43,048 matches
-
despre Nicolae Afanassieff și eclesiologia euharistică - „Viziunea Bisericii în lumina Tainei Euharistice“... Nicolae Afanassieff, promotorul eclesiologiei euharistice, este considerat unul dintre cei mai creativi și mai importanți teologi ortodocși din secolul al XX-lea. Eclesiologia euharistică a acestuia a împrospătat discursul academic în relația dintre Biserică și Euharistie nu numai în spațiul ortodox, ci și teologia romano-catolică prin documentele Conciliului II Vatican. Biografia lui Nicolae Afanassieff este creionată de însăși soția acestuia, Marianne Afanassieff, într-un număr al revistei Irénikon. Nicolae
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE PRECUM ŞI DESPRE NICOLAE AFANASSIEFF ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ [Corola-blog/BlogPost/378087_a_379416]
-
pe un afet de tun transportat cu trenul, la Tg-Jiu. La ceremonia de reînhumare de la Tg-Jiu a participat și Octavian Goga, poet și om politic ardelean, care a însoțit cortegiul funerar de la gară până la primărie, unde a rostit un emoționant discurs. Astăzi localitatea sa natală, Vădeni, a devenit cartier al municipiului Tg-Jiu, aici fiind amenajată casa memorială „Ecaterina Teodoroiu“, din dorința gorjenilor de a păstra vie în conștiința noilor generații amintirea eroinei de la Jiu. Referință Bibliografică: EROINA DE LA JIU (1894 - 1917
EROINA DE LA JIU (1894 – 1917) de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378166_a_379495]
-
un concept pentru toată lumea. Ani Popescu a venit de la Caransebeș special să vă cunoască, cum a venit și Mirela Orban din Bistrița la fel cum a venit și Nicu Scheianu. Vă garantez că suntntem prieteni. Dau cuvântul Mirelei Orban. În loc de discurs în spiritul sărbătorilor Pascale care se apropie, doamna Mirela a citit un poem care i-a fost publicat în revista Terra Grifonis. A urmat doamna Virginia Paraschiv un cunoscut și apreciat critic literar care ne-a vorbit despre ce înseamna
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
prieteniilor literare cu un amendament cu un criteriu de valoare fermă a scriituri. Atât. Mulțumesc!” „Eu am o vorbă: după Virginia Paraschiv nu-i bine să vorbești și asta am spus la toți confrați”, afirmă domnul Mihai Ganea în deschiderea discursului său în care ne-a vorbit despre dumnealui ca scriitor despre ce a trebuit să înfrunte în regimul comunist , despre anii de detenție, despre debutul întârziat cât și despre domnul Florin Paraschiv - „ este după Mihai Ganea, de la nivelul Cioran, Eugen
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
de ne-aproximativ, de precis, care trebuie să fie clovnul, actorul și dansatorul. Într-un cuvânt DansActorul. Sper să fie în primul rând un spectacol al zilelor noastre. Aș putea considera “l’Om DAdA”că pe o continuare a acelui discurs al demagogului interpretat de Lari în “D`ale noastre”. Discurs al lui Cațavencu dezmembrat de mine, redus doar la vocale și două consoane șuierătoare, ceea ce a constiutuit deja, de fapt, un fel de acțiune dadaista. Astfel, voi continua cu Lari
Premieră la Teatrul Național București [Corola-blog/BlogPost/93565_a_94857]
-
actorul și dansatorul. Într-un cuvânt DansActorul. Sper să fie în primul rând un spectacol al zilelor noastre. Aș putea considera “l’Om DAdA”că pe o continuare a acelui discurs al demagogului interpretat de Lari în “D`ale noastre”. Discurs al lui Cațavencu dezmembrat de mine, redus doar la vocale și două consoane șuierătoare, ceea ce a constiutuit deja, de fapt, un fel de acțiune dadaista. Astfel, voi continua cu Lari Giorgescu în “l’Om DAdA”, ceea ce am început în “D
Premieră la Teatrul Național București [Corola-blog/BlogPost/93565_a_94857]
-
