 31-33 din prestigioasa revistă „Familia” care apare În condiții grafice excepționale. Preocupările harnicului redactor șef ilustrează deopotrivă viața românilor din Serbia, din țară și diaspora. Cititorii de la Iași așteaptă revista cu mare nerăbdare. 23.IV. Prof. D-tru. Ghivireac (Ținutul Herța) Își amintește cu plăcere de participarea grupului de elevi de la Herța la Tabăra de vacanță de la Iași„Cultură și civilizație românească”. Regretă că reprezentantul românilor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
despre anii petrecuți "în țară". Deși bugetul ambasadei era minuscul și fondurile de protocol ca și inexistente, mai dădeam și eu din când în când mese în ambasadă pentru șefi de misiuni, directori din ministere, oameni de afaceri, membri ai diasporei. Mobilizam toate tovarășele, inclusiv soția, discutam un meniu și apoi pregăteam totul în ambasadă, fără restaurante, bucătari sau chelneri. Saloanele ambasadei erau primitoare, grădina arăta splendid după plantările de trandafiri și palmieri inițiate de subsemnatul, aveam încă servicii de masă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mondiale confesiunea ortodoxă cuprinde astăzi câteva sute de milloane de credincioși botezați și câteva zeci de milloane de credincioși necalcedonieni. În linii mari, structura socială și instituțională a ortodoxiei ar fi următoarea: a) Patriarhia „ecumenică” de Constantinopol. De ea depind diaspora greacă, arhiepiscopia rusă a Europei Occidentale și Bisericile Finlandei și cretei; b) Patriarhiile „apostolilor” de Alexandria. Au în atenție comunitățile negre din Kenya, uganda și Zair; c) Patriarhia de Antiohia cuprinde diaspora arabă creștină; d) Patriarhia de Ierusalim; e) Patriarhia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a) Patriarhia „ecumenică” de Constantinopol. De ea depind diaspora greacă, arhiepiscopia rusă a Europei Occidentale și Bisericile Finlandei și cretei; b) Patriarhiile „apostolilor” de Alexandria. Au în atenție comunitățile negre din Kenya, uganda și Zair; c) Patriarhia de Antiohia cuprinde diaspora arabă creștină; d) Patriarhia de Ierusalim; e) Patriarhia Moscovei. De ea țin Biserica Ortodoxă a Japoniei, dar și bisericile creștine din ucraina, Belarus, letonia, Estonia, Moldova. Ele au, scrie Olivier clément, doar „autonomie internă”. Biserica Ortodoxă din Moldova are „autonomie
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în „ceremoniile agrare ale proto istoriei”, scrie Eliade. XIII.4. Confucianismul și mitologia întemeietorului Datele demografice menționează constant faptul că religia confucianistă este practicată de milloane de credincioși din china, coreea, VIetnam și Japonia. Evident, ea este prezentă în toată diaspora chineză. religia confucianistă se întemeiază pe șase cărți clasice: „Yi Jing («cartea schimbărilor»), Shi Jing («cartea odelor»), Shu Jing («cartea edictelor»), Li Ji («Memorial de rituri»), Yue Jing («cartea Muzicii») și Chun-qin («analele de primăvară și de toamnă»)”. Kong Fu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
realizate de Dana Crivăț, Radu Popescu, Paul Tutungiu ș.a. După 1990 sunt intervievați Andrei Cornea, Fănuș Neagu, Ana Blandiana, Alexandru Paleologu, Ștefan Aug. Doinaș, reporter fiind Adina Bartoș. De asemenea, acum se extinde spațiul acordat prezentării unor regizori români din diaspora (George Banu, Andrei Șerban), sunt comentate amplu festivalurile internaționale de teatru și spectacolele de peste hotare la care colaborează artiști din țară. În ceea ce privește capitolul traduceri, se disting un fragment din Faust de Goethe, în tălmăcirea lui Ștefan Aug. Doinaș, un articol
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
de dincolo de Prut, va scrie pagini mișcătoare, îndeosebi în gazetele „Raza” și „Basarabia” - adunate în parte în volumul Iubim Basarabia (1998) -, despre drama refugiaților („Jelui-m-aș și n-am cui”, „Să revăd Basarabia și apoi să mor”, „Basarabia în diaspora”), nostalgia după ținutul natal (Satul basarabean, Dor de Basarabia, Iubim Basarabia, Scrisoare din Basarabia, Frumusețile țării), cu ecouri din Alecu Russo, dar de un patetism reținut. Retorica este simplă, directă, lipsită de literaturizare, adesea polemică și nu rareori incendiară. Același
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
1988-1993) ș.a. sau de romane, de piese de teatru și proză scurtă. Face parte din Societatea Română de Haiku și din cea similară din SUA. Împreună cu soția sa, Nina Theodoru, medic și grafician, participă la organizarea unor manifestări culturale ale diasporei române (în cadrul Fundației „Iuliu Maniu”). Are un rol activ în obținerea transferării studiului românei de la catedrele de limbi străine la cele de limbi romanice în facultățile unor universități din New York. Publică în „Revista scriitorilor români” (München), „România” (New York), „Buletinul Parohiei
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
deosebită. Noi cei din afara Țării vorbim românește foarte Îngrijit, anume să-i păstrăm ființa. În Țară, azi, se vorbește o limbă foarte străină de spiritul ei. Dl. Dimitriu scrie Într-o limbă românească și mai frumoasă decât noi, cei din diasporă. Cuvântul dânsului se rostește, lăsând În urmă o pace”. L-a impresionat mult pasajul În care spuneți că traducând mult din alte limbi, În sfârșit prin numirea la Fălticeni aveați putința de „a vorbi românește”. Mă bucur de toate aceste
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
banalizată terminologie, „rădăcinile”, oricare ar fi ele, zguduie din temelii existența emigratului. Evreul dintotdeauna exilat fusese forțat să se exileze de data asta În chiar țara strămoșilor Îndepărtați, de care se tot Îndepărtase, revenind astfel dintr-o mai curând implicită diasporă milenară Într-o alta, imediată, explicită și nu tocmai confortabilă. Pentru scriitor, șocul unei atât de dramatice dislocări concretizează o primejdie care anihilase ilustre cariere artistice și continuă s-o facă, cu aceeași cinică nepăsare, pe toate paralelele și meridianele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
poezie, spre esența Însăși a ființei și expresiei, Eran Sela a devenit, treptat, ca mulți dintre noi, și ca Fundoianu Înaintea noastră, dintr-un scriitor român de origine evreiască, un scriitor evreu care scrie Într-una dintre limbile exilului, ale Diasporei. „Evreu” are, În cazul său, și nu doar al său, sensul acelui inefabil și specific „plus-minus”, greu de numit altfel decât a făcut-o Freud când se Întreba ce rămâne iudaic În evreul care nu este religios, nici naționalist și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Expoziția personală de pictură deschisă la Ateneul Român, în decembrie 1969, s-a bucurat de un binemeritat succes. G. s-a afirmat ca prozatoare după ce s-a stabilit în Italia, publicându-și acolo scrierile redactate în limba maternă și destinate diasporei românești. Primul volum de nuvele, Sevastia Dumbravă (1949), cuprinde patru ample narațiuni cu subiecte și personaje ce evocă spațiul Deltei dunărene. Romanul Sultana (1954) urmărește destinul zbuciumat al unei tinere de condiție modestă, aruncată într-un mediu viciat, multe pagini
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]