3,286 matches
-
Americanii sunt printre noi. Putem vorbi cu ei pe englezește. Problema e că acum nu știm dacă o să mai existe NATO. Sunt unii care zic că oricum nu mai servește la nimic. Ca și ONU! Avea dreptate De Gaulle să disprețuiască ONU. Vorbea ca un american, marele Charles. — Așa e, se însuflețește Pastenague. La fel e și Bush. Ca De Gaulle! Are o forță de caracter extraordinară. Și în plus are America la dispoziția lui. Armele cele mai perfecționate. Bombardierele B-52
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
lui C. Banu o revistă săptămânală Flacăra, care avu un mare succes de răspândire, atingând patruzeci de mii de exemplare. Succesul se poate explica în parte și prin faptul că era o publicație eclectică ce da considerație bătrânilor, dar nu disprețuia nici poezia nouă. Însă pe aceasta o adopta în formele ei cele mai îmblînzite, evitând ținutele pure. Astfel, din simbolism, Flacăra preferă feericul. VICTOR EFTIMIU Sub înrîurirea teatrului de declamație și fantezie fabuloasă al lui Ed. Rostand și al lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și din valoarea intrinsecă a evenimentelor. Mai ales complexitatea oamenilor Revoluției, amestecul de fanatism și frică, de ingenuitate și intrigă, de milă și ferocitate, este cu atenție studiată. Danton e un burghez bonom, soț bun, politician ferm, fără șovăiri sentimentale, disprețuind formalismele și paperaseria, suflet suav în intimitate, tată de familie fără puritanism, care trece în chipul cel mai firesc de la pescuit la lupta în Convenție. Totul e plin de adevăr sufletesc, de cea mai rară pătrundere. Danton apare la începutul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
P. Zarifopol să-l deteste ca pe o fantomă supărătoare. Propriu-zis Pîrvan era un individualist, cultivator al Eroilor, un nietzschean, un carlylian, tinerii au văzut în el dimpotrivă un mistic, un preot al iraționalului și deci al colectivului, cu toate că istoricul disprețuia amar spiritul "de duzină", "de sută" și "de turmă". Definiția a fost sugerată de elemente secundare. Pîrvan vorbise studenților de necesitatea frământării intelectuale spre a se ridica însă la generic, dar fiindcă folosise termenul de "neliniște", s-a interpretat asta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
era lăsat în umbră de cel politic, n-a fost un curent poporan: "Anton Pann - zice Alecsandri într-o scrisoare din 1872 - nu a fost până acum prețuit la adevărata lui valoare, ba, încă, în Valahia meritele sale sunt chiar disprețuite de majoritatea literaților moderni"2 . Acum posedăm factorii culturii românești din veacul al X1X-lea. Vedem că în Muntenia sunt: o tradiție culturală mai slabă, curentul latinist și curentul francez mai ales în ipostazul lor politic. În Moldova: o tradiție culturală
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
limbă. Și nici nu se putea altmintrelea, pentru că, încă o dată, felul vorbirii, admiterea unui jargon artificial ori împestrițarea cu străinisme sunt strâns legate cu mentalitatea omului, cu apucăturile sale, cu modul său de a se comporta cu împrejurările. Acel care disprețuia starea din acea vreme și voia să reformeze totul trebuia să reformeze și limba. Franțuzitul trebuia să fie democrat și democratul franțuzit. Latinistul trebuia să fie democrat și democratul latinist. Apărătorul vechiului regim trebuia să vorbească vechea limbă a clasei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
femeia din Păcat, care se îndrăgostește de seminarist și care trebuia numaidecât să fie simpatică, pentru economia nuvelei, și care încă face parte din aristocrație, din clasa de care Caragiale nu și-a bătut joc? Nu! nu! Caragiale urăște ori disprețuiește prea mult clasa burgheză, clasele noi, ca să poată vedea în reprezentanții ei acel "grăunte de aur", care se găsește în orice om și de care vorbește nu știu ce scriitor. După cum nu găsește nimic bun și folositor în formele noi, tot așa
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
copii, care, prin neastâmpărul firesc al vârstei lor, nu pot fi decât plicticoși și antipatici, când nu-i iubești. Dar nu, încă o dată: în aceste două schițe e vorba tot de clasa mizerabilă, pe care el o urăște și o disprețuiește atât de mult! Ba chiar și Bubico să nu se creadă că arată antipatia lui Caragiale pentru cîini: Bubico e copilașul unei mahalagioaice, și ceea ce-l agasează pe Caragiale e plăcerea mahalagioaicei, exprimată prin acele gingășii: "zăhărel", "lăptic"... * Dar în numele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Moldova. De aceea, genul oratoric înflorește mai mult acolo. (De aceea, poezia ei dinainte de 1880 e mai propagandistă.) Și astăzi partidele serioase - liberalismul, țărănismul, socialismul - sunt mai puternice în Muntenia. Și a organiza un stat nu e un lucru de disprețuit, mai ales că "primum vivere, deinde philosophari". (Trebuie să observăm însă că, la această organizare, nu s-a ținut îndeajuns seama de realitățile noastre, asupra cărora au atras atenția mereu gânditorii politici moldoveni.Vezi Spiritul critic în cultura romînească.) * Dar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
