6,536 matches
-
apoi, pe această bază, la limitarea sferei lor. Omul, susțin stoicii, nu dorește ceea ce nu poate obține, ceea ce contravine destinului, ci dorește numai ceea ce are, bucurându-se de ceea ce îi hărăzește destinul. Așadar, conform doctrinei stoice, calea eliberării omului de sub dominația propriilor sale dorințe este una intelectuală bazată pe cunoșterea posibilităților de realizare a dorințelor și aspirațiilor umane. La fundamentul concepției stoice despre libertate stau două premise: pe de o parte, libertatea este privită ca o stare interioară a omului, aceea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
este stabilită de Henric VII Tudor după Războiul celor două roze, care au avut drept rezultat o slăbire considerabilă a familiilor Lancaster și York. Spania trăiește Reconquista, luptă ce cunoaște apogeul cu cucerirea Granadei în 1492, moment care semnifică sfârșitul dominației musulmane în partea meridională a peninsulei iberice. În timp ce Portugalia rămâne un regat independent, restul peninsulei iberice este unificat prin căsătoria Isabellei de Castillia cu Ferdinand de Aragon. În toată țara se organizează o puternică administrație regală . În Europa Centrală și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
unor societăți trans-egalitare - a căror emergență poate fi prezumtiv atribuită, în Europa, tehnocomplexului gravettian - diviziunea accentuată, susținută simbolic, a activităților între sexe, deși a oferit unul dintre pilonii economici ai stratificării sociale ereditare, nu a condus atât la instaurarea unei dominații masculine, cât la apariția unor elite de ambe sexe. În același context, se poate remarca o importantă modificare a statului copiilor, cel puțin al celor apartenenți elitei: miză a investițiilor educative și schimburilor matrimoniale, ei devin obiectul unor elaborate ritualuri
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
etc. (Arnold 1993) - și cel mult mai convingător, în opinia noastră, al „oportunității”, în care membrii ambițioși ai comunității reușesc, mai ales în contexte de relativă abundență, să manipuleze în scop personal interesul colectiv, impunându-și în cele din urmă dominația prin inițierea propriilor circuite de redistribuire (Hayden 1995). În privința obiectivelor urmărite de noi, câteva sugestii merită cu deosebire a fi reținute. Cel mai proeminent aspect de reținut rămâne, desigur, relevanța deosebită deținută de contextele ecologice în toate aspectele legate de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
umane l-a reprezentat „comunitatea” (sensu Foley 2001) primilor făuritori de unelte (Gowlett 2008), primate sociale, bipede, omnivore, dar preponderent vegetariene, numărând câteva zeci de indivizi de ambe sexe (Clark 1997), capabile să mențină cel puțin un regim „tolerabil de dominație stabilă” (Runciman 2001: 238). Scenariile diverg, însă, în acest punct: pentru unii specialiști, aceste comunități de hominide erau alcătuite, încă din Miocen, după modelul cimpanzeilor, din alianțe stabile, teritoriale, de masculi înrudiți, femelele circulând între grupuri (ex. Foley & Lee 1996
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a muncii apare abia după ultimul Maxim Glaciar, în magdalenian (Graves-Brown 1996). După alții, apariția unor tehnici eficiente de vânătoare, cuplată cu sărăcia resurselor vegetale, care a deviat specializarea femeilor mai degrabă către spațiul domestic și a permis apariția unei dominații sociale masculine, susținută prin ritualuri și alianțe, poate fi extrapolată asupra întregii epoci (Bender 1989). În fapt, în ciuda viziunii tradiționale, conform căreia este debutul paleoliticului superior cel care aduce un „pachet” inovator de mutații culturale, suntem mai degrabă tentați să
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
al. 2008). footnote> semnalează, ca și în cazul copiilor, o poziție cel puțin specială a unora dintre defuncte. În concluzie, emergența ierarhiei sociale, în contextele în care ea a avut realmente loc, nu a condus neapărat la o „instaurare a dominației masculine”, ci, mai degrabă, la o redistribuire inegală a prestigiului, cunoașterii rituale și chiar a posesiunilor materiale către anumite lineaje, deci către membri de ambe sexe. Succint, am putea afirma că, în cel mai rău caz, femeile din paleoliticul superior
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sau chiar să treacă de la un tip de sentimente la altul (Finn, 1992 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Perspectiva cognitivă asupra oamenilor ca persoane care iau decizii în mod rațional. care urmăresc maximizarea bunăstării individuale, nu reușește să explice dominația efectelor produse de norme și valori atunci când vine vorba de bani. Percepția oamenilor asupra rolului banilor este reflectată în credințe, sarcini, comportamente, etici de muncă și statut social. Evaluând tipare ale comportamentului din trecut și prezent se pot identifica tendințele
