7,734 matches
-
având semnificația de Terre Mere, unite printr-o legătură cu „simbolul coarnelor de consacrație”, dar modelată sub formă de altar, recipient prevăzut cu picioare antropomorfe (I. Mareș, 1996, p. 65, fig. 1) (fig.3/2). O altă reprezentare a unei divinități antropomorfizate feminine, cu brațele ridicate, a fost descoperită în stațiunea de la Nagornoye II, în Ucraina (nivel de locuire ce are analogii cu complexul cultural Aldeni II) (N. Skakun, 1996, p. 141-158, fig. 4)(fig. 5/7). Piesa este decorată cu
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
fig. 5/1). Deosebit de interesante sunt descoperirile de la Scânteia-Iași, unde C. M. Mantu (1993, p. 53, fig. 8/4-5) a semnalat statuete feminine cu brațele sub formă de amorse, dar orientate în sus, pe care le consideră „mediatoare între oameni și divinități”. Încă mai interesantă ni se pare a fi singura statuetă masculină cu picioarele depărtate, curbate, și cu brațele-amorse modelate în sus (Ibidem, fig. 10/12). În acest context, și dacă situația se repetă și în alte stațiuni preistorice, am putea
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
cu certitudine dacă antropomorful este masculin sau feminin, dar din exemplificările de la Poduri și Isaiia (Precucuteni = Tripolye A), unde numai statuetele feminine erau modelate pentru a fi așezate pe tronuri, ne îngăduim să credem că și această creație reprezintă tot divinitatea feminină. O serie de perforații marchează sânii, verticalitatea gâtului, gura și urechile, ultima fiind plasata la nivelul frunții. Brațele, ridicate vertical, sunt tot niște cioturi (amorse) și întreaga circumferință a piesei este decorată cu mici crestături (V. I. Markevici, 1985
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
folosită în poziția „în picioare”. Este decorată cu linii incizate pe picioare și pe abdomen; două perforații, la nivelul șoldurilor, au fost realizate, probabil, pentru susținerea statuetei în poziție verticală. Ombilicul este proeminent, ca și sânii, iar brațele ridicate plasează divinitatea în poziția specifică, în cadrul manifestărilor cultice, ale căror detalii nu le vom cunoaște niciodată (Ibidem, fig. 34) (fig.5/12). Un întreg ansamblu cultual a fost descoperit la Ovčarovo, Bulgaria, aparținând culturii Karanovo (mil. V a.Ch), cu mai multe
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Dumești-Vaslui, cu decor antropomorf plastic, din pastă poroasă, cu barbotină. La partea sa superioară sunt modelate, în relief, două siluete feminine, în atitudini tematice diferite (R. Maxim-Alaiba, 1987, p. 270, fig. 13). După opinia autoarei cercetărilor, una dintre siluete reprezintă divinitatea feminină, văzută „din spate”, ca divinitatea calipige a frumuseții; cealaltă siluetă redă divinitatea feminină în poziție de naștere, divinitatea generatoare de viață (Ibidem) (fig. 6/3). Noi vedem, în modelarea imaginilor, pe un vas de calitate mediocră, atitudinea de orantă
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
pastă poroasă, cu barbotină. La partea sa superioară sunt modelate, în relief, două siluete feminine, în atitudini tematice diferite (R. Maxim-Alaiba, 1987, p. 270, fig. 13). După opinia autoarei cercetărilor, una dintre siluete reprezintă divinitatea feminină, văzută „din spate”, ca divinitatea calipige a frumuseții; cealaltă siluetă redă divinitatea feminină în poziție de naștere, divinitatea generatoare de viață (Ibidem) (fig. 6/3). Noi vedem, în modelarea imaginilor, pe un vas de calitate mediocră, atitudinea de orantă a fiecărei „participante” la manifestările cultice
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