interes, și chiar dragoste pentru ea (dragostea nu implică admirație) - așa cum s-au comportat cu literatura țării lor cei mai însemnați scriitori din alte țări, care au găsit chiar școli sau epoci literare vechi de la care să se reclame. Cine disprețuiește literatura anterioară țării sale nu poate fi scriitor bun, chiar și aiurea, unde influențele străine sunt neînsemnate și unde, deci, nu e atâta nevoie de sprijinul tradiției pentru asimilarea acestor influențe, cum e cazul nostru, popor începător, încă în perioada
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
după cutare autor" din cauză că și-a încurcat manuscrisele. Și chiar de ar fi plagiate, aceasta ar fi cu totul altceva, o chestie de etică, și nu una de estetică. Unul din cei mai originali scriitori vechi, C. Negruzzi, n-a disprețuit plagiatul. * Înainte de 1900 se ridică spre suprafață literatura "decadentă" apărută pe la 1880 cu Macedonski; iar după 1900, apare literatura țărănistă. Ce poziție au aceste școli și curente față de evoluția normală a literaturii romîne? Prin literatură română normală înțelegem acea literatură
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cauze de ordin economic vânzări tot mai slabe datorită concurenței și dezinteresuluicu cele de ordin politic s-a ajuns la Brădești în pragul dispariției olăritului. Mai întâi, s-a renunțat la ceramica neagră, de origine dacică, prețuită de cunoscători, dar disprețuită de obișnuiții cumpărători din târguri, atrași mai mult de olăria colorată și ornamentată exagerat, gen Corund. Sobrietatea și ornamentele discrete și rafinate ale celor de la Brădești, chiar pe olăria de tip nou, roșie și smălțuită, interesau tot mai puțin pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din Împărăția lui Dumnezeu. Viața fiecărui om este un unicat în veșnicie, deci trebuie trăită cu cea mai mare atenție, cu cea mai serioasă responsabilitate. Dar nu toți oamenii înțeleg rostul vieții în același fel. Unii prețuiesc viața, alții o disprețuiesc. Unii simt că au un fel de îndatoriri, alții altfel de îndatoriri. Unii cred că nu au nici un fel de îndatoriri. Unii socotesc viața un simplu mijloc de a se distra fără a fi obligați cu ceva. Unii se bucură
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lui. Câte suferințe și mai ascunsen sufletul său, atât de mult chinuit, atât de mult umulit! Prin cultura sa, prin capacitatea sa științifică, prin moralitatea sa, este atât de superior, iar pentru modestia sa este neluat în seamă, ba chiar disprețuit și ironizat de cei ce nu pot vedea decât aparențele. Este atât de modest, atât de îngăduitor, de tolerant, încât se poartă cu mine (și nu numai cu mineă ca un egal. Și nu pot accepta acest gând. Nu pot
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pentru că sunt bogați, pentru că au o poziție socială ̀ naltă, pentru că dețin poziții sociale de mare cinste, pentru că au trecut prin multe școli și au obținut multe diplome; oameni care nu iau în seamă omul de lângă ei, sau chiar îl disprețuiesc, disprețul, socotind ei că-i ridică și mai sus pe treptele vieții, că-i fac și mai impunători! Omul, așa cum l-a făcut Dumnezeu, poartă în sine dorul de veșnicie, caută desăvârșirea, absolutul, simte că este legat de ceva mai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
așa cum este? De ce sunt rău cu soția mea ? De ce nu pot răbda până la capăt? De ce, dacă între noi nu e potrivire de catacter, de vederi, n-o pot lăsa în pace? De ce n-o pot uita, de ce n —o pot disprețui, de ce n-o pot urî pentru toate jignirile și umilirile la care m-a obligat? O, dacă aș fi cunoscut trupește și alte femei, poate că acestea toate ar fi fost posibile. Așa cum este, și nu numai așa, ci cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la care nu ne uităm, pe care nu le luăm în seamă, ci alergăm bolnavi după himere, după mere frumoase la vedere dar viermănoase, după frunze ruginite, după putreziciuni frumos împachetate) ? Cum sacrificăm noi fondul fiind înșelați de formă ? Cum disprețuim esența lucrurilor, de dragul aparențelor pentru ca apoi să plătim cu noian amar de lacrimi, sau chiar cu viața, propria noastră greșală. HRAM LA MĂNĂSTIREA SUCEVIȚA Vineri 11 august 1950. Am participat la hramul mănăstirii Sucevița. în bazme se vorbește despre comori