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Europeană o nouă eră: cea a libertății unui om tot mai însingurat. După Renaștere urmează perioada Barocului care devine deja o realitate dominantă în Europa secolelor XVI XVII.”) Abia acum începe să se manifeste mai consistent gîndirea eliberată de vechea dominație teologică. Spiritul epocii este cel matematic. Matematica este propusă și impusă finalmente ca instrumentul principal de descriere și înțelegere a naturii. Leibniz reia idea pitagoreică “lumea e guvernată de numere”, spunînd:” Cînd Dumnezeu a făcut lumea a gîndit-o în formule
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Această măsură tensionează atmosfera în Franța, situație ce nu va rămîne fără influență asupra deciziilor pe care Descartes le va lua mai târziu, după întoarcerea în Italia. Prin hotărârea Parlamentului francez se relua lupta absolutismului împotriva sfidării feudale, reinstaurîndu-se o dominație destul de prelungită în timp. A fost o ultimă încercare de rezistență a tradiționalismului medieval care a afectat gîndirea independentă și studiul liber ce înfloriseră în Renaștere. Alături de conjunctura istorică nefavorabilă noilor idei și în special celor antiscolastice și antiptolemeice, poziția
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
sale, ideii despre un corp inteligent. Aceasta de asemenea și pentru că corpul este aici o unitate funcțională care nu poate avea în teoria cartesiană a pasiunilor rolul unei puteri care se opune sufletului. Din această cauză - menționată aici în treacăt - dominația pasiunilor implică o dominație a sinelui (a sufletului prin el însuși) și nicidecum o subjugare a corpului de către suflet, așa ca la Malebranche de exemplu, pentru care rebeliunea (revolta) corpului justifică și chiar impune, represiunea lui prin suflet. Pentru Descartes
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
corp inteligent. Aceasta de asemenea și pentru că corpul este aici o unitate funcțională care nu poate avea în teoria cartesiană a pasiunilor rolul unei puteri care se opune sufletului. Din această cauză - menționată aici în treacăt - dominația pasiunilor implică o dominație a sinelui (a sufletului prin el însuși) și nicidecum o subjugare a corpului de către suflet, așa ca la Malebranche de exemplu, pentru care rebeliunea (revolta) corpului justifică și chiar impune, represiunea lui prin suflet. Pentru Descartes, corpul nu este niciodată
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și că ele oglindesc realitățile 20 Francisco de Hollanda - arhitect și istoric în perioada renascentistă din Portugalia. epocii. Filonul care străbate în primul rând versurile sale este durerea profun‑ dă pe care o încearcă poetul în fața servirii patriei, aflată sub dominație străină. Nu trebuie uitat înflăcăratul patriotism al lui Michelangelo, cel care a proiectat și ridicat fortificațiile sistemului de apărare a Florenței, ultimul bas‑ tion al libertății Italiei în timpul faimosului asediu din 1529‑1530. Ca și Dan‑ te Alighieri de care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
fiind favorizați unii dintre aceștia. În practica traiului domestic și urban, astfel de condiții predomină. Nevoia de ordine cere relațiile spațiale cele mai simplu de obținut, iar expresia artistică a desenului arhitectural tinde să colaboreze strâns cu această ordine avantajoasă. Dominația rețelelor favorizează sistemul excentric în desenul arhitectural și, din moment ce rețelele nu au un centru, sistemul centric este amenințat să fie neglijat. Totuși, sistemul rețelelor nu decide incontestabil. Chiar și pe terenul staticii fizice, Buckminster Fuller, designerul domurilor geodezice, a insistat
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
nici cu ceea ce este înzestrat cu un grad sporit de libertate. Și de aceea ea respinge orgoliul ca formă de neadecvare la superior și ca nerecunoaștere a lui. Pe de altă parte, pentru că are conștiința libertății, umilitatea respinge umilința ca dominație a inferiorului asupra superiorului și ca lezare a libertății. Elementele fondului intim-străin Libertatea gravitațională se exprimă ca decizie luată pe fondul constant al unor îngrădiri prealabile: capacitatea mea de hotărâre, ca expresie a libertății mele, se exersează dinlăuntrul unor hotare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
științific din Asia; la fel după cum în Egipt cel mai vechi document scris - papirusul Rhind este tot o lucrare științifică. O parte a tăblițelor cuneiforme conțin interpretări de acest fel: "cînd Luna nouă poartă o coroană albă, regele va avea dominația asupra altor popoare"; altele sunt rapoarte strict științifice, care menționează punctele cardinale, reproduc desene ale constelațiilor (se cunoșteau chiar din acel timp 10 dintre cele 12 case zodiacale, pe care le regăsim și în alegoria celor 10 regi antediluvieni); momentul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
s-a încins între nord și sud, între forța brutală și disperarea celor ce-și apărau existența. In mai puțin de 100 de ani, dreptatea ca și puterea ocultă a culturii, își spuseră cuvântul. Babilonul mai avea pe tronul său dominația dinastiei asiriene, dar jugul era ușor: învingătorii au luat de la învinși credințele, religia, știința și obiceiurile. Ultimul dintre marii cuceritori asirieni - Asurbanipal, ajunsese destul de rafinat pentru a ordona construcția unui nou palat regal mai mare, mai încărcat de statui decât