speță a specificului național).” (p. 5.) În primă abordare se pune tranșant problema receptării poetului subliniind că filosofia lui „...a fost considerată în funcție de fondul cultural, desigur temeinic, acumulat de poet în Occident”. Dintr-o asemenea perspectivă, ni se atrage atenția, discursul exegetic plasează un accent depreciativ, prin greșită orientare, mizând nu pe „originalitatea românească a poeziei”, cât pe împrumuturile dintr-o gândire străină, ceea desrădăcinează „inspirația venită dintr-un străfund ce ne este propriu.” Reinventariind influențe arhi-cunoscute și prea ades comentate
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
absolut fără de care nu-i posibilă, nici intuiția filosofică, nici iluminarea mistică, nici inspirația poetică. Eminescu - concluzionează Amăriuței - a spus ceva nescris în cărțile de filosofie occidentală, nemaispus de nimeni până la el în poezia românească. /..../ poet-metafizician, nu s-a dedat discursului filosofic, fie el poemitizat, cum s-a spus. Și nici la fabricarea unei mitologii personale, cum crede G. Călinescu.” Ceea ce îl singularizează pe Eminescu este, pe de o parte faptul că se situează „...în perspectiva românească a Stării d’întîi
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
română, aducător „... fie al unui cântec ce a încifrat realitatea/.../ prin metaforă/..../fie a unui cântec ce descifrează Starea d’întîi ca Enigmă prin alegorie.”( p. 17.) Fenomenologia creației poetice pe care, poet ne-pereche, el a instaurat-o ca discurs („deja prezentă în spiritualitatea românească sub forma de folclor)” se configurează, potrivit lui Amăriuței, ca o estetică a „stărilor de dor și de urât.” Pentru poet, dorul este infinit, ceea ce iluminează vaste orizonturi către imaginea Firei ilimitate; urâtul este legat de
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
totul era lipsă de viață și voință,/ Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns.../ Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns.” Ceea ce (ni se mai spune) transpare dincolo de ele este tocmai „substratul (o sub-stare) metafizic” al unui discurs ontologic de o „admirabilă și precisă precuvântare a lumii, o spunere a ei înainte de cuvinte.”(p.30.) Nu fără o tentă de malițiozitate, Amăriuței îl taxează pe Călinescu, cel ce nu a rezistat ispitei de-a explica cultural „ideile” cuprinse
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
are nimic comun cu ontologia (el este pre-ontologic), și nici cu mitologia cosmică. În starea lui de eternă pace, Nepătrunsul de la Început este intuiția Stării d’întîi.”(p. 32.) În concluzie: versurile care deschid Scrisoarea I reprezintă o Precuvântare la discursul cosmogonic, iar în jocul lor literar, realizat cu concepte din arsenalul filosofiei „...apare clar efortul de depășire a limbajului, a de-construcției semantice”. Tot de aici, revenind la ideea sursei de inspirație din Rigveda, afirmație cade tranșant: orice comparație „se
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
ghedesionat, entuziasmat și de un plesnitor dispreț față de tot ce nu se prosternează extaziat în fața acestor ”nimicuri chinuite” (difficiles nugae). Pentru unii autori, demonizarea eminescianismului, în plan literar, considerat un reziduu retrograd, pernicios și remanent, o stavilă în calea modernizării discursului liric, reprezintă un țel suprem, semnătură de patrician al spiritului, în timp ce, pentru alții, exorcizarea gândirii eminesciene, în plan politic, considerată o paradigmă a luptei împotriva xenocrației, constituie un catehism specific unei autorități pontificale infailibile. În acest sistem referențial regăsim dimensiunile
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