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lor îi încălcau fără să fie pedepsiți, ci după ceea ce le-a spus conștiința lor însângerată de nedreptă țile care li se făceau. Desigur, au greșit, dar au greșit pentru că li se luase orice posibilitate legală de a apăra dreptatea disprețuită de samsarii corupției criminale. Dar, care partid politic n-a greșit ? Se poate dovedi că și liberalii, și țărăniștii, și Antonescu și comuniștii au greșit cu mult mai mult decât legionarii, și totuși au pretenția de a conduce țara și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu tunul, de ce mă învinuiești că apă rându-mă arunc și eu spre tine cu pietre luate din pârâu ? Trebuie să recunoaștem că în fața minciunii și a crimei organizate și oficializate, singura posibilitate care-i rămîne victimeipe care toți o disprețuiesc și o condamnă de factor fără drept de apel,rămâne ca singura soluție, răzbunarea, ca violență dictată de instinct. În astfel de situații, când se ajunge la violență, cel care este violentat este mai vinovat decât cel care violentează. Cine
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în explicarea atitudinii noastre publice și a comportamentului social mi se pare a fi de o mare importanță și acum. în Europa, aproape toate dezordinile din societate se nasc în căminul familial și nu departe de patul conjugal. Aici, bărbații disprețuiesc legăturile naturale și plăcerile permise, cultivând gustul pentru dezordine, pentru neliniștile inimii și instabilitatea dorințelor. Agitat de patimile tumultoase care i-au tulburat ades propria locuință, europeanul se supune cu greu puterii legislative a statului. Când părăsește agitația lumii politice
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Tragedie bristoleză; sau, Moartea dlui Charles Bawdin - "Mai degrab' aș muri azi / Decît ca sclavu-i să trăiesc, așa cum mulți o fac, / Chiar dacă-ar fi ca să trăiesc pe veci"; Moartea e soarta certă, sigură / A noastră-a tuturora muritorii"; Moartea o disprețuiesc"; "șuvoaie fumegînde de sînge purpuriu"; In Postul Paștelui, și în ajunul sfînt, / De carne eu nu m-am atins; / Și-atunci de ce-aș fi îngrozit / Lumea aceasta a durerii să o părăsesc?"; Și totuși în sfințita carte din înalt
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
-a Iadului". The merrie tricks of Lamynge-Towne. By Maistre John a Iscam / Ghidușiile din Lamynge-Towne. De John a Iscam - "fragilu-mi fir al vieții"; "întreaga lume-i ticăloasă"; "domnii și-orășenii sînt tîlhari deghizați"; "Bunuri nu am deloc, iar viața o disprețuiesc"; Îmi voi spăla mîinile cu sînge și am să fac negoț cu moarte". Fragment of a poem by Rowley / Fragment dintr-un poem de Rowley - "fie ca tu să mori cu morți ce-s vii de-a pururi!"*; Prăbușindu-se
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și eroică îndârjire. Ion Antonescu voia să-i pună în libertate pe asasini printr-un transfer la închisoarea militară, apoi acasă. După 21 ianuarie 1941, echipa legionară care a lucrat la dezgropare a fost executată din ordinul lui Ion Antonescu, disprețuind orice fărâmă de justiție. Tenebra lui josnicie a primit și ea răsplata cuvenită. Din înălțimea cerului, Căpitanul se roagă: „Adu ți aminte, Doamne, de toți ai mei. Primește-i sub scutul Tău. Iartă-i și odihnește-i în pace. Celor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aderă la utopie, el conservă speranța reconcilierii. Dacă este înțelept, deci resemnat la ne-înțelepciunea altora, de ce ar vedea un conflict interminabil între el și cei nechibzuiți, între cei care meditează și cei care luptă? Eroul nu ignoră nici nu disprețuiește pe sfânt: el disprețuiește pe cel care întoarce obrazul din lașitate, nu pe cel care întoarce obrazul din curaj superior. De ce Max Weber este în acestă măsură sigur că disputele din Olimp sunt interminabile? Totodată pentru că disputele erau în el
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
conservă speranța reconcilierii. Dacă este înțelept, deci resemnat la ne-înțelepciunea altora, de ce ar vedea un conflict interminabil între el și cei nechibzuiți, între cei care meditează și cei care luptă? Eroul nu ignoră nici nu disprețuiește pe sfânt: el disprețuiește pe cel care întoarce obrazul din lașitate, nu pe cel care întoarce obrazul din curaj superior. De ce Max Weber este în acestă măsură sigur că disputele din Olimp sunt interminabile? Totodată pentru că disputele erau în el și pentru că disputele sunt
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]