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
trei. S-au introdus cicluri lunisolare, tot mai apropiate de adevăratele mișcări; s-a descoperit inconstanța vitezei Soarelui pe ecliptică și deci inegalitatea anotimpurilor. La moartea lui Asurbanipal - 625 î.e.n., cel plin de știință și astronomie, Chaldeea a scăpat de sub dominația Asiriei și o dinastie proprie, neo-babiloniană, și-a început domnia (625-539 î.e.n.). Cel mai strălucit conducător al acestei perioade a fost Nabucodonosor al II-lea, zis Cel MAre (606-562 î.e.n.), care credea în toate, dar cu predilecție în vise. Cuceririle
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
III-lea, Codoman al Persiei (336 - 330 î.e.n.); avîndu-l general pe Mitriade, îl învinseră întîi pe Issus -332 î.e.n.- și apoi pe Arbele -331 î.e.n.-. Astrologii au cerut de acum și mai mult - reînălțarea turnului lor sacru, simbolul vizibil al dominațiilor pământene; observatorul minune ce le lipsea de atâta vreme, templul profanat al celor 7 zei planetari. Alexandru, docil, puse 10.000 de oameni la lucru; dar moartea lui neașteptată împrăștie lucrătorii, fărâmiță armata, sfărâmă imperiul, prăbușind visul domniei universale. Nimeni
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
privațiunea este apreciată întotdeauna ca arbitrară, nejustă, răuvoitoare. Alfred Adler <footnote T.Rudică Maturizarea personalității, Editura Junimea, Iași, 1990 footnote> a pus în evidență, în mod convingător, modul de echilibrare( de compensație) a sentimentului inferioritate prin tendința de superioritate și dominație.Îată cum explică A.Adler acest gen de comportamente: dacă persoana care suferă de nevoia compensării inferiorității ei fizice sau sociale prin ”setea după superioritate” este și cu instincte agresive puternice, atunci tendința de superioritate este însoțită și de “voința
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Glasul iubirii”. Elementele de 76 paratextualitate, titlurile și subtitlurile, validează tehnica mise-en abâme oglindind conflictul dominant. În ambele romane, substratul antropologic este atins, însă Rebreanu îl devansează pe Zola, cu ilustrarea unei realități mai complicate a satului ardelean aflat sub dominația austro-ungară. Alte elemente introduse de Liviu Rebreanu în opera sa sunt elementele simbolice, dublate de prezența, în ambele romane, a câmpurilor semantice ale teluricului: hotarul, pământul, clăile de fân, stoguri de paie, porumbiște, delniță, câmpuri, bulgări, hat, plug, grâu; ale
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
unui popor se construiește de-a lungul veacurilor și În funcție de factorii lui externi care pot schimba soarta acelui popor. Odată cu apariția statelor se poate vorbi de state independente care-și exercită pe deplin suveranitatea dar și de state aflate sub dominație străină. Referindu-ne la relațiile internaționale ne gândim la totalitatea relațiilor sociale, politice, economice, culturale, juridice, diplomatice stabilite Între state și reglementate prin acte juridice pe baza principiilor și normelor de drept internațional. Paleta noțiunilor din domeniul politicii externe este
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
violente a politicii statului și claselor respective”). În clasa a IV-a se vor preciza diferite forme pe care le poate avea războiul, cât și alte noțiuni legate de acestea (alianță, pace, tratat de pace, neutralitate) sau urmări ale acestuia (dominație străină, teritorii ocupate, popoare subjugate, tribut, pașalâc)etc. Referindu-ne la părțile aflate În conflict și la mijloacele folosite vom deosebi câteva forme ale războiului: război de eliberare națională, război mondial, război țărănesc, război civil, de partizani, psihologic, total. În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
internațională cu participarea Marilor Puteri care-și spun punctele de vedere la Încheierea tratatului de pace. Atunci când războiul nu a fost Încununat de succes pentru cei care luptau pentru o cauză dreaptă, Își fac apariția o serie de alte noțiuni: dominație străină, teritoriu ocupat, popoare subjugate, suzeranitate, pașalâc, etc. Încă de la Începutul Întemeierii lor și pe Întreg parcursul epocii feudale, Țările Române au trebuit să țină piept pretențiilor de suzeranitate ale puterilor vecine, suzeranitatea fiind dreptul unui stat asupra altui stat
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
turcească, șiar fi pierdut autonomia, statul românesc fiind desființat. Această primejdie a planat asupra Țărilor Române dar a putut fi Înlăturată prin apariția unor voievozi de talia lui Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, etc. „Regimul economic al dominației otomane cuprindea sarcinile materiale impuse Țărilor Române: plata haraciului, a numeroase peșcheșuri periodice sau ocazionale, obligații de transport, de muncă, etc. Aprovizionarea cu alimente a Constantinopolului va conduce treptat la instituirea monopolului comercial turcesc. Rezultatul exercitării acestui sistem de exploatare
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]