superioară sunt modelate, în relief, două siluete feminine, în atitudini tematice diferite (R. Maxim-Alaiba, 1987, p. 270, fig. 13). După opinia autoarei cercetărilor, una dintre siluete reprezintă divinitatea feminină, văzută „din spate”, ca divinitatea calipige a frumuseții; cealaltă siluetă redă divinitatea feminină în poziție de naștere, divinitatea generatoare de viață (Ibidem) (fig. 6/3). Noi vedem, în modelarea imaginilor, pe un vas de calitate mediocră, atitudinea de orantă a fiecărei „participante” la manifestările cultice, indiferent de natura interpretării fiecărei divinități. La
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
siluete feminine, în atitudini tematice diferite (R. Maxim-Alaiba, 1987, p. 270, fig. 13). După opinia autoarei cercetărilor, una dintre siluete reprezintă divinitatea feminină, văzută „din spate”, ca divinitatea calipige a frumuseții; cealaltă siluetă redă divinitatea feminină în poziție de naștere, divinitatea generatoare de viață (Ibidem) (fig. 6/3). Noi vedem, în modelarea imaginilor, pe un vas de calitate mediocră, atitudinea de orantă a fiecărei „participante” la manifestările cultice, indiferent de natura interpretării fiecărei divinități. La Bîrlălești Epureni (jud. Vaslui), într-așezare
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
redă divinitatea feminină în poziție de naștere, divinitatea generatoare de viață (Ibidem) (fig. 6/3). Noi vedem, în modelarea imaginilor, pe un vas de calitate mediocră, atitudinea de orantă a fiecărei „participante” la manifestările cultice, indiferent de natura interpretării fiecărei divinități. La Bîrlălești Epureni (jud. Vaslui), într-așezare Cucuteni A2, a fost descoperit un fragment de pithos cu o reprezentare în relief, dorsală, în picioare, cu brațele înălțate (Gh. Coman, p. 128, fig. 103/2), ceea ce reprezintă, după opinia lui A
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
fig. 103/2), ceea ce reprezintă, după opinia lui A. Nițu (1970, p. 77), introducerea normei dorsale „a reprezentărilor feminine în funcția tectonică și decorativă a figurărilor antropomorfe din ornamentația plastică a ceramicii carpato balcanice”. Deși, de regulă, cum am văzut, divinitatea este reprezentată „din față”, pe un vas de tip Precucuteni III de la Traian-Piatra Neamț (H. Dumitrescu ș.a., 1953, p. 57, fig. 12; H. Dumitrescu, 1957, p. 61, fig. 1; A. Nițu, 1970, p. 77 84), divinitatea este redată „cu spatele
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
regulă, cum am văzut, divinitatea este reprezentată „din față”, pe un vas de tip Precucuteni III de la Traian-Piatra Neamț (H. Dumitrescu ș.a., 1953, p. 57, fig. 12; H. Dumitrescu, 1957, p. 61, fig. 1; A. Nițu, 1970, p. 77 84), divinitatea este redată „cu spatele” (fig. 6/5), iar acest model pare să devină canon în Cucutenian, căci au fost descoperite mai multe reprezentări, în stațiunile de la Ghelăiești Neamț, Trușești-Botoșani, Scânteia-Iași, Dumești-Vaslui, considerate ca interpretare a divinității feminine acuplate (V. Chirica
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
1970, p. 77 84), divinitatea este redată „cu spatele” (fig. 6/5), iar acest model pare să devină canon în Cucutenian, căci au fost descoperite mai multe reprezentări, în stațiunile de la Ghelăiești Neamț, Trușești-Botoșani, Scânteia-Iași, Dumești-Vaslui, considerate ca interpretare a divinității feminine acuplate (V. Chirica, 2004 b, p. 190-191, fig. 5), și al cărei prototip îl găsim în arta Paleoliticului superior (Laussel, Grimaldi). Aici, în aceste modelări cultuale pe ceramica cucuteniană, în contextul temei noastre, nu putem să nu vedem, poziția
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
în arta Paleoliticului superior (Laussel, Grimaldi). Aici, în aceste modelări cultuale pe ceramica cucuteniană, în contextul temei noastre, nu putem să nu vedem, poziția orantei. Interpretarea poate fi foarte veridică în situația în care acceptăm ideea de autoprocreere, pe care divinitatea feminină și-a asumat-o în calitate de mare divinitate a lumii preistorice, în paleolitic și neo eneolitic. În legătură cu această temă majoră a religiilor preistorice, este știut faptul, demonstrat de biologi, că orice ființă vie se naște cu instinctul procreației pentru perpetuarea