un țel suprem, semnătură de patrician al spiritului, în timp ce, pentru alții, exorcizarea gândirii eminesciene, în plan politic, considerată o paradigmă a luptei împotriva xenocrației, constituie un catehism specific unei autorități pontificale infailibile. În acest sistem referențial regăsim dimensiunile gnoseologice ale discursului pro sau antieminescian. Din nefericire, caracterul vernacular al conflictului dintre adepții și detractorii lui Eminescu, minimalizează și trimite în derizoriu orice dialog critic pe marginea subiectului Eminescu, sau, mai rău de atât, oferă unor emfatici autori prilejul lansării unor truculente
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
între subiect și obiecte.../.../ Cu atât mai mult are sens de comuniune sau cuminecare cuvântul prin înțelesurile lui pierdute dar subînțelese /.../ îngăduind o filozoficească cuminecare.”[ 11] În siajul afirmațiilor de mai sus, evident, este inutil să mai argumentăm că, asemenea discursului religios, discursul poetic este, în esența lui, Comunicare și Cuminecare. Din acest motiv s-a spus și pe bună dreptate: „...ca orice fel de experiență, trăirea poetică, precum și cea religioasă resimt nevoia cuvântului. Acestui fapt îi corespunde sensul grecesc primordial
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
și obiecte.../.../ Cu atât mai mult are sens de comuniune sau cuminecare cuvântul prin înțelesurile lui pierdute dar subînțelese /.../ îngăduind o filozoficească cuminecare.”[ 11] În siajul afirmațiilor de mai sus, evident, este inutil să mai argumentăm că, asemenea discursului religios, discursul poetic este, în esența lui, Comunicare și Cuminecare. Din acest motiv s-a spus și pe bună dreptate: „...ca orice fel de experiență, trăirea poetică, precum și cea religioasă resimt nevoia cuvântului. Acestui fapt îi corespunde sensul grecesc primordial al cuvintelor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
și/ sfârșitul ochii nu pot razele/ mirarea Sunt/”(Peisagiu grație). Iată și versuri din Bucolica I: „Eram păstorul/ părerilor prinse în horă albe și negre/ succesive și simultane a toată omenirea/ necunoscută aidoma orelor/ pe care doar ceasornicul le desparte.” Discursul poetic intersectează simboluri cu o densă încărcătură metafizică. Alb și negru, lumină și întunecime, ziuă și noapte, toate sub semnul unei considerabile profunde tensiuni de vibrație mistică. În aceasta din urmă se poate desluși, probabil, temeiul unor comentarii care, cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
superioară, născută din spirt.” [22] [1] Din nefericire realitățile din Cultura (!) noastră de azi sunt încă departe de a confirma speranțele exprimate aici de Virgil Ierunca. [1] Arendt, Hannah. (2006), Originile totalitarismului.București: Humanitas, 8-9. [2]Soljenițîn, Alexandr Isaievici. (1970) Discurs rostit la decernarea Premiului Nobel. Fragment republicat (1987) în Agora. Revistă alternativă de cultură. USA, nr.1. [3] Courtois, Stéphane (2008), O noapte atât de lungă. București: Vremea, 166. [4] Stanca, Dan. (2008), Literatura exilului anticomunist. Interviu cu Nicolae Florescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Un discurs al celui de-al 18-lea președinte francez, Charles de Gaulle, pare mai actual decât oricând. Discursul, ținut spre sfârșitul războiului franco-algerian, relevă diferențele majore dintre cele două culturi și avertizează în privința integrării populației arabe și berbere în Franța. Generalul
1959: Discurs MEMORABIL și EXTREM DE ACTUAL al Generalului de Gaulle [Corola-blog/BlogPost/93573_a_94865]
-
Un discurs al celui de-al 18-lea președinte francez, Charles de Gaulle, pare mai actual decât oricând. Discursul, ținut spre sfârșitul războiului franco-algerian, relevă diferențele majore dintre cele două culturi și avertizează în privința integrării populației arabe și berbere în Franța. Generalul vorbește despre consecințe promovorarii unor astfel de politici pentru viitorul Hexagonului. „E foarte bine că există francezi
