11,935 matches
-
Orăștie. Reîntors la Aiud, cultivă prietenia cu Francisc Páriz Pápai, mai târziu lexicograf și doctor în medicină la Basel. H. se simte atras, în acea perioadă, de puritanismul englez și este printre primii ardeleni care învață limba engleză. Participă la disputele ideologice din cadrul colegiului aiudean, adoptând înnoirile raționaliste, carteziene. Poziția afirmată nu rămâne fără consecințe, căci în 1674 este nevoit să se refugieze la Sibiu, unde avea legături cu sașii luterani. La 31 de ani H. face gestul definitiv al redactării
HALICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287400_a_288729]
-
În analizele lui amănunțite el caută să desprindă ideea morală dintr-o piesă sau alta, dezavuând totodată îndepărtarea de la dreapta măsură. S-a ocupat și de scenografie, contribuind prin observații și sugestii la dezvoltarea ei. Lipsit de nerv polemic, pierde disputa pe care o are cu Alecu Russo în jurul piesei acestuia (nepăstrată), Băcălia ambițioasă. Atribuit multă vreme lui M. Eminescu, poemul Închinare lui Ștefan Vodă (Poemul Putnei, cum i s-a mai spus) reprezintă vârful creației lui G. Dacă nu va
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
două totalitarisme” din istoria Germaniei sau probleme referitoare la epurările ce au urmat celui de-al doilea război mondial și războiului rece, precum și identificarea responsabilităților politice vizau În mod prioritar stabilirea statului de drept și a democrației politice. Reluarea vechii dispute a istoricilor (Historikerstreit), În circumstanțe politice noi, cu polarizarea specifică Germaniei În funcție de raportarea la cele două regimuri de dictatură, nazistă și comunistă, pe care le-a cunoscut această țară, indică miza politică a studiilor istorice. De asemenea, publicațiile istorice ale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
universitățile private. Studenții Înscriși la universități particulare erau proporțional mai numeroși În capitală, 44,4% la București, În raport cu studenții de la universitățile publice, 37,4%. Această nouă diviziune a spațiului universitar, Între public și privat, se află la originea unor intense dispute concurențiale, traducându-se prin acuzații de corupție, constituirea unor comisii guvernamentale de expertiză (precum CNEAA, Consiliul Național de Evaluare și Acreditare) etc. Originile Învățământului superior privat. Educația privată precum și transmiterea capitalului cultural sunt asigurate tradițional În familie. Politicile de egalizare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
denumire din 1948 după modelul sovietic, au luat cel mai adesea denumirea de „universități”, precum „universitățile politehnice” sau „universitățile de medicină”. Același nume de universitate a fost luat și de noile școli particulare, ceea ce a stat la originea unor intense dispute, celor 44 de universități de stat În 1993 adăugându-li-se câteva sute de universități private. În Rusia, cele patru categorii de așezăminte existente - universități, academii, institute și colegii - au cunoscut schimbările următoare din 1992 până În 1993: numărul universităților a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Târgoviște” etc.). Fiind o sursă de legitimitate după discreditarea regimului advers, exilul e caracterizat prin clarviziunea inițială (profeție politică) și consecventă, opuse ezitărilor, compromisurilor, colaborărilor. Din aceste motive, apartenența „autentică” la exil, Înțeles că instanța de consacrare, face obiectul eternelor dispute Între exilați. Disidenta În schimb, asociată sau nu exilului, presupune ruptură față de o credință inițial Împărtășită, religioasă sau revoluționară. Termenul s-a impus În istoria comunismului de tip sovietic, În care disidentul Îndeplinește o functie omoloaga ereticului În opoziție cu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
modelul de referință pentru reformele din perioada post-stalinistă. Este vorba despre „bolșevici” și „spartakiști”, În plină afirmare politică În anii de după Primul Război mondial - textul lui Weber fiind suportul unei conferințe susținute În 1919. Caracterul constant „critic” al acestui Învățămînt, „disputele” (Auseinandersetzungen) invocate În interviuri de membrii școlilor de partid, reprezentau o operație de „degrifare” (eliminarea mărcii simbolice, a „brandurilor”), facilitînd Însușirea bunurilor simbolice produse În alte părți (În Occident), operațiune premergătoare specializării. Un bun exemplu este cel al condițiilor În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de probleme mai generale. Gherea continuă polemica sa cu Titu Maiorescu, căruia i se alătură P. Th. Missir, A. Philippide și P.P. Negulescu, dar nici criticul socialist, și nici preopinenții lui nu aduc argumente noi, ci reiau vechii termeni ai disputei. În articolele sale Gherea este preocupat mai ales de aspectele teoretice ale literaturii, și nu de analiza operei unui scriitor, motiv pentru care va renunța să publice în L. și ș. studiul despre G. Coșbuc. Datorită bucăților literare ale lui
LITERATURA SI STIINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