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
aceste modelări cultuale pe ceramica cucuteniană, în contextul temei noastre, nu putem să nu vedem, poziția orantei. Interpretarea poate fi foarte veridică în situația în care acceptăm ideea de autoprocreere, pe care divinitatea feminină și-a asumat-o în calitate de mare divinitate a lumii preistorice, în paleolitic și neo eneolitic. În legătură cu această temă majoră a religiilor preistorice, este știut faptul, demonstrat de biologi, că orice ființă vie se naște cu instinctul procreației pentru perpetuarea speciei. În acest sens, caracterul de divinitate, rezervat
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
mare divinitate a lumii preistorice, în paleolitic și neo eneolitic. În legătură cu această temă majoră a religiilor preistorice, este știut faptul, demonstrat de biologi, că orice ființă vie se naște cu instinctul procreației pentru perpetuarea speciei. În acest sens, caracterul de divinitate, rezervat femeii, se manifestă prin asocierea imaginilor, uneori a pozițiilor ginecologice (La Magdelaine des Albis, Gabillou, etc.) cu bărbatul sau cu forța virilă, reprezentată de unele animale. După opinia noastră, în Paleoliticul superior, poate mai mult chiar decât în neo-eneolitic
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
scena propriu-zisă a fost cu intenție nedefinit realizată pentru a sublinia sacralitatea faptului), a constituit un element important al sacrului colectiv. Interpretarea sacrului procreației, așa cum este redată tema în arta preistorică, impune deci, posibila imagine a auto-procreerii, cu care Marea Divinitate feminină a fost dotată, sau pe care si-a însușit o ca principală divinitate a Preistoriei vechi. Pe binecunoscutul altar de la Trușești (reprezentat în numeroase lucrări care tratează dualitatea (“coincidența contrariilor”), sau pe vasele de la Dumești, Ghelăiești, Trușești, Scânteia, toate
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
constituit un element important al sacrului colectiv. Interpretarea sacrului procreației, așa cum este redată tema în arta preistorică, impune deci, posibila imagine a auto-procreerii, cu care Marea Divinitate feminină a fost dotată, sau pe care si-a însușit o ca principală divinitate a Preistoriei vechi. Pe binecunoscutul altar de la Trușești (reprezentat în numeroase lucrări care tratează dualitatea (“coincidența contrariilor”), sau pe vasele de la Dumești, Ghelăiești, Trușești, Scânteia, toate aparținând culturii Cucuteni, sunt reprezentate cele două entități ale cuplului antropomorf (Monah, D., 1992
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Pe alte vase neo-eneolitice, dualitatea pare să fie reprezentată numai de principiul feminin dublat, dar nu în asociere alăturată, ci prin acuplare, iar noi credem că celebra “La Carte à jouer” de la Laussel (A. Roussot, 1995, fig. 1d) reprezintă Marea Divinitate feminină acuplat. Unele explicații se cer a fi precizate: există imagini, ca cea de la Grimaldi (M. Mussi, 1995, fig. 2), Trușești, Dumești sau Scânteia, unde una dintre reprezentări se deosebește de dublura ei masculină fie prin lipsa sânilor, fie prin
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
inclusiv capul, evident extrem de stilizat. Cele două brațe pornesc din unghiurile superioare laterale, orizontale ale rombului; se prelungesc puțin (câțiva mm) în jos, oblic, pentru a reliefa coatele mâinilor, apoi se ridică aproape vertical, puțin oblic spre interior (spre capul divinității); pictura brațului stâng este mai bine păstrată, de aceeași culoare ca și „capul”, șocolatie, dar cu urme de pictură mai deschisă, ca și „gâtul”; pictura brațului drept este mai corodată, cu culoarea ștearsă, de nuanță roșcat cărămizie, cu dungi șocolatii