1959: Discurs MEMORABIL și EXTREM DE ACTUAL al Generalului de Gaulle [Corola-blog/BlogPost/93573_a_94865]
-
considerați francezi cum îi vom împiedica noi să nu vină în Franța continentală cînd nivelul vieții e mult mai ridicat? Satul în care m-am născut eu nu se va mai chema Colombey-Doua Biserici ci Colombey-Doua Moschei”. Textul original al discursului: „C’est très bien qu’îl y ait des Français jaunes, des Français noirs, des Français bruns. Ils montrent que la France est ouverte à toutes leș races et qu’elle a une vocation universelle. Mais à condition qu’ils
1959: Discurs MEMORABIL și EXTREM DE ACTUAL al Generalului de Gaulle [Corola-blog/BlogPost/93573_a_94865]
-
despre sinuciderea unei Europe „prea bine hrănite, prea hedoniste”: Europa pierde văzând cu ochii nu pentru că nu are resurse, ci pentru că nu are credință Ana Blandiana a primit titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, iar în discursul de acceptare a distincției, poeta a vorbit despre momentele pe care le traversează lumea și Europa, informează pressone. În timpul alocuțiunii sale, intitulate „Istoria ca viitor”, Ana Blandiana, a afirmat și-a ales acest subiect pentru că Europa și omenirea este în
Discurs teribil al Anei Blandiana [Corola-blog/BlogPost/93600_a_94892]
-
e singura dintre reacțiile europene care face să-mi vină în minte misterioasa psihologie a balenelor care, din când în când și din motive necunoscute, înoată spre câte un țărm și ies din lumea lor, sinucigându-se”, a declarat ea. Discursul integral al doamnei Blandiana este disponibil aici: http://s3-eu-central-1.amazonaws.com/pressone/wp-content/uploads/2016/03/24175425/Discursul-Anei-Blandiana-de-acceptare-a-DHC-UBB-Cluj.pdf
Discurs teribil al Anei Blandiana [Corola-blog/BlogPost/93600_a_94892]
-
azi - inclusiv pe malul Nistrului. Tenace, perseverentă, căutând adevărurile celor ce își doresc o viață mai bună, într-o mare și unică famile de români, ziarista care conduce publicația electronică InfoPrut se dovedește a fi o minte strălucitoare, cu un discurs clădit pe cunoașterea, deloc empirică, a unor realități mai puțin știute în presa de la București. Este molipsitor felul în care prefigurează viitorul apropierii, dorit accelerate, dintre cele două state românești. După cum exemplară devine afirmația care denotă o siguranță de sine
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
nevoie de 100 de miliarde de animale ca să furnizeze populației planetei carne, produse lactate, ouă și produse din piele. Pentru întreținerea acestei turme, planeta va plăti un preț imens, potențial nesustenabil. Dar dacă ar exista o altă cale? În acest discurs edificator, susținătorul ingineriei țesuturilor, Andras Forgacs, susține că bio-fabricarea cărnii și a pielii e un mod civilizat de a lăsa în urmă sacrificarea animalelor pentru hamburgeri și genți. Când tatăl meu și cu mine am înființat o companie ca să imprimăm
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93685_a_94977]
-
toți intelectualii români din Bucovina. Deoarece în virtutea circumstanțelor familiale n-a avut posibilitatea să se deplaseze la București și să asiste la solemnitatea Academiei Române, înalta distincție i-a fost înmânată de Consulul General al României la Cernăuți, dna Eleonora Moldovan. Discursul pe care Mircea Lutic l-ar fi rostit în mediul academic i-a fost rezumat de efervescența emoțiilor la câteva trepidante cuvinte: „Consider locul acesta mult mai apropiat de prezența fizică și spirituală a marelui nostru Poet. E un moment
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]