uscăciunea expunerilor documentar-universitare. A doua secțiune se încheagă mai ales din evocări ocazionale. Mai interesante sunt intervențiile din cel de-al treilea grupaj, reprezentând răspunsuri la unele afirmații conjuncturale, ceea ce nu îndreptățește seriozitatea cu care sunt combătute de autor. Spiritul disputei transmite comentariului o anume oralitate, absentă în studiile mai dezvoltate. Și în unele, și în altele răzbat modalități de tratare eseistică. Sumarul volumului al doilea evidențiază aceleași structuri și metode de analiză, îmbogățind ilustrările de mai înainte. L. a completat
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
diminuat, consumul de hrană și alte necesități are loc în familie ca unitate distinctă, ea presupunând o anumită organizare bugetară (repartiția cheltuielilor) a grupului familial. Cu cât veniturile familiale sunt mai mici, cu atât problema bugetului e mai stringentă, implicând dispute familiale. Până la un punct însă, pentru că în condiții de sărăcie cheltuielile trebuie afectate în întregime subzistenței biologice a membrilor familiei, astfel încât nu se pune acut problema controverselor în decizii. d) Societatea trebuie să se reproducă nu numai biologic, ci și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu trebuie dovedită nici o vină de către nici o parte. În SUA, unde, în variante mai mult sau mai puțin depline, începând din 1970 și până în 1985 toate statele federației au adoptat divorțul „fără vină”, au fost - și continuă să fie - mari dispute teoretice, politice și civice privind consecințele directe și indirecte. Personalități marcante, cum este și comentatorul social W. Gaston, susțin că deși liberalizarea nu este singura, și poate nici principala cauză a creșterii ratei divorțialității, ea contribuie semnificativ la această creștere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
soluționate aceste probleme, ca multe altele de altfel din cadrul societăților contemporane. Cu toate acestea, sistemul juridic rezolvă doar parțial situația, mai ales cu privire la litigiile legate de custodia și întreținerea copiilor. În 1998 se relata că, în SUA, ca urmare a disputelor de custodie, se furau anual 350.000 de copii de către un părinte sau altul (Strong, DeVault, Sayad, 1998). De-a lungul anilor s-au adunat argumente solide că e spre binele tuturor părților implicate, și cu deosebire pentru copii, să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
jumătate dintre adolescenții ai căror părinți au divorțat se simțeau „prinși la mijloc”, cel puțin unul dintre părinți vorbindu-l de rău despre celălalt, iar trei sferturi dintre respectivii adolescenți declarau că această situație îi stresează (Lutz, 1983). Bineînțeles că disputa pentru loialitate există și în familiile „normale”, și nu numai dispută, ci și formarea de coaliții mamă-copii, tată-copii, mai mult sau mai puțin active. Problema gestionării banilor, bunurilor și serviciilor este, de asemenea, una crucială în toate familiile, indiferent de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la mijloc”, cel puțin unul dintre părinți vorbindu-l de rău despre celălalt, iar trei sferturi dintre respectivii adolescenți declarau că această situație îi stresează (Lutz, 1983). Bineînțeles că disputa pentru loialitate există și în familiile „normale”, și nu numai dispută, ci și formarea de coaliții mamă-copii, tată-copii, mai mult sau mai puțin active. Problema gestionării banilor, bunurilor și serviciilor este, de asemenea, una crucială în toate familiile, indiferent de natura lor. În familiile reconstituite, ea are un specific pronunțat, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și lirica populară). În numărul 2/1904 Ioan Slavici răspunde în articolul Literatura românească și dl. Duiliu Zamfirescu la afirmațiile polemice ale autorului Vieții la țară, în urma obținerii Premiului Academiei Române de către Slavici, pentru romanul Din bătrâni. Replica se axează pe disputa privitoare la naturalismul lui Émile Zola, ale cărui scrieri ar fi „un fel de spital” și este dată de pe poziția idealismului neoplatonician și a esteticii tradiționale clasice, fundamentată pe principiul frumosului. Traduceri fac Lia Măgură, M.G. Holban, Dim. C. Zavalide
REVISTA IDEALISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289216_a_290545]
-
de stil, de formă și compoziție fac, de asemenea, obiectul preocupărilor sale. Încercările de critică aplicată (despre Mihail Cuciuran sau Dimitrie Dăscălescu) sunt cu totul modeste. În ceea ce privește limba, prisma lui e una istorică, opusă celei raționaliste, a cărturarilor ardeleni. În disputa filologică la care ia parte, polemizează îndeosebi cu „pedanții”, cu „fabricanții de sisteme”, recomandând ca sursă limba populară. Cu aplomb și cu nerv satiric, având și darul formulării pregnante, denunță ca aberante și chiar ilare curente ca latinismul, purismul ori
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