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
reprezintă gâtul și capul, din bandă roșie, evazată la partea superioară, unde se termină printr-o accentuare a culorii. Și în acest caz, capul se termină în linie aproape orizontală, foarte puțin arcuită spre exterior. Stilizarea este la fel de accentuată. Brațele divinității pornesc din unirea unghiurilor laterale ale rombului cu unghiul inferior, oblice la exterior și arcuite în semicerc la interior. De la nivelul „cotului” mâinii stângi, antebrațul devine vertical, cu o foarte slabă subțiere la mijloc; ruptura vasului la nivelul „cotului” mâinii
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
din aproape întregul areal de răspândire. În ceea ce privește lipsa explicită a feței statuetelor, sau acoperirea acestora cu mască, ori cu reprezentări mascate, animaliere, aici credem că ar trebui să vedem cel puțin două elemente cultice: mai întâi, obligativitatea imaginii interzise a divinității, potrivit canoanelor artistic-spirituale (A. Besançon, 1996, p. 36, precizează, cu exemplificări din panteonul grec: Corpul zeilor posedă, prin natura sa, o constantă de frumusețe și de glorie ... El poate să devină invizibil pentru oameni ... Ascunzându-se de ochii muritori, el
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
căror cunoașteri depline nu pot fi posibile în lipsa unor elemente clar definite, așa cum au recunoscut majoritatea exegeților religiilor cucuteniene. Dar acestea au existat și, indiferent de modalitățile de practicare a riturilor și ritualurilor, a semnificațiilor lor, trebuie să acceptăm existența divinității, reprezentată, uneori, chiar și prin semnificația formelor ceramice (vasele antropomorfe sau cu tub de scurgere, de exemplu). Asocierea divinității feminine cu altele, tot feminine, dar de proporții mai mici, cu elementul masculin, dar și cu cel zoomorf, cu pești, șerpi
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Dar acestea au existat și, indiferent de modalitățile de practicare a riturilor și ritualurilor, a semnificațiilor lor, trebuie să acceptăm existența divinității, reprezentată, uneori, chiar și prin semnificația formelor ceramice (vasele antropomorfe sau cu tub de scurgere, de exemplu). Asocierea divinității feminine cu altele, tot feminine, dar de proporții mai mici, cu elementul masculin, dar și cu cel zoomorf, cu pești, șerpi, păsări, ori vegetale (pomul vieții pe amforeta de la Cârniceni), sau numai reprezentarea acestor realități ale lumii vii, completează în
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
mai mici, cu elementul masculin, dar și cu cel zoomorf, cu pești, șerpi, păsări, ori vegetale (pomul vieții pe amforeta de la Cârniceni), sau numai reprezentarea acestor realități ale lumii vii, completează în mod fericit întreaga gamă de valorizări ale Marii Divinități, indiferent dacă elementele complementare divinității feminine aparțin vieții cerești, acvatice sau terestre. Schematizarea excesivă (uneori) a reprezentării feminine, ori elementele de natură vegetală cu care sunt redate erbivorele (cu coada în spic), redarea doar a romburilor și a triunghiurilor (a
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
dar și cu cel zoomorf, cu pești, șerpi, păsări, ori vegetale (pomul vieții pe amforeta de la Cârniceni), sau numai reprezentarea acestor realități ale lumii vii, completează în mod fericit întreaga gamă de valorizări ale Marii Divinități, indiferent dacă elementele complementare divinității feminine aparțin vieții cerești, acvatice sau terestre. Schematizarea excesivă (uneori) a reprezentării feminine, ori elementele de natură vegetală cu care sunt redate erbivorele (cu coada în spic), redarea doar a romburilor și a triunghiurilor (a căror semnificație sacralizantă este bine
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]