povestea cu Armagedonul, este că 82% dintre americani cred În rai, iar 63% spun că probabil vor merge acolo. Numai 15% cred că vor merge În iad23. Am auzit mulți comentatori spunând că, dacă americanii și europenii se află În dispută asupra unor chestiuni mai importante sau mai puțin importante, ei nu sunt totuși foarte diferiți În atitudinile și vederile lor principale. Statisticile religioase sugerează Însă altceva. Dacă șase din zece americani spun că religia este foarte importantă În viața lor24
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Timpul a fost denaturat și scientizat. Marea bătălie asupra Înțelesului și naturii timpului a Început, este interesant de remarcat, cu o bătălie epică Între Biserică și o clasă comercială În formare la sfârșitul epocii medievale și Începutul erei moderne timpurii. Disputa era asupra chestiunii cametei. În joc erau două noțiuni diferite ale securității, una sacră, centrată pe salvarea eternă, cealaltă profană, bazată pe o abundență materială. Biserica interzisese cămătăria. În Matei 6,24, stă scris: „Nimeni nu poate să slujească la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În ultimul rând, este de așteptat ca statele teritoriale să-și protejeze interesele, și, din moment ce sunt libere să Întrețină atât relații diplomatice și Înțelegeri biși multilaterale unele cu altele, să aibă de asemenea dreptul să folosească forța pentru a tranșa dispute, dacă este necesar 24. Pentru un timp, interesele noilor monarhii teritoriale, ale clasei capitaliste În formare și ale burgheziei au coincis. Noile puteri de Stat, dornice să-și consolideze puterea, aveau nevoie să genereze venituri. Trebuiau să fie recrutate armate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
precum regimul de proprietate În era statelor-națiune și obligațiile de proprietate În epoca feudală, sunt Întrupări legale ale relației existente Între forțele de individualizare și integrare. Ele formează țesutul de legătură dintre particular și universal. În fiecare perioadă a istoriei, disputa dintre forțele de individualizare și cele integrare a fost În centrul luptei politice. Sclavii vor să se elibereze, supușii vor să fie liberi, cetățenii vor să fie reprezentați, iar persoanele vor să fie recunoscute. Pe de altă parte, regatele vor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
realiștii”, că presiunile competiționale Între cele două superputeri tensionează relația și riscă să creeze fisuri la nivelul Alianței Atlantice. Pe de altă parte, vocile mai moderate ar putea spune că economiile americană și europeană sunt atât de Întrepătrunse Încât, În ciuda disputelor, avem mult mai mult de câștigat, decât de pierdut, continuând relațiile strânse cu prietenii noștri de pe celălalt mal al Atlanticului. Opinia mea personală este că separarea crescândă Între America și Europa este mai mult viscerală decât pragmatică, datorându-se concepțiilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
anul 200197. Numai două luni mai târziu, În iunie 2003, Uniunea Europeană și-a angajat primele trupe În afara Europei, trimițând 1.400 de soldați În Congo, unde conflictele tribale au dus la peste 500 de morți 98. În timp ce este probabil ca disputele Între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, cu privire la viitorul forțelor armate europene, vor continua, cel puțin În viitorul apropiat, realitatea este că NATO, care s-a dovedit atât de importantă În protejarea intereselor vitale de securitate ale Vestului În timpul celor patruzeci
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
obligă statele membre la „stabilirea rapidă a zonei de pace, libertate și neutralitate”3. Părțile au căzut de acord „să nu se amestece În afacerile interne ale celorlalte” și au hotărât crearea unui Înalt consiliu ministerial pentru a media În disputele dintre statele membre și a recomanda măsuri pentru rezolvarea conflictelor. Brunei Darussalam s-a alăturat ASEAN În 1984, urmat de Vietnam În 1995. Laos și Myanmar s-au alăturat Asociației În 1997, Cambodgia În 1999, aducând astfel Împreună toate cele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Heather, The State of Working America 2002/2003, p. 425. 48. „Changeover from Career Breaks to Time Credits Proves Complex”, HYPERLINK "http://www.eiro.eurofound.eu.int"www.eiro.eurofound.eu.int, European Industrial Relations Observatory, august 2001. 49. „Inter-community Dispute on Time Credit Scheme”, HYPERLINK "http://www.eiro.eurofound.ie/2002/02/inbrief/BE0202305N.html"www.eiro.eurofound.ie/2002/02/inbrief/BE0202305N.html, European Industrial Relations Observatory, februarie 2002. 50. Ibidem; „Changeover from Career Breaks to Time Credits Proves
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
populațională sau opinia publică în general (că „vorbesc în numele poporului”). Pe aceeași linie, sondajele au importanță în clarificarea controverselor pe marginea unor probleme de interes public major, cum ar fi cele purtate asupra legislației privind pedeapsa cu moartea, avortul etc. Disputele în jurul unor atare chestiuni antrenează, de regulă, formarea a două curente de opinie, cu poziții diametral opuse, susținute de organizații, asociații, lideri. Fiecare va avea pretenția că reprezintă majoritatea populației sau cel puțin un procent apropiat de 50%. Sondajele pot
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]